Dacă ne mutăm de pe un sistem de operare pe altul vrem să avem acces la tot la ce aveam înainte. Este un alt hop destul de important.
În cazul în aţi urmat tactica de migrare în mai mulţi paşi (see [1]) trecerea ar putea fi mai uşoră. Două lucuri de care sunt destul de ataşat sunt datele personale din browser şi cele din instant messenger. Bookmark-urile, istoria de navigare în cazul Firefox sunt stocate pe Windows în directorul $SYSTEM\Documents and Settings\$USER\Application Data\Mozilla în cazul XP sau $SYSTEM\Users\$USER\Application Data\Mozilla în cazul Vista. Echivalentul în Linux a acesui director este ~/.mozilla (este un director ascuns din directorul home al utilizatorului). Copierea conţinutului directorului din Windows în cel de Linux va duce o restaurere completă a setărilor Firefox (înclude parole salvate, certificate digitale şi orice pluginuri instalate). Pentru foarte mulţi oameni este cel mai important clientul de email. În cazul Thunderbird migrarea se face la fel de uşor directorul fiind .mozilla-thunderbird, aflat în aceleaşi locaţii ca şi Firefox. Al doilea lucru pe care am ţinut să îl migrez a fost clientul de messenger, Pidgin. Toată arhiva şi setările se află în directorul .purple din Application Data pe Windows. În Windows faptul că directorul are un punct în faţă nu are nici o relevanţă, dar dacă este copiat în directorul home în Linux, el va fi ascuns şi va fi locul de unde vor fi luate setările Pidgin-ului. Software-ul proprietar (Internet Explorer, Outlook Express, Yahoo Messenger) este foarte greu migrabil… analizaţi bine ce programe foloşiţi şi cât de importante vă sunt înainte de a face pasul spre un alt sistem de operare.
Dar rămân celelalte date, cele mai vizibile, cum sunt documentele personale. De când Microsoft a introdus NTFS ca sistem de fişiere pentru sistemele sale de operare, Linux-ul a avut problemle destul de mari cu accesarea partiţiilor de Windows. Faptul că NTFS este proprietar, un driver pentru el a fost foarte greu de codat. Mulţi ani NTFS pe Linux a fost foarte periculos (ducând până la pierderi de date). Dar acum, din fericire, s-a scos pe piaţa ntfs-3g [2] ce oferă o interactiune stabilă cu partiţiile Windows. După instalarea driverului (‘apt-get install ntfs-3g’ pe Debian based distributions) şi mount-area partiţiilor puteţi accesa datele.
Recomandat este ca partiţiile să fie mapate în sistemul de fişiere folosind fişierul /etc/fstab pentru a fi automat configurare la pornire. De asemenea trebuiesc setate drepturi potrivite (implicit doar root va avea drept de citire/scriere). Iată un exemplu de intrare în fstab în care utilizatorul normal ce foloseşte sistemul are drepturi depline
/dev/sdb1 /mnt/win ntfs-3g defaults,user,uid=alexj,gid=alexj,umask=007 0 0
Comentarii Recente