<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>AlexJ &#187; Computer Science Dept.</title>
	<atom:link href="http://alexj.info/category/computer-science/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://alexj.info</link>
	<description>Computer Science Journal</description>
	<lastBuildDate>Mon, 16 Aug 2010 11:41:56 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.1</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Graduation</title>
		<link>http://alexj.info/2010/08/04/graduation/</link>
		<comments>http://alexj.info/2010/08/04/graduation/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 04 Aug 2010 14:18:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/2010/08/04/graduation/</guid>
		<description><![CDATA[4 ani de CS&#8230;done()

]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>4 ani de CS&#8230;done()</p>
<p><img class="alignnone" title="wulffmorgenthaler" src="http://www.wulffmorgenthaler.com/striphandler.ashx?stripid=6d762cab-082a-4340-802a-8959df782b7e" alt="" width="465" height="159" /></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2010/08/04/graduation/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>[CCIELab] Frame Relay Switching</title>
		<link>http://alexj.info/2010/07/18/ccielab-frame-relay-switching-2/</link>
		<comments>http://alexj.info/2010/07/18/ccielab-frame-relay-switching-2/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 18 Jul 2010 09:32:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[DLCI]]></category>
		<category><![CDATA[Frame Relay]]></category>
		<category><![CDATA[Frame Relay Switch]]></category>
		<category><![CDATA[Inverse ARP]]></category>
		<category><![CDATA[LMI]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1150</guid>
		<description><![CDATA[[Originally posted on ccielab.ro]
Frame Relay is still very much a popular subject in exams, labs and in the real networks.
Any lab with topologies that run different protocols over FR must start with the layer 2 configuration of the Frame Relay switched network. FR Topologies like full mesh or hub and spoke require a Frame Relay [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">[Originally posted on <a href="http://ccielab.ro/2010/07/frame-relay-switching/" target="_blank"><strong>ccielab.ro</strong></a>]</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Frame Relay</strong> is still very much a popular subject in exams, labs and in the real networks.</p>
<p style="text-align: justify;">Any lab with topologies that run different protocols over FR must start with the layer 2 configuration of the Frame Relay switched network. FR Topologies like full mesh or hub and spoke require a <strong>Frame Relay Switch. </strong>A FR Switch is a normal router but specifically configured to do Frame Relay switching.<strong><br />
</strong></p>
<p style="text-align: justify;">First of all, we need to tell the router to start switching Frame Relay traffic. From global configuration mode we need to issue the <strong>frame-relay switching </strong>command.</p>
<p style="text-align: justify;">Then, on the interfaces to Frame Relay clients, we need to start sending keepalives (LMIs) by configuring the interface as DCE with the <strong>frame-relay intf-type dce</strong> command.</p>
<p style="text-align: justify;">The last thing that the FR Switch needs to do is to route DLCI on the virtual cicuits. This is done to tell an interface where to put a received frame with a DLCI. The frame will be put on another interface with another DLCI.  The configuration is done per interface with the <strong>frame-relay route</strong> command. The command requires that you specify the incoming  DLCI, on which the switching decision will be maide, the outgoing interface, and the DLCI with which the frame will be sent (&#8220;freame-relay route IN_DLCI OUT_INT OUT_DLCI&#8221;).</p>
<p style="text-align: justify;">If Inverse ARP is not disabled on the FR Switch, no DLCI-IP mappings will be required.</p>
<p><strong>Topology:</strong></p>
<p><img class="alignnone size-full wp-image-127" src="http://ccielab.ro/wp-content/uploads/2010/07/fr_sw.png" alt="fr_sw" width="392" height="85" /></p>
<p><strong>Configuration:</strong></p>
<p>R1(config)#int s0/0<br />
R1(config-if)#no shut<br />
R1(config-if)#encapsulation frame-relay<br />
R1(config-if)#clock rate 128000<br />
R1(config-if)#ip address 10.1.2.1 255.255.255.0</p>
<p>R2(config)#int s0/0<br />
R2(config-if)#no shut<br />
R2(config-if)#encapsulation frame-relay<br />
R2(config-if)#clock rate 128000<br />
R2(config-if)#ip address 10.1.2.2 255.255.255.0</p>
<p>FR-Sw(config)#frame-relay switching<br />
FR-Sw(config)#int s0/1<br />
FR-Sw(config-if)#no shut<br />
FR-Sw(config-if)#clock rate 128000<br />
FR-Sw(config-if)#encapsulation frame-relay<br />
FR-Sw(config-if)#frame-relay intf-type dce<br />
FR-Sw(config-if)#frame-relay route 102 interface s0/0 201<br />
FR-Sw(config-if)#int s0/0<br />
FR-Sw(config-if)#no shut<br />
FR-Sw(config-if)#clock rate 128000<br />
FR-Sw(config-if)#encapsulation frame-relay<br />
FR-Sw(config-if)#frame-relay intf-type dce<br />
FR-Sw(config-if)#frame-relay route 201 interface s0/1 102</p>
<p><strong><br />
</strong></p>
<p><strong>Running Configurations:</strong></p>
<p><strong>R1:</strong></p>
<p>interface Serial0/0<br />
ip address 10.1.2.1 255.255.255.0<br />
encapsulation frame-relay<br />
clockrate 128000<br />
no fair-queue<br />
end</p>
<p><strong>R2:</strong></p>
<p>interface Serial0/0<br />
ip address 10.1.2.2 255.255.255.0<br />
encapsulation frame-relay<br />
clockrate 128000<br />
no fair-queue<br />
end</p>
<p><strong>FR-Sw:</strong></p>
<p>interface Serial0/0<br />
no ip address<br />
encapsulation frame-relay<br />
no fair-queue<br />
frame-relay intf-type dce<br />
frame-relay route 201 interface Serial0/1 102<br />
end</p>
<p>interface Serial0/1<br />
no ip address<br />
encapsulation frame-relay<br />
frame-relay intf-type dce<br />
frame-relay route 102 interface Serial0/0 201<br />
end</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2010/07/18/ccielab-frame-relay-switching-2/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>[CCIELab] Back-to-back Frame Relay</title>
		<link>http://alexj.info/2010/07/18/ccielab-back-to-back-frame-relay/</link>
		<comments>http://alexj.info/2010/07/18/ccielab-back-to-back-frame-relay/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 18 Jul 2010 08:52:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[back-to-back]]></category>
		<category><![CDATA[DCE]]></category>
		<category><![CDATA[DLCI]]></category>
		<category><![CDATA[FR Switch]]></category>
		<category><![CDATA[Frame Relay]]></category>
		<category><![CDATA[Inverse ARP]]></category>
		<category><![CDATA[keepaliv]]></category>
		<category><![CDATA[seria]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1142</guid>
		<description><![CDATA[[Originally posted on ccielab.ro]
This is the simplest use of a Frame Relay encapsulation and it&#8217;s  between two routers, without a Frame Relay Switch. PPP or HDLC  would make more sense to use in these types of links, but it is useful  in labs.
In a back-to-back scenario is important to remember what the [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">[Originally posted on <a href="http://ccielab.ro/2010/07/back-to-back-frame-relay/" target="_blank"><strong>ccielab.ro</strong></a>]</p>
<p style="text-align: justify;">This is the simplest use of a Frame Relay encapsulation and it&#8217;s  between two routers, <strong>without a Frame Relay Switch</strong>. PPP or HDLC  would make more sense to use in these types of links, but it is useful  in labs.</p>
<p style="text-align: justify;">In a back-to-back scenario is important to remember what the FR  Switch should be doing: being the DCE and sending the keepalives to  maintain the layer 2 link to the client router. Because of the fact that  no FR Switch is present, the lack of keepalives being sent must be ignored using the &#8220;<strong>no  keepalive</strong>&#8221; command. Also, Inverse ARP won&#8217;t work, so manual IP-DLCI  mapping will be needed.</p>
<p style="text-align: justify;">The FR Switch should be the one doing swapping of DLCIs on the network so the frames arrive at their destination with the correctly mapped DLCIs. In this case, we will need to have the same DLCI set in the manual mapping so the routers match entries in the mappings.</p>
<p><strong>The topology:</strong></p>
<p><img class="alignnone size-full wp-image-124" src="http://ccielab.ro/wp-content/uploads/2010/07/fr_b2b.png" alt="fr_b2b" width="375" height="126" /></p>
<p><strong>Configuration:</strong></p>
<p>R1(config)#int s0/1<br />
R1(config-if)#no shut<br />
R1(config-if)#clock rate 128000<br />
R1(config-if)#ip address 10.1.2.1 255.255.255.0<br />
R1(config-if)#encapsulation frame-relay<br />
R1(config-if)#frame-relay map ip 10.1.2.2 42<br />
R1(config-if)#no keepalive</p>
<p>R2(config)#int s0/1<br />
R2(config-if)#no shut<br />
R2(config-if)#clock rate 128000<br />
R2(config-if)#ip address 10.1.2.2 255.255.255.0<br />
R2(config-if)#encapsulation frame-relay<br />
R2(config-if)#frame-relay map ip 10.1.2.1 42<br />
R2(config-if)#no keepalive</p>
<p><strong>Running configurations:</strong></p>
<p><strong>R1:</strong></p>
<p>interface Serial0/1<br />
ip address 10.1.2.1 255.255.255.0<br />
encapsulation frame-relay<br />
no keepalive<br />
clockrate 128000<br />
frame-relay map ip 10.1.2.2 42<br />
end</p>
<p><strong>R2:</strong></p>
<p>interface Serial0/1<br />
ip address 10.1.2.2 255.255.255.0<br />
encapsulation frame-relay<br />
no keepalive<br />
frame-relay map ip 10.1.2.1 42<br />
end</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2010/07/18/ccielab-back-to-back-frame-relay/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cisco Expo 2010 &#8211; The End</title>
		<link>http://alexj.info/2010/03/17/cisco-expo-2010-the-end/</link>
		<comments>http://alexj.info/2010/03/17/cisco-expo-2010-the-end/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 17 Mar 2010 18:34:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco Expo 2010]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1120</guid>
		<description><![CDATA[M-am întors să iau de la Cronus premiul (anul trecut a fost mai cool: un stick usb). Cu ocazia asta am aflat și ce era cu ecranul pe care a fost quiz-ul. Este o folie specială, cu senzori de atingere ce se lipește pe o suprafață transparentă. Pe ea, din spate, de pe un proiector [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>M-am întors să iau de la Cronus premiul (anul trecut a fost mai cool: un stick usb). Cu ocazia asta am aflat și ce era cu ecranul pe care a fost quiz-ul. Este o folie specială, cu senzori de atingere ce se lipește pe o suprafață transparentă. Pe ea, din spate, de pe un proiector se proiectează imaginea. De asemenea, am aflat că ei sunt și singurii parteneri Cisco din România care implementează soluții Wireless Mesh (era în quiz).</p>
<p>Multe dintre expozanți aveau pe mesele lor telefoane IP. A devenit deja ceva normal. Dacă la editia din 2008, subiectele aprinse erau VoIP și Mobilitate, anul acesta, nu prea s-a vorbit de așaceva. Cele mai discutate subiecte au fost virtualizarea și soluții de data centere.</p>
<p>Am văzut niște modele noi de IP Phone-uri (Cisco 9951) la standul Crescendo care arată mult mai stilate (de culoare albă). La Tornado am văzut o soluție de Lightweight Wireless Access Points pe 802.11n cu un WLAN Controller (am avut ocazia să văd înterfața unui WLC). Vodafone de soluții business pentru telefoane Blackberry. Datanet a avut un echipament pentru stabilizarea rack-urilor în timpul seismelor ( un sistem foarte simplu dar deștept). Romtelecom, singurul platinum partner, nici nu s-a mai chinuit cu prezentări de solutii, ei având un stand, cu un bar&#8230;</p>
<p>Prezentările nu au fost incredibil de interesante și, în plus puteai merge la maxim 5 prezentări. Dar, la fiecare prezentare (și se țineau 4 în paralel) puteai câștiga un premiu dacă erai în sală.</p>
<p>Faptul că a fost o singură zi a cam stricat farmecul Cicso Expo. Din această cauză, socializarea s-a făcut cam în grabă în puținele pauze de mese. Pe de altă parte, din punct de vedere a organizării, au ales varianta cu mai multă calitate.</p>
<p>Ca o concluzie, a fost interesant evenimentul pentru că s-au mai revăzut unii oameni și alții și-au creat cunoștințe noi. Deși, din punct de vedere tehnic, din prezentări nu aflat lucruri noi, puteai să mai afli care este starea Networking-ului din România.</p>
<p>LE:</p>
<p>Alte impresii: BigLazySysadmin <a href="http://big.lazyadmin.ro/2010/03/17/end-of-cisco-expo-2010/" target="_blank">[1]</a>, <a href="http://big.lazyadmin.ro/2010/03/19/now-and-then/" target="_blank">[2]</a> Ubergeek <a href="http://ubergeek.ro/2010/03/18/the-end-of-ciscoexpo-2010/" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2010/03/IMAG0106.jpg"></a></p>
<p style="text-align: left;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2010/03/IMAG0106.jpg"><img class="size-medium wp-image-1124 aligncenter" title="IMAG0106" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2010/03/IMAG0106-200x300.jpg" alt="" width="200" height="300" /></a>[1] <a href="http://big.lazyadmin.ro/2010/03/17/end-of-cisco-expo-2010/">http://big.lazyadmin.ro/2010/03/17/end-of-cisco-expo-2010/</a></p>
<p style="text-align: left;">[2] <a href="http://big.lazyadmin.ro/2010/03/19/now-and-then/">http://big.lazyadmin.ro/2010/03/19/now-and-then/</a></p>
<p style="text-align: left;">[4]  <a href="http://ubergeek.ro/2010/03/18/the-end-of-ciscoexpo-2010/">http://ubergeek.ro/2010/03/18/the-end-of-ciscoexpo-2010/</a></p>
<p style="text-align: left;">
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2010/03/17/cisco-expo-2010-the-end/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cisco Expo 2010 Live</title>
		<link>http://alexj.info/2010/03/17/cisco-expo-2010-live/</link>
		<comments>http://alexj.info/2010/03/17/cisco-expo-2010-live/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 17 Mar 2010 11:19:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco Expo 2010]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/2010/03/17/cisco-expo-2010-live/</guid>
		<description><![CDATA[Sala de expoziție a fost foarte plină de dimineață.
Prima vizită a fost la Cronus, unde și anul acesta au avut un quiz pentru premii. Din păcate nu au mai avut aplicația pe un IP Phone ci pe un ecran cu touch. I shall return&#8230;
Am mers după la Logicom, unde la Cisco Expo 2008 am avut [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Sala de expoziție a fost foarte plină de dimineață.</p>
<p>Prima vizită a fost la Cronus, unde și anul acesta au avut un quiz pentru premii. Din păcate nu au mai avut aplicația pe un IP Phone ci pe un ecran cu touch. I shall return&#8230;</p>
<p>Am mers după la Logicom, unde la Cisco Expo 2008 am avut o dicuție interesantă legată de soluții de Voice. Anul acesta mi-au prezentat o soluție Cisco Small Business, care, am aflat, sunt, de fapt, produsele de la Linksys rebrand-uite sub numele Cisco. Aparent Cisco încearcă să elimine complet brandul Linksys, numele rămânând doar pe produsele low end (cum ar fi routerele wireless WRT), nu și în lumea SOHO.</p>
<p>Cea mai interesantă discuție a fost la IBM, unde am vorbit cu cineva de la tehnic. Mi-a prezentat o soluție de optimizare WAN. Produsul este un Cisco WAE (WAN Application Engine)  600. Soluția este gândită de a avea un punct central la HQ și mai mulți clienți în branch offices. Echipamentele sunt puse în serie cu routerele de WAN și comunică între ele pentru a marca traficul ce poate fi fie compresat, fie cache-uit. Optimizările se văd atunci când există în puncte servere web, de fișiere, sau de video/audio streaming.</p>
<p>Ultima oprire înainte de prezentări a fost la EMC2, care, am aflat, este firma ce deține VMWare. Soluția lor integrează Cisco cu VMWare (produse cunoscute ca ESX sau vSphere) și cu produse ale lor. La prezentarea lor au prezentat exact ce produse integrează (printre care Avamar și Ionix).</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2010/03/17/cisco-expo-2010-live/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cisco Expo 2010 &#8211; The Beginning</title>
		<link>http://alexj.info/2010/03/16/cisco-expo-2010-the-beginning/</link>
		<comments>http://alexj.info/2010/03/16/cisco-expo-2010-the-beginning/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 16 Mar 2010 21:49:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco Expo 2010]]></category>
		<category><![CDATA[conferinta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1113</guid>
		<description><![CDATA[După un an pauză, Cisco Expo revine în România [1]. Oficial, și anul trecut, în 2009, s-a ținut, dar la distanță, prin Telepresence. Deși au mărit prețul de intrare (150€), au restrâns evenimentul la o singură zi, și anume 17 Martie. Anul acesta, locul de desfășurare este JT Marriott.
21 de participanți anul acesta, printe care [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: left;">După un an pauză, <strong>Cisco Expo</strong> revine în România <a href="http://www.cisco.com/web/RO/ciscoexpo/2010/index.html" target="_blank">[1]</a>. Oficial, și anul trecut, în 2009, s-a ținut, dar la distanță, prin Telepresence. Deși au mărit prețul de intrare (150€), au restrâns evenimentul la o singură zi, și anume 17 Martie. Anul acesta, locul de desfășurare este JT Marriott.</p>
<p style="text-align: left;">21 de participanți anul acesta, printe care un partener Platinum (Romtelecom) și  3 parteneri Gold (Cronus, Frontal și Datanet). Dintre ceilalti parteneri, unii au fost si în alți ani, alții sunt noi intrați în rândul partenerilor.</p>
<p style="text-align: left;">Ziua de azi, 16 martie, a însemnat ziua pregătirior, adică multă muncă de cărat, mutat, instalat. Firmele au venit cu foarte multe echipamente pentru a-și promova solutiile. Standurile au fost pregătite pentru ziua de expoziție. În paralel, în sălile de prezentare, se vor ține prezentările tehnice.</p>
<p style="text-align: left;"><a href="http://www.cisco.com/web/RO/ciscoexpo/2010/index.html"></a><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2010/03/IMAG0103.jpg"><img class="size-medium wp-image-1116 aligncenter" title="IMAG0103" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2010/03/IMAG0103-300x200.jpg" alt="" width="300" height="200" /></a>[1] <a href="http://www.cisco.com/web/RO/ciscoexpo/2010/index.html">http://www.cisco.com/web/RO/ciscoexpo/2010/index.html</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2010/03/16/cisco-expo-2010-the-beginning/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Modern exams</title>
		<link>http://alexj.info/2010/02/03/modern-exams/</link>
		<comments>http://alexj.info/2010/02/03/modern-exams/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 03 Feb 2010 19:27:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1110</guid>
		<description><![CDATA[Unele din examene de la Calculatoare (în general cele din grupul Systems CS: USO, RL si PR) au încercat să se modernizeze, trecând de la foi scrise ce luau ore pentru corectare, la un sistem mai automatizat.
Un prim pas a fost introducerea testelor cu cod de bare. Fiecare student primea o foaie A4 pe care [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Unele din examene de la Calculatoare (în general cele din grupul Systems CS: USO, RL si PR) au încercat să se modernizeze, trecând de la foi scrise ce luau ore pentru corectare, la un sistem mai automatizat.</p>
<p>Un prim pas a fost introducerea testelor cu cod de bare. Fiecare student primea o foaie A4 pe care erau un număr de întrebări grilă. Întrebările erau aleatoare, la fel și răspunsurile, astfel încât fiecare student are, practic, un examen unic. Fiecare întrebare și fiecare răspuns are atașat un cod de bare. La corectare, sunt scanate codurile răspunsurilor date și codul foii de examen și, folosind o bază de date sunt corectate automat grilele. Astfel, efortul de corectare se reduce la scanarea codurilor, reducând considerabil timpul necesar.</p>
<p>Următoarea îmbunătățire e trecerea în totalitate pe calculator. Fiecare student are în față un calculator cu un browser care are grila. Platforma <strong>Moodle</strong> oferă un sistem foarte bun pentru un astfel de examen. Studenții au conturile unice, sincronizate dintr-o bază de date LDAP, pe baza cărora accesează o grilă. Grilele conțin întrebări dintr-o bază de date și sunt aleator afișate. Corectarea se face instant și automat. Astfel, se economisește și hărtia ce ar fi fost necesară la un examen normal și timpul de a trece din format digital pe hârtie și apoi, la corectare, timpul de scanare a rezultatelor înapoi pe calculator.</p>
<p>Accesul neautorizat poate fi blocat prin setarea unor parole, pe care doar asistenții le știu și pe care le sunt date studenților în momentul începerii examenului. Și pentru a face mai high tech procesul, anul acesta, la USO, sincronizarea desfăsurării examenului s-a făcut prin telefonie VoIP.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2010/02/03/modern-exams/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>StartSSL Notary</title>
		<link>http://alexj.info/2010/01/29/startssl-notary/</link>
		<comments>http://alexj.info/2010/01/29/startssl-notary/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 29 Jan 2010 14:31:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[certificat digital]]></category>
		<category><![CDATA[Notar]]></category>
		<category><![CDATA[OpenID]]></category>
		<category><![CDATA[StartSLL]]></category>
		<category><![CDATA[Web of Trust]]></category>
		<category><![CDATA[WoT]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1102</guid>
		<description><![CDATA[După ce Thawte a renunțat la programul Web Of Trust [1], nu prea am mai lucrat cu certificate digitale personale. Asta până ce am aflat de la cineva [2] de StartSSL.
Ca Thawte, StartSSL oferă certificate gratuite de email. Pentru a obține un certificat semnat cu numele tău (Class1) trebuie să intri în Web of Trust.  [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>După ce Thawte a renunțat la programul Web Of Trust <a href="http://alexj.info/?p=1068" target="_blank">[1]</a>, nu prea am mai lucrat cu certificate digitale personale. Asta până ce am aflat de la cineva <a href="http://ubergeek.ro/2009/12/14/an-alternative-to-thawte/" target="_blank">[2]</a> de <strong>StartSSL.</strong></p>
<p>Ca Thawte, StartSSL oferă certificate gratuite de email. Pentru a obține un certificat semnat cu numele tău (Class1) trebuie să intri în Web of Trust.  Este nevoie de semnături de la doi notari pentru a deveni validat în sistemul WoT.</p>
<p>Diferența față de Thawte, este că, pentru a deveni Notar, trebuie să achiziționezi un certificat Class 2 de la ei, în valoare de 40$. Validarea este valabilă timp de un an, după care contul este retrogradat la unul de Class1. Pentru a rămâne notar, trebuie ca în fiecare an să fii validat de către alt notar, sau să achiziționezi din nou un certificat Class 2.</p>
<p>Mai interesant decât Thawte WoT este faptul că nu se dau doar certificate de email ci și certificate SSL pentru servere Web. Interfața de pe site-ul companiei este una forte bine pusă la punct.. este și ușor și plăcut de lucrat cu uneltele puse la dispoziție.</p>
<p>De asemenea, au pus la dispoziție și un sistem de <strong>OpenID</strong> <a href="https://alexj.startssl.com" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2010/01/wot-seal.png"><img class="alignleft size-full wp-image-1107" title="wot-seal" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2010/01/wot-seal.png" alt="wot-seal" width="120" height="92" /></a></p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/?p=1068">http://alexj.info/?p=1068</a></p>
<p>[2] <a href="http://ubergeek.ro/2009/12/14/an-alternative-to-thawte/">http://ubergeek.ro/2009/12/14/an-alternative-to-thawte/</a></p>
<p>[3] <a href="https://alexj.startssl.com">https://alexj.startssl.com</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2010/01/29/startssl-notary/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Evoluția Telefoniei spre Voice over IP</title>
		<link>http://alexj.info/2010/01/08/evolu%c8%9bia-telefoniei-spre-voice-over-ip/</link>
		<comments>http://alexj.info/2010/01/08/evolu%c8%9bia-telefoniei-spre-voice-over-ip/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 08 Jan 2010 13:54:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Scribd]]></category>
		<category><![CDATA[VoIP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1104</guid>
		<description><![CDATA[Pornind de la un articol în limba engleză scris acum ceva timp [1], am scris unul mai complet, în română, ce a fost pe post de referat pentru materia Evaluarea Performanțelor, despe ce înseamnă Voice over IP.  Posted on Scribd.

[1] http://alexj.info/2008/08/10/a-voice-over-ip-network/
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Pornind de la un articol în limba engleză scris acum ceva timp <a href="?p=15" target="_blank">[1]</a>, am scris unul mai complet, în română, ce a fost pe post de referat pentru materia Evaluarea Performanțelor, despe ce înseamnă Voice over IP.  Posted on Scribd.</p>
<p><object codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=9,0,0,0" id="doc_528687289401305" name="doc_528687289401305" classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" align="middle"	height="500" width="450" ><param name="movie"	value="http://d1.scribdassets.com/ScribdViewer.swf?document_id=24942507&#038;access_key=key-x8atq6veeqwkbaehfr3&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode=book"><param name="quality" value="high"><param name="play" value="true"><param name="loop" value="true"><param name="scale" value="showall"><param name="wmode" value="opaque"><param name="devicefont" value="false"><param name="bgcolor" value="#ffffff"><param name="menu" value="true"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowScriptAccess" value="always"><param name="salign" value=""><param name="mode" value="book"><embed src="http://d1.scribdassets.com/ScribdViewer.swf?document_id=24942507&#038;access_key=key-x8atq6veeqwkbaehfr3&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode=book" quality="high" pluginspage="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" play="true" loop="true" scale="showall" wmode="opaque" devicefont="false" bgcolor="#ffffff" name="doc_528687289401305_object" menu="true" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" salign="" type="application/x-shockwave-flash" align="middle" mode="book" height="500" width="450"></embed></object></p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/2008/08/10/a-voice-over-ip-network/">http://alexj.info/2008/08/10/a-voice-over-ip-network/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2010/01/08/evolu%c8%9bia-telefoniei-spre-voice-over-ip/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>2009 Review: ACS/CS</title>
		<link>http://alexj.info/2009/12/31/review-2009-acscs/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/12/31/review-2009-acscs/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 30 Dec 2009 23:18:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[ACS]]></category>
		<category><![CDATA[Automatică și Calculatoare]]></category>
		<category><![CDATA[Boboc Advisory Board]]></category>
		<category><![CDATA[Catedra de Calculatoare]]></category>
		<category><![CDATA[CS]]></category>
		<category><![CDATA[EAP]]></category>
		<category><![CDATA[How to Web]]></category>
		<category><![CDATA[Karaoke]]></category>
		<category><![CDATA[PISR]]></category>
		<category><![CDATA[PR]]></category>
		<category><![CDATA[PSO]]></category>
		<category><![CDATA[RL]]></category>
		<category><![CDATA[SO]]></category>
		<category><![CDATA[SRS]]></category>
		<category><![CDATA[systems.cs]]></category>
		<category><![CDATA[USO]]></category>
		<category><![CDATA[VoIP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1091</guid>
		<description><![CDATA[O retrospectivă destul se subiectivă legată de activitățile desfășurate în cadrul grupului nostru din facultate. Part III.
În Facultatea de Automatică și Calculatoare și/sau în Catedra de Calculatoare. Misc.
Anul acesta s-a încercat mai mult ca anii trecuți de a forma, în rândul studenților, un sentiment de apartenență la Facultate. Și asta prin mici evenimente de socializare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>O retrospectivă destul se subiectivă legată de activitățile desfășurate în cadrul grupului nostru din facultate. Part III.</p>
<p><strong>În Facultatea de Automatică și Calculatoare și/sau în Catedra de Calculatoare. Misc.</strong></p>
<p>Anul acesta s-a încercat mai mult ca anii trecuți de a forma, în rândul studenților, un sentiment de apartenență la Facultate. Și asta prin mici evenimente de socializare (proiectul &#8216;timeout&#8217;)&#8230; spre exemplu&#8230;</p>
<p>În vară, s-au organizat două seri de <strong>Karaoke în Facultate</strong>. Studenții (în general, cei ce făceau stagii de practică) alături de asistenți și profesori, s-au adunat în EC105 și a cântat fiecare cum a știut mai bine melodii pop,rock, rap și populare.</p>
<p>Dar evenimentul cu cel mai mare număr de oameni a avut loc înainte de vacanța de iarna: <strong>ACS Winter Skating</strong> <a href="http://patinoar.cs.pub.ro/wiki" target="_blank">[1]</a>. Patinoarul din Drumul Taberei a fost închiriat timp de o oră doar pentru Facultatea de Automatică și Calculatoare. Au venit studenți din anul I până la master, precum și profesori și asistenți.</p>
<p>Un alt proiect, concentrat pe studenții de anul I, a fost <strong>Boboc Advisory Board</strong> <a href="http://boboc.cs.pub.ro" target="_blank">[2]</a>. La începutul anului universitar, bobocii au fost duși într-un tur al Politehnicii (chiar dacă vremea nu a ținut cu noi). În următoarele săptămâni a urmat o serie de prezentări despre ce înseamnă studenția.</p>
<p>Pe lângă conferințele open source, s-a ținut și o conferință despre Web. <strong>How-to-Web</strong> <a href="http://www.how-to-web.net/" target="_blank">[3]</a>, organizat de ASPI, s-a ținut pentru prima dată la sfârșitul lui octombrie și a atras un număr mare de pasionați ai Web-ului.</p>
<p>Anul acesta a marcat și <strong>aniversarea de 40 de ani a Catedrei de Calculatoare</strong>.</p>
<p>Din punct de vedere a infrastructurii, <strong>rețeaua facultății a fost refăcută</strong>, făcându-se upgrade la 100mbps la 1gbps, respectiv de la 1gbps la 10gbps în mare parte din laboratoare. Cu această ocazie, mi-am luat și un proiect personal: o rețea de Voice over IP în facultate (telephony.cs), care cuprinde acum 10 săli.</p>
<p>Printre lucrurile noi se numără și introducerea unor mastere noi, printre care și unul de Securitatea Rețelelor.</p>
<p><strong>Laboratorul de Electronică Aplicată</strong> <a href="http://eap.cs.pub.ro/" target="_blank">[4]</a> a ținut încă două semestre și este din ce în ce mai căutat de cei care doresc să facă electronică în afara orelor din facultate.</p>
<p><strong>Systems.cs</strong></p>
<p>În grupul nostru (USO,RL,PR,SO,PSO) a fost, ca de obicei multă treabă. De exemplu, în sesiunea din iarna trecută (începutul anului calendaristic) la USO, s-a dat, cu succes, examenul final în totalitate online, la toate seriile (CB-ul deja făcea asta). În vară, cartea de USO a fost rescrisă (cuprinde acum atât noțiunile necesare la USO, cât și noțiuni generale pentru Sisteme de Operare) și laboratoarele refăcute conform feedbackului primit anul trecut. La PR s-a creat un model nou și mai interesant pentru laborator (maparea pe certificarea BSCI și construirea laboratoarelor ca niște scenarii în &#8216;viață&#8217; unei companii bazate pe echipamente Cisco). Dar cele mai noi materii au fost cele de master (ca PISR și SRS ) unde și cursurile și laboratoarele au fost ținute pentru prima dată.</p>
<p>[1]  <a title="http://patinoar.cs.pub.ro/wiki/doku.php?id=home#procedura-de-sosire-intrare-in-patinoar" href="http://patinoar.cs.pub.ro/wiki/doku.php?id=home#procedura-de-sosire-intrare-in-patinoar" target="_blank"> http://patinoar.cs.pub.ro/wiki</a></p>
<p>[2] <a href="http://boboc.cs.pub.ro">http://boboc.cs.pub.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.how-to-web.net/" target="_blank">http://www.how-to-web.net/</a></p>
<p>[4] <a href="http://eap.cs.pub.ro/">http://eap.cs.pub.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/12/31/review-2009-acscs/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>2009 Review: ROSEdu</title>
		<link>http://alexj.info/2009/12/30/2009-review-rosedu/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/12/30/2009-review-rosedu/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 30 Dec 2009 11:15:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[ACM]]></category>
		<category><![CDATA[Blug*OS*Con]]></category>
		<category><![CDATA[CDL]]></category>
		<category><![CDATA[Curs de dezvoltare liberă]]></category>
		<category><![CDATA[eLiberatica]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu Summer of Code]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu Tech Talks]]></category>
		<category><![CDATA[RTT]]></category>
		<category><![CDATA[Summer of Code]]></category>
		<category><![CDATA[USO]]></category>
		<category><![CDATA[World of USO]]></category>
		<category><![CDATA[WoUSO]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1087</guid>
		<description><![CDATA[O retrospectivă destul se subiectivă legată de activitățile desfășurate în cadrul grupului nostru din facultate. Part II.
ROSEdu [1] a avut un an cu multe proiecte, unele noi, unele mai vechi, dar continuate din anii trecuți.
În lunile martie, aprilie și mai, s-a desfășurat Cursul de Dezvoltare Liberă [2], prima ediție. Cei 16 studenți ce au participat [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>O retrospectivă destul se subiectivă legată de activitățile desfășurate în cadrul grupului nostru din facultate. Part II.</p>
<p><strong>ROSEdu </strong><a href="http://rosedu.org" target="_blank">[1]</a> a avut un an cu multe proiecte, unele noi, unele mai vechi, dar continuate din anii trecuți.</p>
<p>În lunile martie, aprilie și mai, s-a desfășurat <strong>Cursul de Dezvoltare Liberă</strong> <a href="http://cdl.rosedu.org" target="_blank">[2]</a>, prima ediție. Cei 16 studenți ce au participat au fost învățați de membrii ROSEdu și alți invitați cum să dezvolte un software bazându-se pe platforme Open Source.</p>
<p>La sfârșitul lui mai a avut loc a treia ediție a <strong>eLiberatica</strong> <a href="http://www.eliberatica.ro/2009" target="_blank">[3]</a>, eveniment la care mare parte din ROSEdu a participat. Pentru prima dată, ROSEdu a avut și un stand oficial la conferință, împreună cu alte comunități Open Source din România.</p>
<p>Vara, s-a desfășurat <strong>ROSEdu Summer of Code</strong> <a href="http://soc.rosedu.org" target="_blank">[4]</a>, la a doua ediție, program prin care studenții își făceau stagiul de practică în cadrul facultății, dezvoltând proiecte Open Source. Pe lângă proiectele de anul trecut, cum sunt WoUSO și CSPay, Hammerfall  sau VMChecker, au fost și proiecte noi ca EDDS sau Xpresso.</p>
<p>Odată cu începerea semestrului I universitar, a început <strong>World of USO</strong> <a href="http://wouso.rosedu.org" target="_blank">[5]</a>, competiția online destinată studenților de anul I de la Utilizarea Sistemelor de Operare.</p>
<p>Din octombrie s-a pornit un nou proiect, RTT: <strong>ROSEdu Tech Talks</strong> <a href="http://talks.rosedu.org" target="_blank">[6]</a>. Acesta a constat într-o serie de prezentări tehnice pe teme open source, deschise publicului din facultate.</p>
<p>Tot în octombrie, o parte din membrii ROSEdu au făcut parte din echipa software la <strong>ACM</strong>, faza pe Europa de SudEst.</p>
<p>Și tot în octombrie a fost cel de-al treilea <strong>Ubuntu Install Fest</strong> cu ocazia lansării Ubuntu 9.10.</p>
<p>În decembrie, ROSEdu a participat la prima ediție a <strong>BLUG*OS*Con</strong> <a href="http://blugoscon.blug.ro/" target="_blank">[7]</a>, cu o prezentare în cadrul conferinței.</p>
<p>Un moment important al istoriei ROSEdu a avut loc anul acesta, când comunitatea a devenit, legal și oficial <strong>Asociația ROSEdu</strong>.</p>
<p>Din punct de vedere al organizării interne, au fost mai multe proiecte mici. Printre acestea se numără redesign-ul site-ului principal, instalarea unui software de Groupware (pentru organzarea internă) și întocmirea unei mape de prezentare <a href="http://www.rosedu.org/mapa-prezentare-ROSEdu" target="_blank">[8]</a>. S-a încercat și publicarea conținului creat de echipă pe &#8220;site-uri mai web2.0&#8243; pentru ca mai mulți oameni să aibă acces la aceste resurse&#8230; prezentările au fost puse pe Scribd <a href="http://www.scribd.com/rosedu" target="_blank">[9]</a> și filmulețele pe Vimeo <a href="http://vimeo.com/rosedu/" target="_blank">[10]</a>. Și avem și grup pe Facebook <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p>
<p>[1] <a href="http://rosedu.org">http://rosedu.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://cdl.rosedu.org">http://cdl.rosedu.org</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.eliberatica.ro/2009">http://www.eliberatica.ro/2009</a></p>
<p>[4] <a href="http://soc.rosedu.org">http://soc.rosedu.org</a></p>
<p>[5] <a href="http://wouso.rosedu.org">http://wouso.rosedu.org</a></p>
<p>[6] <a href="http://talks.rosedu.org">http://talks.rosedu.org</a></p>
<p>[7] <a href="http://blugoscon.blug.ro/">http://blugoscon.blug.ro/</a></p>
<p>[8] <a href="http://www.rosedu.org/mapa-prezentare-ROSEdu">http://www.rosedu.org/mapa-prezentare-ROSEdu</a></p>
<p>[9] <a href="http://www.scribd.com/rosedu">http://www.scribd.com/rosedu</a></p>
<p>[10] <a href="http://vimeo.com/rosedu/">http://vimeo.com/rosedu/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/12/30/2009-review-rosedu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>2009 Review: Academia Cisco UPB</title>
		<link>http://alexj.info/2009/12/29/2009-reveiw-academia-cisco-upb/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/12/29/2009-reveiw-academia-cisco-upb/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 29 Dec 2009 21:25:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Academy War Games]]></category>
		<category><![CDATA[AcadNet]]></category>
		<category><![CDATA[ACM]]></category>
		<category><![CDATA[AWG]]></category>
		<category><![CDATA[CATC Romania]]></category>
		<category><![CDATA[CCIE Lab]]></category>
		<category><![CDATA[ccielab.ro]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro Team Building]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[iCompetition]]></category>
		<category><![CDATA[instructori]]></category>
		<category><![CDATA[ITAcad]]></category>
		<category><![CDATA[rack]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1084</guid>
		<description><![CDATA[O retrospectivă destul se subiectivă legată de activitățile desfășurate în cadrul grupului nostru din facultate. Part I.
Instructorii din grupul nostru au avut un an plin și în cadrul Academiei locale (ccna.ro) și, mai ales în cadrul CATC România.
Academia Cisco UPB

Academia a avut parte de o reîmprospătare în mai multe sensuri. Are un site nou [1], [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>O retrospectivă destul se subiectivă legată de activitățile desfășurate în cadrul grupului nostru din facultate. Part I.</p>
<p>Instructorii din grupul nostru au avut un an plin și în cadrul Academiei locale (ccna.ro) și, mai ales în cadrul CATC România.</p>
<p><strong>Academia Cisco UPB<br />
</strong></p>
<p>Academia a avut parte de o reîmprospătare în mai multe sensuri. Are un <strong>site nou</strong> <a href="http://ccna.ro" target="_blank">[1]</a>, rezultatul unui proiect ce s-a desfășurat în vară, la ROSEdu Summer of Code, proiect în care echipa de dezvolare a luat platforma open source Moodle și a transformat-o într-un site pe de-o parte business și pe de alta util pentru desfășurarea cursurilor Cisco și Linux.</p>
<p>Printre proiectele interne de reorganizare s-a numărat și<strong> refacerea topologiilor </strong>de routere și switch-uri din cele două săli ale Academiei. Echipamentele vechi au fost aruncate, s-au adus unele noi și s-a refăcut cablarea. Muncă a fost destulă, dar efortul a meritat. De asemenea, s-a investit ceva timp și în reinstalarea software-ului pe stațiile din laboratoare (upgrade la Windows7 și Ubuntu 9.10).</p>
<p>Dar, probabil, cea mai importantă împrospătare, vine din faptul că au venit un număr foarte mare de echipamente noi pentru <strong>un laborator de CCIE</strong>. Academia va avea primul laborator din țară dotat specific pentru pregătirea pentru examenul practic de CCIE. Au fost multe zile investite de întreaga echipă pentru achiziționarea (hârțogăraie) mutarea și montarea echipamentelor și lucrurul încă nu este gata&#8230; dar anul viitor rack-urile vor fi funcționale.</p>
<p>Alt proiect ce merită menționat este o inițiativă din partea unui instructor, ce constă într-un un site/blog cu articole pentru cei cu adevărat pasionați de lumea Cisco.  Site-ul <strong>ccielab.ro</strong> <a href="http://ccielab.ro" target="_blank">[2]</a> se dorește a fi o resursă pentru cine lucrează în viața reală cu echipamente Cisco sau pentru cei ce se pregătesc pentru examenul practic de CCIE. Cry in the Lab, Laugh in the Datacenter.</p>
<p>La sfârșitul verii, toată echipa a fost plecată la un eveniment de <strong>Team Builing</strong>, pentru se reface înainte de a începe semestrul de toamnă.</p>
<p>Toamna a început cu o campanie de promovare ce a constat într-un concurs cu premii și un Lan Party organizat în holul facultății, numit <strong>Academy War Games</strong> (AWG).</p>
<p>Imediat după AWG a urmat <strong>ACM</strong>-ul, concursul de programare susținut de IBM, faza pe regiunea noastră a Europei, unde echipa ccna.ro s-a ocupat de infrastructură.</p>
<p>Per total, echipa de instructori Cisco s-a mărit și în număr dar și în calitate. Și echipa de instructori LPIC a avut un membru nou.</p>
<p><strong>CATC România</strong></p>
<p>Pe partea de CATC, anul 2009 a fost unul foarte important. Primele luni au fost ocupate cu proiectul la nivel internațional numit <strong>iCompetition</strong> <a href="http://icompetition.net" target="_blank">[3]</a>. Multe zile și, mai ales nopți, au fost petrecute pentru dezolvare de conținut pentru concurs.</p>
<p>Alt concurs, ceva mai mic a fost <strong>AcadNet,</strong> faza națională, organizată la noi.</p>
<p>Pe tema concursurilor, doi dintre instructorii noștrii au obținut locuri în top la Cisco Academy Games în Cehia.</p>
<p>CATC România a căpătat o importanță destul de mare pe regiune atunci când a câștigat dreptul de a fi regională de CCNA Security, cursul nou scos de la NetAcad pentru certificarea cu același nume. Asta a însemnat că academiile din țările din regiune și-au trimis instructorii la noi (virtual, prin WebEx) pentru a putea preda clase de CCNA Security.</p>
<p>Ca o recunoaștere a efroturilor depuse de CATC România, am primit, în octombrie, o vizită din partea lui Amy Christen, vicepreședinte Cisco, responsabilă pe programul NetAcad la nivel mondial. Amy a prezentat noua direcție ce o va lua programul Cisco Networking Academy.</p>
<p>În ultimele zile înainte de vacanța de iarna, am ținut un scurt training de Moodle unor instructori de la echilentul CATC din Olanda. Aceștia doresc să organizeze un concurs similar cu iCompetition la ei acasă.</p>
<p><strong>ITAcad</strong></p>
<p>Anul acesta a marcat nașterea unei noi echipe, echipa Academiei Microsoft <a href="http://itacad.ro" target="_blank">[4]</a>, parțial desprinsă din cea de la Academia Cisco. Membrii acestei echipe au fost foarte ocupați dezvoltând de la zero materiale pentru cursurile Microsoft.</p>
<p>[1] <a href="http://ccna.ro">http://ccna.ro</a></p>
<p>[2] <a href="http://">http://ccielab.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://icompetition.net">http://icompetition.net</a></p>
<p>[4] <a href="http://itacad.ro">http://itacad.ro</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/12/29/2009-reveiw-academia-cisco-upb/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Eşti student la Calculatoare Part III</title>
		<link>http://alexj.info/2009/12/10/esti-student-la-calculatoare-part-iii/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/12/10/esti-student-la-calculatoare-part-iii/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 10 Dec 2009 12:30:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[calculatoare]]></category>
		<category><![CDATA[geek]]></category>
		<category><![CDATA[student]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1073</guid>
		<description><![CDATA[Strânse în ultimul an&#8230;
Ești student la Calculatoare dacă&#8230;

vezi că a doua zi e 14 februarie și te gândești că &#8220;mâine se scoate ultima versiune de Debian&#8221;, nu că e Valentine&#8217;s day
citești linia de mai sus după 8 luni și afirmi că &#8220;Dar parcă s-a scos pe 15 totuși&#8230; a întâziat cu o zi&#8221;
scuza ta pentru [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Strânse în ultimul an&#8230;</p>
<p>Ești student la Calculatoare dacă&#8230;</p>
<ul>
<li>vezi că a doua zi e 14 februarie și te gândești că &#8220;mâine se scoate ultima versiune de Debian&#8221;, nu că e Valentine&#8217;s day</li>
<li>citești linia de mai sus după 8 luni și afirmi că &#8220;Dar parcă s-a scos pe 15 totuși&#8230; a întâziat cu o zi&#8221;</li>
<li>scuza ta pentru că ai întârziat la o întâlnire este că nu s-a sincronizat calculatorul cu serverul NTP</li>
<li>în ghiozdanul tău ai oricând un cablu USB-MiniUSB, un cablu UTP și un cablu de consolă</li>
<li><span style="font-size: small;">utilizările pentru uleiul de gătit Bunica sunt: făcut omletă, clătite, cartofi prăjit și, cel mai des, uns ventilatoare de la coolere</span></li>
<li><span style="font-size: small;">te ceartă prietena ta că ai venit târziu acasă&#8230; pentru că ai stat să instalezi Windows 7 și Linux</span></li>
<li><span style="font-size: small;">scuza pentru că ai uitat o zi de naștere este că Google Calendar nu a trimis mesaj să te anunțe</span></li>
<li><span style="font-size: small;">știi ultima versiune de kernel și noile feature-uri de pe GMail, dar nu știi că a căzut guvernul țării</span></li>
<li><span style="font-size: small;">încerci să convingi pe părinți să înlocuiască sistemul de telefonie de acasă cu unul de Voice over IP</span></li>
<li><span style="font-size: small;">atunci când se ia curentul la sala serverelor, viața ta nu mai are sens</span></li>
</ul>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/12/10/esti-student-la-calculatoare-part-iii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Blug*OS*Con</title>
		<link>http://alexj.info/2009/12/05/blugoscon/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/12/05/blugoscon/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 05 Dec 2009 20:32:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[BLUG]]></category>
		<category><![CDATA[Blug*OS*Con]]></category>
		<category><![CDATA[conferință]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1070</guid>
		<description><![CDATA[Cei de la Bucharest Linux User Group [1] au luna acesta un proiect destul de mare: o conferință open source.
Blug*OS*Con [2] este destinată celor ce folosesc Linux și doresc să afle mai multe despre tehnologiile bazate pe Linux.
Conferința va avea loc în Rectoratul Universității Politehnice București, în sala AN010, pe data de 12 Decembrie 2009. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cei de la <strong>Bucharest Linux User Group</strong> <a href="http://blug.ro/" target="_blank">[1]</a> au luna acesta un proiect destul de mare: o conferință open source.</p>
<p><strong>Blug*OS*Con</strong> <a href="http://blugoscon.blug.ro/" target="_blank">[2]</a> este destinată celor ce folosesc Linux și doresc să afle mai multe despre tehnologiile bazate pe Linux.</p>
<p>Conferința va avea loc în Rectoratul Universității Politehnice București, în sala AN010, pe data de <strong>12 Decembrie 2009</strong>. Pentru programul complet, vizitați site-ul oficial.</p>
<p>[1] <a href="http://blug.ro/">http://blug.ro/</a></p>
<p>[2] <a href="http://blugoscon.blug.ro/">http://blugoscon.blug.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/12/05/blugoscon/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Thawte Web Of Trust End Of Life</title>
		<link>http://alexj.info/2009/11/17/thawte-web-of-trust-end-of-life/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/11/17/thawte-web-of-trust-end-of-life/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2009 19:53:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[CA]]></category>
		<category><![CDATA[email certificate]]></category>
		<category><![CDATA[End Of Life]]></category>
		<category><![CDATA[Thawter]]></category>
		<category><![CDATA[Web of Trust]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1068</guid>
		<description><![CDATA[Anul trecut am auzit de la cineva [1] despre Thawte Web of Trust, un sistem prin care am reușit să fac rost de un certificat de email gratuit și recunoscut de una din cele mai mari autorități (CA), Thawte. Sistemul de Web Of Trust funcționează pe bază de puncte, pe care le primești de notari [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Anul trecut am auzit de la cineva <a href="http://ubergeek.ro/2008/05/16/thawte-web-of-trust-sign-in-event/" target="_blank">[1]</a> despre Thawte Web of Trust, un sistem prin care am reușit să fac rost de un certificat de email gratuit și recunoscut de una din cele mai mari autorități (CA), Thawte. Sistemul de Web Of Trust funcționează pe bază de puncte, pe care le primești de notari autorizati prin semnarea unor acte oficiale, dar, practic, fără nici un cost. Când acumulai un număr puncte, puteai cere un certificat de email. Dacă strângeai destule, puteai deveni chiar tu un notar și să dai puncte altora. Deși nu știam exact despre ce era cu adevărat vorba, mi-a plăcut noțiunea de a fi Notar Thawte <a href="http://alexj.info/2008/08/15/certificate-digitale-thawte-cacert/" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p>Dar, din păcate, Thawter WoT nu mai există, lucru aflat de acum mai multe săptămâni <a href="http://big.lazyadmin.ro/2009/09/28/web-of-trash/" target="_blank">[3]</a>. Dar astăzi am primit emailul oficial că s-a închis.</p>
<blockquote><p>Dear Alexandru Juncu,<br />
As of today, Thawte Personal E-Mail Certificates and the Web of Trust are discontinued and will no longer be available.</p>
<p>What does this mean?<br />
Your Thawte Personal E-Mail Certificate(s) will be revoked and will no longer be able to sign emails. You will still be able to open emails that have been signed with the revoked certificate &#8211; the only difference is that when you open the email an error message will appear indicating that the certificate has been revoked.</p></blockquote>
<p>Probabil nu voi resimți foarte tare acest lucru și probabil că, dacă voi mai folosi certificate pe email, îl voi folosi pe cel de la CAcert.</p>
<p>Oricum, a fost o idee interesantă și păcat de ea. RIP Thawte WoT.</p>
<p>[1] <a href="http://ubergeek.ro/2008/05/16/thawte-web-of-trust-sign-in-event/">http://ubergeek.ro/2008/05/16/thawte-web-of-trust-sign-in-event/</a></p>
<p>[2] <a href="http://alexj.info/2008/08/15/certificate-digitale-thawte-cacert/">http://alexj.info/2008/08/15/certificate-digitale-thawte-cacert/</a></p>
<p>[3] <a href="http://big.lazyadmin.ro/2009/09/28/web-of-trash/">http://big.lazyadmin.ro/2009/09/28/web-of-trash/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/11/17/thawte-web-of-trust-end-of-life/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Boboc Advisory Board</title>
		<link>http://alexj.info/2009/11/17/boboc-advisory-board/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/11/17/boboc-advisory-board/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 16 Nov 2009 22:44:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[întâlniri]]></category>
		<category><![CDATA[prezentari]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu Install Fest. Boboc Advisory Board]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1066</guid>
		<description><![CDATA[În această seară a fost o primă întâlnire Boboc Advisory Board [1]. Discuția a fost mai mult una introductivă, și deschisă între studenți (de anul I) și unii profesori din Catedra de Calculatoare. Vlad Posea [2] a pus la dispoziție și o prezentare care să descrie Boboc Advisory Board.


Acest tip de întâlniri se vor repeta [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>În această seară a fost o primă întâlnire Boboc Advisory Board <a href="http://boboc.cs.pub.ro/" target="_blank">[1]</a>. Discuția a fost mai mult una introductivă, și deschisă între studenți (de anul I) și unii profesori din Catedra de Calculatoare. Vlad Posea <a href="http://vlad.posea.eu/" target="_blank">[2]</a> a pus la dispoziție și o prezentare care să descrie Boboc Advisory Board.<a href="http://boboc.cs.pub.ro/" target="_blank"><br />
</a></p>
<p><object width="425" height="355" data="http://static.slidesharecdn.com/swf/ssplayer2.swf?doc=bobocadvisoryboardintalnire1-091116153837-phpapp01&amp;stripped_title=boboc-advisory-board-intalnire-1" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><param name="src" value="http://static.slidesharecdn.com/swf/ssplayer2.swf?doc=bobocadvisoryboardintalnire1-091116153837-phpapp01&amp;stripped_title=boboc-advisory-board-intalnire-1" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></p>
<p>Acest tip de întâlniri se vor repeta săptămânal, de fiecare dată cu o temă de interes pentru studenți.</p>
<p>[1]  <a href="http://" target="_blank">http://boboc.cs.pub.ro/</a></p>
<p>[2] <a href="http://vlad.posea.eu/" target="_self">http://vlad.posea.eu/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/11/17/boboc-advisory-board/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>The World of World of USO</title>
		<link>http://alexj.info/2009/11/09/the-world-of-world-of-uso/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/11/09/the-world-of-world-of-uso/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 09 Nov 2009 15:09:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[joc]]></category>
		<category><![CDATA[USO]]></category>
		<category><![CDATA[World of USO]]></category>
		<category><![CDATA[WoUSO]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1061</guid>
		<description><![CDATA[Acum 3 ani câțiva oameni de la ROSEdu [1] au pornit un proiect numit World of USO a.k.a. WoUSO. El era destinat studenților de anul I ce studiau cursul de Utilizarea Sistemelor de Operare de la secția de Calculatoare. Scopul lui era să  introducă un nou mod de a preda o serie de concepte, un [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Acum 3 ani câțiva oameni de la ROSEdu <a href="http://rosedu.org" target="_blank">[1]</a> au pornit un proiect numit <strong>World of USO</strong> a.k.a. WoUSO. El era destinat studenților de anul I ce studiau cursul de Utilizarea Sistemelor de Operare de la secția de Calculatoare. Scopul lui era să  introducă un nou mod de a preda o serie de concepte, un mod mai interactiv, mai social și mai distractiv.</p>
<p>WoUSO <a href="http://wouso.rosedu.org" target="_blank">[2] </a>este, de fapt, un joc multiplayer online. Este accesibil tuturor studenților de la Calculatoare (printr-o legătură cu baza de date de utilizatori a Catedrei). Ei pot intra pe site și pot strânge puncte prin răspunsuri la întrebări tehnice, legate de noțiuni studiate la cursul și laboratoarul de USO. Există o întrebare zilnică (question of the day) standard pentru toată lumea și un quest, cu o serie de întrebări din ce în ce mai grele. Acumulând puncte prin răspunsuri corecte, jucătorii cresc în nivel și în topuri.</p>
<p>Dar elementul cel mai interactiv sunt provocările (challenge-urile). Un student poate provoca alt student la un duel de întrebări și cel ce răspunde la cele mai multe, câștigă puncte.</p>
<p>Proiectul este în al 3-lea său an. Dacă în primul an a fost interesant ca și concept și în al doilea an s-a lucrat mult la calitate, acum, se observă deja o maturiate printr-o atenție la elemente de detaliu în interfață.</p>
<p>WoUSO are acum și o oarecare tradiție și se observă că a ajuns un element  destul de remarcabil pentru semestrul I. Spun asta pentru că în această perioadă toată lumea vorbește despre el. Pe lângă studenții de anul I care sunt principalii beneficiari, sunt și studenții de anul II și III care au jucat versiunile anterioare și le-au găsit interesante și studenți de ani mai mari care nu au apucat perioada WoUSO în anul lor I. Mai multe, mulți asistenți se joacă, pentru că nici ei nu le știu, de multe ori, pe toate <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> .</p>
<p>Have fun playing <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
<p>USO rulz <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_biggrin.gif' alt=':D' class='wp-smiley' /> </p>
<p style="text-align: center;"><img class="aligncenter" title="wouso_header" src="http://wouso.rosedu.org/images/styles/supernova/header-small.jpg" alt="" width="558" height="120" /></p>
<p>[1] <a href="http://rosedu.org">http://rosedu.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://wouso.rosedu.org">http://wouso.rosedu.org</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/11/09/the-world-of-world-of-uso/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Weird Things on Cisco Switches &#8211; Case study #2: VTP</title>
		<link>http://alexj.info/2009/11/05/wierd-things-on-cisco-switches-case-study-2-vtp/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/11/05/wierd-things-on-cisco-switches-case-study-2-vtp/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 05 Nov 2009 10:42:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[switches]]></category>
		<category><![CDATA[VLANs]]></category>
		<category><![CDATA[VTP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1059</guid>
		<description><![CDATA[Pe un switch Cisco putem configura VLAN-uri (Virtual LANs) pentru a segmenta rețeaua în mai multe domenii de broadcast. VLAN-urile pentru Ethernet sunt de la 1 la 1001 dar există și VLAN-urile extinse, de la 1006 la 4096 (protocolul de trunking IEEE 802.1Q suportă până la 4096 valori) ce pot fi folosite.
Pentru ca un frame [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Pe un switch Cisco putem configura VLAN-uri (Virtual LANs) pentru a segmenta rețeaua în mai multe domenii de broadcast. VLAN-urile pentru Ethernet sunt de la 1 la 1001 dar există și VLAN-urile extinse, de la 1006 la 4096 (protocolul de trunking IEEE 802.1Q suportă până la 4096 valori) ce pot fi folosite.</p>
<p>Pentru ca un frame să circule în rețeaua de switch-uri, toate switch-urile trebuie să știe de VLAN-ul de care aparține respectivul frame. VTP (VLAN Trunking Protocol), proprietar Cisco, este un protocol care propagă în rețea lista de VLAN-uri. Astfel, în loc de a adăuga fiecare VLAN manual pe fiecare switch,  VTP face treaba pentru noi.</p>
<p>Ce este uneori ciudat este locul unde sunt stocate intrările pentru VLAN-uri. Curiculumul CCNA, în mare, spune că ele nu sunt salvate în running-config din NVRAM ci în fișierul vlan.dat din Flash. Astfel, atunci când trebuie să resetăm switch-ul, trebuie să ștergem și running-config și vlan.dat. Primul lucru de reținut este faptul că VLAN-urile extinse (1006-4096) NU sunt stocate în vlan.dat ci în running-config, deci, dacă se șterge vlan.dat , acestea vor rămâne.</p>
<p>Un alt lucru ciudat l-am observat la o resetare de switch-uri. Dacă există o rețea de switch-uri, conectate și configurate cu VTP, este greu de șters baza de date de VLAN-uri. Atunci când ștergem flash:vlan.dat de pe un switch și îl repornim (pentru că am șters și startup-config), vom vedea că rămân VLAN-urile, motivul fiind preluarea lor din VTP de la celelalte switch-uri, neresetate.</p>
<p>Pentru a putea reseta switch-urile, ar trebui să le trecem in VTP Transparent mode, pentru a nu mai lua de la vecini VLAN-urile. Și aici intervine excepția Cisco: dacă switch-ul este în Transparent, orice VLAN adăugat va fi configurat în running-config (deci înclusiv cele cu ID mai mic decât 1001). Aceste VLAN-uri nu vor fi afectate de ștergerea vlan.dat, deci s-ar putea să rămână active fără să vă dați seama de ce.</p>
<p>Explicația vine, probabil, din faptul că VTP-ul nu transmite în rețea VLAN-urile extinse, deci, switch-ul va încerca să țină în vlan.dat doar ceea ce trimite prin VTP și restul să fie plasat în running-config.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/11/05/wierd-things-on-cisco-switches-case-study-2-vtp/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Weird Things on Cisco Switches &#8211; Case study #1: DTP</title>
		<link>http://alexj.info/2009/11/04/wierd-things-on-cisco-switches-case-study-1-dtp/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/11/04/wierd-things-on-cisco-switches-case-study-1-dtp/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 04 Nov 2009 13:25:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[BCMSN]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[DTP]]></category>
		<category><![CDATA[switches]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1052</guid>
		<description><![CDATA[Switching-ul poate fi destul de ciudat nu din cauza protocoalelor și tehnologiilor folosite pe echipamente ci, de multe ori, din cauza diferențelor de comportare între diverse modele de switch-uri sau între versiuni de IOS.
În cazul DTP, Dynamic Trunking Protocol, care ajută la negocierea legăturilor de trunk, este diferență la setarea default pe anumite modele. Un [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Switching-ul poate fi destul de ciudat nu din cauza protocoalelor și tehnologiilor folosite pe echipamente ci, de multe ori, din cauza diferențelor de comportare între diverse modele de switch-uri sau între versiuni de IOS.</p>
<p>În cazul DTP, Dynamic Trunking Protocol, care ajută la negocierea legăturilor de trunk, este diferență la setarea default pe anumite modele. Un port poate fi fie în &#8216;auto&#8217;, fie în &#8216;desirable&#8217;, fie în &#8216;non-negociate&#8217;. Schema este următoarea (setare capăt #1 &#8211; stare capăt#2 =&gt; rezultat):</p>
<ul>
<li>auto &#8211; auto =&gt; access</li>
<li>auto &#8211; desirable =&gt; trunk</li>
<li>desirable-desirable =&gt; trunk</li>
<li>auto &#8211; trunk =&gt; trunk</li>
<li>auto &#8211; access =&gt; access</li>
<li>desirable &#8211; trunk =&gt; trunk</li>
<li>desirable &#8211; access =&gt; access</li>
</ul>
<p>Scopul este ca atunci când scoatem două switch-uri din cutie, să știm ce legătură avem când introducem cablul în porturi. Problema este la setarea default a porturilor. De exemplu, pe <strong>2950 </strong>(switch Layer2) și pe <strong>3550 </strong>(switch Layer3), setarea implicită este &#8216;<strong>desirable</strong>&#8216;. Prin urmare, pe două swich-uri de acest model proaspăt pornite, se va negocia un trunk. Pe alte modele, de exemplu 2960 (L2) și 3560 (L3) setarea este &#8216;<strong>auto</strong>&#8216;, deci se va negocia un link de tip access (implicit în VLAN 1). Mergând pe aceeași idee, trebuie avut grijă că dacă avem în rețea switch-uri de modele diferite în rețea, s-ar putea să ne trezim cu rezultate neașteptate (un 2950 cu setări default + un 2960 cu setări default, va negocia un trunk).</p>
<p>Aceste observații nu sunt prea clar specificate pe site-ul Cisco, în curriculumul pentru CCNA3 sau BCMSN sau în Certification Study guide, și la un examen de certificare, sau în viața reală, s-ar putea să aveți probleme neașteptate.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/11/04/wierd-things-on-cisco-switches-case-study-1-dtp/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Followup: How to Web</title>
		<link>http://alexj.info/2009/11/04/followup-how-to-web/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/11/04/followup-how-to-web/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 04 Nov 2009 10:59:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[conferință]]></category>
		<category><![CDATA[How to Web]]></category>
		<category><![CDATA[prezentari]]></category>
		<category><![CDATA[web]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1050</guid>
		<description><![CDATA[Conferința How to Web de sâmbătă [1] [2] a fost mai interesantă decât mă așteptăm. Subiectele au fost atractive și organizarea foarte bună pentru o primă ediție a unui eveniment destul de mare.
Prezentările nu au fost aproape deloc tehnice (lucru nu neapărat bun) dar au fost bine adaptate la ideea conferinței, cea de a aduce [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Conferința <strong>How to Web</strong> de sâmbătă <a href="http://www.how-to-web.net/" target="_blank">[1]</a> <a href="http://alexj.info/2009/10/22/conferin%C8%9Ba-how-to-web/" target="_blank">[2]</a> a fost mai interesantă decât mă așteptăm. Subiectele au fost atractive și organizarea foarte bună pentru o primă ediție a unui eveniment destul de mare.</p>
<p>Prezentările nu au fost aproape deloc tehnice (lucru nu neapărat bun) dar au fost bine adaptate la ideea conferinței, cea de a aduce împreună pasionații web-ului cu profesioniștii lui.</p>
<p>Printre prezentările interesante s-au numărat una despre &#8220;User Experience Design&#8221;, în care s-a arătat importanța proiectării inteligente a unei interfețe cu utilizatorul (lecția învățată a fost că o interfață trebuie să fie: usable, useful, valuable, desirable, findable, credible, accessible).</p>
<p>Altă prezentare a fost despre &#8220;Cloud Computing&#8221;, o noțiune destul de nouă și căutată. În prezentare s-a vorbit despre părțile bune și parțile rele ale Cloud Computing.</p>
<p>O prezentare care nu are neapărat legătură cu web-ul ci cu business-ul a fost &#8220;Despre Antreprenoriat&#8221;. Un cuvânt ce s-a tot rostit pe parcursul conferinței a fost &#8217;start-up&#8217;, ce se referă la o companie (firmă) ce abia a pornit și este în drum spre succes. Prezentarea respectivă ne vorbea despre cum ar trebui abordată pornirea unei afaceri proprii.</p>
<p>Așteptăm ca pozele de la eveniment, precum și slide-urile, să fie postate pe site-ul oficial.</p>
<p>Felicitări pentru organizatori, ASPI <a href="http://www.aspi.ro/" target="_blank">[3]</a> pentru o treabă bună făcută și așteptăm ediția de anul viitor.</p>
<p>Follow-up-ul oficial îl găsiți pe siteul How to Web <a href="http://www.how-to-web.net/2009/11/si-a-fost-how-to-web-2009/" target="_blank">[4]</a>. Un altul, destul de lung, pe mai multe părți, aici <a href="http://pow4ioc.wordpress.com/2009/10/31/how-to-web-part-i/" target="_blank">[5]</a>, <a href="http://pow4ioc.wordpress.com/2009/11/02/how-to-web-part-ii/" target="_blank">[6]</a>, <a href="http://pow4ioc.wordpress.com/2009/11/03/how-to-web-part-iii/" target="_blank">[7]</a>, <a href="http://pow4ioc.wordpress.com/2009/11/04/how-to-web-part-iv/" target="_blank">[8]</a>.</p>
<p>[1] <a href="http://www.how-to-web.net/">http://www.how-to-web.net/</a></p>
<p>[2] <a href="http://alexj.info/2009/10/22/conferin%C8%9Ba-how-to-web/">http://alexj.info/2009/10/22/conferin%C8%9Ba-how-to-web/</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.aspi.ro/">http://www.aspi.ro/</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.how-to-web.net/2009/11/si-a-fost-how-to-web-2009/">http://www.how-to-web.net/2009/11/si-a-fost-how-to-web-2009/</a></p>
<p>[5] <a href="http://pow4ioc.wordpress.com/2009/10/31/how-to-web-part-i/">http://pow4ioc.wordpress.com/2009/10/31/how-to-web-part-i/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/11/04/followup-how-to-web/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Conferința How to Web</title>
		<link>http://alexj.info/2009/10/22/conferin%c8%9ba-how-to-web/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/10/22/conferin%c8%9ba-how-to-web/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 22 Oct 2009 14:41:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[ASPI]]></category>
		<category><![CDATA[conferință]]></category>
		<category><![CDATA[How to Web]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>
		<category><![CDATA[web]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1046</guid>
		<description><![CDATA[Un eveniment pe care nu îl inclusesem pe agenda lunii octombrie pentru că am aflat destul de târziu de el, este How to Web [1].
Aflat la prima ediție, evenimentul este o conferință organizată și destinată mediului academic pe tema Web-ului din ziua de astăzi. How to Web își are ca scop aducerea profesioniștilor din acest [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Un eveniment pe care nu îl inclusesem pe agenda lunii octombrie pentru că am aflat destul de târziu de el, este <strong>How to Web</strong> <a href="http://www.how-to-web.net/" target="_blank">[1].</a></p>
<p>Aflat la prima ediție, evenimentul este o conferință organizată și destinată mediului academic pe tema Web-ului din ziua de astăzi. How to Web își are ca scop aducerea profesioniștilor din acest domeniu alături de studenții pasionați de lumea dezvoltării Web.</p>
<p>Conferința se desfășoară pe 31 Octombrie în Facultatea de Automatică și Calculatoare, sala EC105, intrarea făcându-se pe bază de bilet. Este organizată de ASPI<a href="http://www.aspi.ro/" target="_blank">[2]</a> în colaborare cu firme ca Adobe și Neogen, care vor avea și reprezentanți ca prezentatori la eveniment.</p>
<p>[1] <a href="http://www.how-to-web.net/">http://www.how-to-web.net/</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.aspi.ro/">http://www.aspi.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/10/22/conferin%c8%9ba-how-to-web/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ACM SouthEastern European Region</title>
		<link>http://alexj.info/2009/10/18/acm-southeastern-european-region/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/10/18/acm-southeastern-european-region/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 17 Oct 2009 22:38:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[ACM]]></category>
		<category><![CDATA[concurs]]></category>
		<category><![CDATA[concurs internațional]]></category>
		<category><![CDATA[IBM]]></category>
		<category><![CDATA[ICPC]]></category>
		<category><![CDATA[networking]]></category>
		<category><![CDATA[programare]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[software]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1040</guid>
		<description><![CDATA[Ultimele trei zile au fost în mare parte dedicate ACM-ului. ACM ICPC este un concurs internațional de programare organizat de ACM [1] și sponsorizat de IBM. Concursul are mai multe etape și etapa regională pentru Europa de Sud Est [2] se desfășoară, tradițional, în România, la Universitatea Politehnică Bucuresți [3], sub organizarea Domnului Profesor Nicolae [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Ultimele trei zile au fost în mare parte dedicate ACM-ului. <strong>ACM ICPC</strong> este un concurs internațional de programare organizat de ACM <a href="http://www.acm.org/" target="_blank">[1]</a> și sponsorizat de IBM. Concursul are mai multe etape și etapa regională pentru Europa de Sud Est <a href="http://acm.ro" target="_blank">[2]</a> se desfășoară, tradițional, în România, la Universitatea Politehnică Bucuresți <a href="http://upb.ro" target="_blank">[3]</a>, sub organizarea Domnului Profesor Nicolae Tăpuș. Printre participanți se numără studenți de la universități din Ucraina, Bulgaria, Macedonia, Turcia, Serbia și România.</p>
<p>Concursul durează 5 ore, timp în care concurenții, în echipe de câte 3, trebuiau să rezolve 11 probleme compuse de un juriu format din reprezentanți ai țărilor participante, într-un limbaj de programare, la alegere. Dacă răspundeau corect, primeau un balon de o anumită culoare. Au fost 44 de echipe, printre care 9 din România și 9 din Ucraina.</p>
<p>Pregătirile au început de miercuri, când în holul Rectoratului UPB s-a instalat infrastructura. Și anul acesta, au existat două echipe de organizare, una de networking (condusă de Răzvan Rughiniș, formată din instructorii Academiei Cisco UPB) și una de software (condusă de Răzvan Deaconescu, formată din oameni din ROSEdu). 60 de calculatoare, 6 switch-uri, ~3Km de cablu UTP, multă muncă fizică și foarte multe soluții tehnice. Printre oameni, au fost destui care au deja experiență de câtiva ani cu organizarea evenimentului (cum ar fi Bogdan Sass sau Radu Petean), lucru ce a făcut ca anul acesta să meargă lucrurile un pic mai rapid și mai bine, datorită lecțiilor învățate în trecut și a trucurilor noi încercate anul acesta.</p>
<p>Vineri a existat o simulare a concursului și sâmbătă a avut loc concursul propriu-zis. Organizarea internă în timpul concursului fucționează după niște regului destul de bine definite, cu oameni responsabili pentru aproape fiecare lucru, cu proceduri sabilite pentru diverse evenimente.</p>
<p>După concurs, a avut loc o masă festivă, unde s-au anunțăt câștigătorii. Locul I a fost luat și anul acesta de Ucraina, alături de alte 6 locuri din top 10. România a ocupat două locuri din top 10.</p>
<p>Etapa finală va avea loc în China, în Februarie 2010.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/10/cm2-logo-panel_joel_wo_lang.png"><img class="size-medium wp-image-1041 alignleft" title="cm2-logo-panel_joel_wo_lang" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/10/cm2-logo-panel_joel_wo_lang-300x139.png" alt="cm2-logo-panel_joel_wo_lang" width="300" height="139" /></a></p>
<p>[1] <a href="http://www.acm.org/">http://www.acm.org/</a></p>
<p>[2] <a href="http://acm.ro">http://acm.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://upb.ro">http://upb.ro</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/10/18/acm-southeastern-european-region/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Academy War Games. ROSEdu Tech Talks</title>
		<link>http://alexj.info/2009/10/10/academy-war-games-rosedu-tech-talks/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/10/10/academy-war-games-rosedu-tech-talks/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 10 Oct 2009 21:41:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[Microsoft]]></category>
		<category><![CDATA[Preprocesorul C]]></category>
		<category><![CDATA[prezentare]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Talks]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1034</guid>
		<description><![CDATA[Astăzi, 10 octombrie, au avut loc două evinimente în facultate. La ora 14 a fost prima prezentare din cadru ROSEdu Tech Talks. Prezentarea a fost ținută de Răzvan Deaconescu, care a prezentat Preprocesorul C. La acestă primă sesiune au participat apoximativ 20 de studenți. Prezentarea este publicată pe pagina proiectului [1] și înregistrarea video urmează [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Astăzi, 10 octombrie, au avut loc două evinimente în facultate. La ora 14 a fost prima prezentare din cadru <strong>ROSEdu Tech Talks</strong>. Prezentarea a fost ținută de Răzvan Deaconescu, care a prezentat Preprocesorul C. La acestă primă sesiune au participat apoximativ 20 de studenți. Prezentarea este publicată pe pagina proiectului <a href="http://talks.rosedu.org/prezentari" target="_blank">[1]</a> și înregistrarea video urmează să fie încărcată. Următoarea sesiune va avea loc pe 20 octombrie.</p>
<p style="text-align: left;">În acest timp, echipa Academiei Cisco UPB <a href="http://ccna.ro" target="_blank">[2]</a> împreună cu echipa Academiei Microsoft <a href="http://itacad.ro" target="_blank">[3]</a> lucrau la amenjarea holului EC pentru <strong>Academy War Games</strong> <a href="http://awg.cs.pub.ro" target="_blank">[4]</a>. LAN Party-ul a început la ora 18:00 și durează toată noaptea. Mare parte din echipa de organizare a evenimentului vine după două ediții de LAN Strike (oranizate de SRAITS), lucru ce au făcut aceast lan party unul mult mai bine organizat. La eveniment, a venit CEO-ul Microsoft România, Călin Tatomir, ce a stat și a jucat împreună cu studenții.</p>
<p>[1] <a href="http://talks.rosedu.org/prezentari">http://talks.rosedu.org/prezentari</a></p>
<p>[2] <a href="http://ccna.ro">http://ccna.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://itacad.ro">http://itacad.ro</a></p>
<p>[4] <a href="http://awg.cs.pub.ro">http://awg.cs.pub.ro</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/10/10/academy-war-games-rosedu-tech-talks/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Agenda lunii Octombrie</title>
		<link>http://alexj.info/2009/10/01/agenda-lunii-octombrie/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/10/01/agenda-lunii-octombrie/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 01 Oct 2009 18:04:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[News]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[Academy War Games]]></category>
		<category><![CDATA[ACM]]></category>
		<category><![CDATA[ACS]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[RTT]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Talks]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu Install Fest. Boboc Advisory Board]]></category>
		<category><![CDATA[UIF]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1031</guid>
		<description><![CDATA[A început anul universitar și, cu el, vor veni destul de multe evenimente.
Primul va fi Turul Politehnicii, cel dintâi proiect Boboc Advisory Board [1]. Studenții din anii mai mari vor face un tur (unii pe jos, alții pe bicicletă și alții pe role) al campusului Politehnicii, împreună cu proaspeții studenți ai Făcultății de Automatică și [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>A început anul universitar și, cu el, vor veni destul de multe evenimente.<br />
Primul va fi <strong>Turul Politehnicii</strong>, cel dintâi proiect <strong>Boboc Advisory Board</strong> <a href="http://boboc.cs.pub.ro/" target="_blank">[1]</a>. Studenții din anii mai mari vor face un tur (unii pe jos, alții pe bicicletă și alții pe role) al campusului Politehnicii, împreună cu proaspeții studenți ai Făcultății de Automatică și Calculatoare. <a href="http://boboc.cs.pub.ro/" target="_blank"><br />
</a></p>
<p>Următorul weekend este rezervat pentru <strong>Academy War Games</strong> <a href="http://awg.ccna.ro" target="_blank">[2]</a>, un Lan Party organizat de Academia Cisco și Academia Microsoft în facultatea de Automatică și Calculatoare.</p>
<p>În același weekend, începând cu 10 Octombrie, ROSEdu demarează <strong>Tech Talks</strong> <a href="http://talks.rosedu.org" target="_blank">[3]</a>, seria de prezentări pe teme tehnice, ce se vor ține la fiecare 10 zile (pe datele de 10, 20, 30 ale lunii).</p>
<p>Pe 17 Octombrie, în Politehnică se desfășoară faza pe Europa de Sud-Est al concursului internațional <strong>ACM</strong> organizat de IBM.</p>
<p>Următoarea zi, pe 18 Octombrie este programat <strong>Ubuntu Install Fest 3</strong> <a href="http://rosedu.org" target="_blank">[4]</a> organizat de ROSEdu, pentru studenții dornici să intre în lumea Ubuntu.</p>
<p>[1] <a href="http://boboc.cs.pub.ro/">http://boboc.cs.pub.ro/</a></p>
<p>[2] <a href="http://awg.ccna.ro">http://awg.ccna.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://talks.rosedu.org" target="_blank">http://talks.rosedu.org</a></p>
<p>[4] <a href="http://rosedu.org">http://rosedu.org/uif</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/10/01/agenda-lunii-octombrie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Junos Presentation</title>
		<link>http://alexj.info/2009/09/30/junos-presentation/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/09/30/junos-presentation/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 30 Sep 2009 21:53:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro Team Building]]></category>
		<category><![CDATA[Juniper]]></category>
		<category><![CDATA[JunOS]]></category>
		<category><![CDATA[prezentare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1027</guid>
		<description><![CDATA[în weekend-ul acesta a avut loc un eveniment de team building al instructorilor din Academia Cisco UPB (ccna.ro), unde s-au ținut și o serie de prezentări. Cum în ultimul timp am fost implicat în lucruri legate de Juniper, am vrut să fac o prezentare funny și în același timp ironică (prezentare Juniper pentru Academia Cisco [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>în weekend-ul acesta a avut loc un eveniment de team building al instructorilor din Academia Cisco UPB (ccna.ro), unde s-au ținut și o serie de prezentări. Cum în ultimul timp am fost implicat în lucruri legate de Juniper, am vrut să fac o prezentare funny și în același timp ironică (prezentare Juniper pentru Academia Cisco <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> ). Din păcate, din cauza unor schimbări de program nu am mai ținut prezentarea, dar măcar o fac publică (conține destul de multe lucruri utile).</p>
<div style="width:425px;text-align:left" id="__ss_2092541"><a style="font:14px Helvetica,Arial,Sans-serif;display:block;margin:12px 0 3px 0;text-decoration:underline;" href="http://www.slideshare.net/alexandrujuncu/junos" title="Junos">Junos</a><object style="margin:0px" width="425" height="355"><param name="movie" value="http://static.slidesharecdn.com/swf/ssplayer2.swf?doc=junos-090929162839-phpapp01&#038;stripped_title=junos" /><param name="allowFullScreen" value="true"/><param name="allowScriptAccess" value="always"/><embed src="http://static.slidesharecdn.com/swf/ssplayer2.swf?doc=junos-090929162839-phpapp01&#038;stripped_title=junos" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="355"></embed></object>
<div style="font-size:11px;font-family:tahoma,arial;height:26px;padding-top:2px;">View more <a style="text-decoration:underline;" href="http://www.slideshare.net/">presentations</a> from <a style="text-decoration:underline;" href="http://www.slideshare.net/alexandrujuncu">alexandrujuncu</a>.</div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/09/30/junos-presentation/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Juniper Certified Associate in Enterprise Routing</title>
		<link>http://alexj.info/2009/09/28/juniper-certified-associate-in-enterprise-routing/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/09/28/juniper-certified-associate-in-enterprise-routing/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Sep 2009 11:50:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Personal]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[certificari]]></category>
		<category><![CDATA[JN0-342]]></category>
		<category><![CDATA[JNCIA]]></category>
		<category><![CDATA[Juniper]]></category>
		<category><![CDATA[Juniper Summer School]]></category>
		<category><![CDATA[Scribd]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1023</guid>
		<description><![CDATA[Am reușit vineri să iau examenul JN0-342, ceea e mă face un Juniper Networks Certified Internet Associate in Enterprise Routing. Deci concluzia experimentului [1], este că se poate trece un examen de certificare de nivel entry level fără să ai experiență practică cu echipamentele firmei respective, lucru care este destul de trist pentru că înseamnă [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: left;">Am reușit vineri să iau examenul JN0-342, ceea e mă face un Juniper Networks Certified Internet Associate in Enterprise Routing. Deci concluzia experimentului <a href="?p=1013" target="_blank">[1]</a>, este că se poate trece un examen de certificare de nivel entry level fără să ai experiență practică cu echipamentele firmei respective, lucru care este destul de trist pentru că înseamnă că a scăzut calitatea (greutatea) examenelor. Dar, aparent scopul firmelor, fie ele Cisco sau Juniper, este de a avea cât mai mulți oameni certificați ca Associate. Odată ce îi au în lista lor de potențiali profesioniști, îi atrag spre un loc mai înalt în piramida lor de certificări.</p>
<p style="text-align: left;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/09/cert_inet_asct_graphic_rgb.gif"><img class="size-full wp-image-1025 alignleft" title="cert_inet_asct_graphic_rgb" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/09/cert_inet_asct_graphic_rgb.gif" alt="cert_inet_asct_graphic_rgb" width="200" height="65" /></a></p>
<p style="text-align: left;">
<p>Am publicat pe Scribd notițele mele pentru examen <a href="http://www.scribd.com/doc/20162185/Juniper-Summer-School-Routing-Notes-August-2009" target="_blank">[2]</a>, poate sunt de folos celor ce doresc să obțină acestă certificare. Acestea au fost luate după cursul la distanță ce face parte din Juniper Summer School <a href="?p=966">[3]</a></p>
<p style="text-align: left;">[1] <a href="?p=1013">http://alexj.info?p=1013</a></p>
<p style="text-align: left;">[2] <a href="http://www.scribd.com/doc/20162185/Juniper-Summer-School-Routing-Notes-August-2009">http://www.scribd.com/doc/20162185/Juniper-Summer-School-Routing-Notes-August-2009</a></p>
<p style="text-align: left;">[1] <a href="?p=966">http://alexj.info?p=966</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/09/28/juniper-certified-associate-in-enterprise-routing/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Din Octombrie în ACS: ROSEdu Tech Talks</title>
		<link>http://alexj.info/2009/09/21/din-octombrie-in-acs-rosedu-tech-talks/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/09/21/din-octombrie-in-acs-rosedu-tech-talks/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 21 Sep 2009 08:30:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[networking]]></category>
		<category><![CDATA[prezentari]]></category>
		<category><![CDATA[programare]]></category>
		<category><![CDATA[standarde]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Talks]]></category>
		<category><![CDATA[tehnologii]]></category>
		<category><![CDATA[virtualizare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1016</guid>
		<description><![CDATA[Coming soon&#8230;

]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: left;">Coming soon&#8230;</p>
<p style="text-align: left;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/09/tech-talks-final-logo.png"><img class="size-medium wp-image-1019 alignnone" title="tech-talks-final-logo" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/09/tech-talks-final-logo-300x208.png" alt="tech-talks-final-logo" width="300" height="208" /></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/09/21/din-octombrie-in-acs-rosedu-tech-talks/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>The MIT Way:Un alt mod de a ține un curs</title>
		<link>http://alexj.info/2009/09/15/the-mit-wayun-alt-mod-de-a-%c8%9bine-un-curs/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/09/15/the-mit-wayun-alt-mod-de-a-%c8%9bine-un-curs/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 19:36:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[fizică]]></category>
		<category><![CDATA[MIT]]></category>
		<category><![CDATA[OpenCourseWare]]></category>
		<category><![CDATA[physics]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1017</guid>
		<description><![CDATA[Iată un exemplu de curs mai aparte de la MIT [1] (Massachusetts Institute of Technology), pe sistemul MIT OpenCourseWare [2].

Iată și un interviu al profesorului Walter Lewin.

[1] http://web.mit.edu/
[2] http://ocw.mit.edu/
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Iată un exemplu de curs mai aparte de la MIT <a href="http://web.mit.edu/" target="_blank">[1]</a> (Massachusetts Institute of Technology), pe sistemul <strong>MIT OpenCourseWare </strong><a href="http://ocw.mit.edu/" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p><object width="425" height="344" data="http://www.youtube.com/v/7Zc9Nuoe2Ow&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/7Zc9Nuoe2Ow&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></p>
<p>Iată și un interviu al profesorului Walter Lewin.<br />
<object width="425" height="344" data="http://www.youtube.com/v/97oTDANuZco&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/97oTDANuZco&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></p>
<p>[1] <a href="http://web.mit.edu/">http://web.mit.edu/</a></p>
<p>[2] <a href="http://ocw.mit.edu/">http://ocw.mit.edu/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/09/15/the-mit-wayun-alt-mod-de-a-%c8%9bine-un-curs/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Juniper &amp; my Certification Experiment</title>
		<link>http://alexj.info/2009/09/14/juniper-my-certification-experiment/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/09/14/juniper-my-certification-experiment/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2009 13:33:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Personal]]></category>
		<category><![CDATA[certificare]]></category>
		<category><![CDATA[Juniper]]></category>
		<category><![CDATA[JunOS]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1013</guid>
		<description><![CDATA[Juniper pare destul de hotărât să mă convingă să dau o certificare de-ale lor. După ce am făcut o comandă de o carte gratuită de la ei, am intrat pe o listă și sunt inundat de oferte de la ei. Am primit invitație la Juniper Summer School, am mai primit o carte gratuită (JUNOS for [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Juniper pare destul de hotărât să mă convingă să dau o certificare de-ale lor. După ce am făcut o comandă de o carte gratuită de la ei, am intrat pe o listă și sunt inundat de oferte de la ei. Am primit invitație la Juniper Summer School, am mai primit o carte gratuită (JUNOS for Dummies <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> ) și am primit și un voucher cu o reducere de 100% pentru un examen de nivel Associate sau Specialist.</p>
<p>Am decis să profit de acel voucher și să încerc un mic experiment: să dau și să trec un examen de certificare fără să am nici o experiență practică în respectivul domeniu, învățând mai puțin de două săptămâni. Certificarea este JNCIA-ER (Juniper Associate &#8211; Enterprise Routing) și examenul este JN0-324. Examenul este planificat în aproximativ 10 zile și tot ce am la dispoziție este cartea de Junos, niște tutoriale gratuite de pe site-ul lor și video-urile de la Summer School (nu am vreun router sau switch Juniper sau vreun simulator). Singurul lucru oarecum apropiat de un echipament este o mașină virtuală în care emulez Junos, dar care nu are nici un fel de acces prin rețea cu exteriorul (deci nici măcar un ping nu pot da).</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/09/14/juniper-my-certification-experiment/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Romanian/Bucharest Linux User Groups. Programmers day.</title>
		<link>http://alexj.info/2009/09/13/romanianbucharest-linux-user-groups-programmers-day/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/09/13/romanianbucharest-linux-user-groups-programmers-day/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 Sep 2009 19:03:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[programming]]></category>
		<category><![CDATA[BLUG]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Programmer's Day]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1009</guid>
		<description><![CDATA[După ce am tot găsit multe site-uri ale LUG-urilor din tot felul de orașe din lume, am fost curios dacă există un Linux User Group pe plan local. Așa că am dat un mic search pe Google și am găsit că există Bucharest LUG [1]. Am intrat pe site-ul lor, am văzut că au și [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>După ce am tot găsit multe site-uri ale LUG-urilor din tot felul de orașe din lume, am fost curios dacă există un Linux User Group pe plan local. Așa că am dat un mic search pe Google și am găsit că există <strong>Bucharest LUG</strong> <a title="http://blug.ro" href="http://blug.ro" target="_blank">[1]</a>. Am intrat pe site-ul lor, am văzut că au și un canal de IRC ( #blug.ro pe FreeNode <a href="irc://irc.freenode.net/#blug.ro" target="_blank">[2]</a>) și am început să vorbesc cu oamenii de acolo.  În acest weekend am fost și la una din întâlnirile lor care a fost destul de interesantă (am aflat mai multe despre o distribuție numită ArchLinux și despre un soft de telefonie IP făcut în România, Yate).</p>
<p>Am mai căutat puțin și am găsit și o listă <a href="http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia" target="_blank">[3]</a> de LUG-uri și Comunități Open Source din România (ROSEdu is one of them <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' />  ).</p>
<p>În alte știri, azi s-a sărbătorit Ziua Programatorului <a href="http://www.programmerday.info/" target="_blank">[4]</a>. Ziua a fost declarată oficial sărbătoare în Rusia <a href="https://news.slashdot.org/story/09/09/12/1548245/Russias-New-Official-Holiday-mdash-Program|" target="_blank">[5]</a>.</p>
<p>[1] <a href="http://blug.ro">http://blug.ro</a></p>
<p>[2] <a href="irc://irc.freenode.net/#blug.ro">irc://irc.freenode.net/#blug.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia">http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.programmerday.info/">http://www.programmerday.info/</a></p>
<p>[5] <a href="https://news.slashdot.org/story/09/09/12/1548245/Russias-New-Official-Holiday-mdash-Program">https://news.slashdot.org/story/09/09/12/1548245/Russias-New-Official-Holiday-mdash-Program</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/09/13/romanianbucharest-linux-user-groups-programmers-day/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Web Browsers in Sept 2009</title>
		<link>http://alexj.info/2009/09/03/web-browsers-in-sept-2009/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/09/03/web-browsers-in-sept-2009/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 03 Sep 2009 09:41:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[Google Chrome]]></category>
		<category><![CDATA[Internet Exporer]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla]]></category>
		<category><![CDATA[Opera]]></category>
		<category><![CDATA[statistici]]></category>
		<category><![CDATA[web browser]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1006</guid>
		<description><![CDATA[O perioadă bună pentru a vorbi despre Browsere Web pentru că&#8230;
1. Pe 1 Septembrie 2009 Opera 10 [1] a fost lansat în versiune finală. Opera 10 (încă din beta) a fost primul browser care să atingă 100% pe testul Acid3 [2] [3] și, deși are un public destul de restâns, utilizatorii lui sunt extrem de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>O perioadă bună pentru a vorbi despre Browsere Web pentru că&#8230;<br />
1. Pe 1 Septembrie 2009 <strong>Opera 10</strong> <a href="http://www.opera.com/" target="_blank">[1]</a> a fost lansat în versiune finală. Opera 10 (încă din beta) a fost primul browser care să atingă 100% pe testul Acid3 <a href="http://acid3.acidtests.org/" target="_blank">[2]</a> <a href="http://" target="_blank">[3]</a> și, deși are un public destul de restâns, utilizatorii lui sunt extrem de mulțumiți de el.</p>
<p>2. <strong>Mozilla</strong> și anuntă calendarul său pentru următorul an <a href="https://tech.slashdot.org/story/09/09/02/1440214/Firefox-40-Goes-Chrome-New-UI-In-Q4-2010" target="_blank">[4]</a>. Firefox 3.6 este planificat pentru luna Noimbrie 2009. Va mai fi scoasă o veriune minoră, 3.7 în a doua jumătate a lui 2010 iar în ultimul trimestru din 2010 va fi lansat Firefox 4.0.</p>
<p>3. Se împlinește un an de când Google a lansat <strong>Chrome</strong>, care a avut o evoluție extrem de bună. Numărul de utilizatori a crescut foarte rapid, dar și calitatea lui a crescut (a reușit și el să treaca testul Acid3 cu 100% <a href="http://alexj.info/?p=978" target="_blank">[5]</a>).</p>
<p>Iată statisticile pentru primele 8 luni din 2009 (după site-ul W3Schools <a href="http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp" target="_blank">[6]</a>):</p>
<table class="reference" border="1" cellspacing="0" cellpadding="0" width="100%">
<tbody>
<tr>
<th width="16%">2009</th>
<th width="12%">IE7</th>
<th width="12%">IE6</th>
<th width="12%">IE8</th>
<th width="12%">Firefox</th>
<th width="12%">Chrome</th>
<th width="12%">Safari</th>
<th width="12%">Opera</th>
</tr>
<tr>
<td>August</td>
<td>15.1%</td>
<td>13.6%</td>
<td>10.6%</td>
<td>47.4%</td>
<td>7.0%</td>
<td>3.3%</td>
<td>2.1%</td>
</tr>
<tr>
<td>Iulie</td>
<td>15.9%</td>
<td>14.4%</td>
<td>9.1%</td>
<td>47.9%</td>
<td>6.5%</td>
<td>3.3%</td>
<td>2.1%</td>
</tr>
<tr>
<td>Iunie</td>
<td>18.7%</td>
<td>14.9%</td>
<td>7.1%</td>
<td>47.3%</td>
<td>6.0%</td>
<td>3.1%</td>
<td>2.1%</td>
</tr>
<tr>
<td>Mai</td>
<td>21.3%</td>
<td>14.5%</td>
<td>5.2%</td>
<td>47.7%</td>
<td>5.5%</td>
<td>3.0%</td>
<td>2.2%</td>
</tr>
<tr>
<td>Aprilie</td>
<td>23.2%</td>
<td>15.4%</td>
<td>3.5%</td>
<td>47.1%</td>
<td>4.9%</td>
<td>3.0%</td>
<td>2.2%</td>
</tr>
<tr>
<td>Martie</td>
<td>24.9%</td>
<td>17.0%</td>
<td>1.4%</td>
<td>46.5%</td>
<td>4.2%</td>
<td>3.1%</td>
<td>2.3%</td>
</tr>
<tr>
<td>Februarie</td>
<td>25.4%</td>
<td>17.4%</td>
<td>0.8%</td>
<td>46.4%</td>
<td>4.0%</td>
<td>3.0%</td>
<td>2.2%</td>
</tr>
<tr>
<td>Ianuarie</td>
<td>25.7%</td>
<td>18.5%</td>
<td>0.6%</td>
<td>45.5%</td>
<td>3.9%</td>
<td>3.0%</td>
<td>2.3%</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>Firefox rămâne cam la același procentaj și probabil nu va reuși să treacă de pragul de 50%. Chrome mai mult decât și-a dublat utilizatorii într-un an depășind și Safari și Opera. Se poate observa puterea pe care Google o are în spate. În viitor, sigur procentajul Chrome va crește mai mult, mai ales după ce companii ca Sony au anunțat că vor vinde laptop-urile lor cu Google Chrome instalat pe ele. Opera rămâne un club mai select și,  aparent, nu va reuși să influnețeze major piața. Internet Exporer a început să se conformeze cu unele standarde, deci ar trebui să fie un pas înainte pentru ei și, s-ar putea să își mențină piață. IE8 oferă și randarea lui proprie și oferă și opțiunea de Compatibility Mode pentru a fi compatibil cu versiunile anterioare.</p>
<p>[1] <a href="http://www.opera.com/">http://www.opera.com</a></p>
<p>[2] <a href="http://acid3.acidtests.org/">http://acid3.acidtests.org/</a></p>
<p>[3] <a href="http://alexj.info/?p=423">http://alexj.info/?p=423</a></p>
<p>[4] <a href="https://tech.slashdot.org/story/09/09/02/1440214/Firefox-40-Goes-Chrome-New-UI-In-Q4-2010">https://tech.slashdot.org/story/09/09/02/1440214/Firefox-40-Goes-Chrome-New-UI-In-Q4-2010</a></p>
<p>[5] <a href="http://alexj.info/?p=978" target="_blank">http://alexj.info/?p=978</a></p>
<p>[6] <a href="http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp">http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/09/03/web-browsers-in-sept-2009/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>IPv6 Part III: Linux Routing</title>
		<link>http://alexj.info/2009/08/21/ipv6-part-iii-linux-routing/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/08/21/ipv6-part-iii-linux-routing/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 21 Aug 2009 21:54:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[/etc/network/interfaces]]></category>
		<category><![CDATA[IPv6]]></category>
		<category><![CDATA[OpenVPN]]></category>
		<category><![CDATA[tunel]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1001</guid>
		<description><![CDATA[[Part I]
[Part II]
Clientul este un Linux box.  Legătura la Internet este prin eth1, interfață peste care se face tunelul 6to4.
După ce am creat tunelul, am aflat că pot cere o clasă de IPv6 să fie routată prin IP-ul meu v6. Astfel, mi-a fost alocată rețeaua 2001:470:9f00::/48 ( 1208925819614629174706178 adrese adică adică aproximativ 1 milion [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://alexj.info/?p=991">[Part I]</a><br />
<a href="http://alexj.info/?p=996">[Part II]</a></p>
<p>Clientul este un Linux box.  Legătura la Internet este prin eth1, interfață peste care se face tunelul 6to4.</p>
<p>După ce am creat tunelul, am aflat că pot cere o clasă de IPv6 să fie routată prin IP-ul meu v6. Astfel, mi-a fost alocată rețeaua 2001:470:9f00::/48 ( 1208925819614629174706178 adrese adică adică aproximativ 1 milion de miliarde de miliarde de adese), pe care am început să o subnetez.</p>
<p>Prima rețea am alocat-o rețelei de pe eth1 (uplink-ul la Internet, precum și legătura cu alte servere locale). Pentru ușurință în denumire, am ales rețeaua 2001:0470:9f00:0141:0085:0037:0208::/112, adresă obținută prin o concatenare (la nivel de notație) a adresei IPv6 /48 alocate cu adresa IPv4/24 (141.85.37.208). Atenție, valorite în binar sunt total diferite, pentru că adresa IPv6 conține cifre în hexadecimal și IPv4 în decimal.</p>
<p><strong>Configurație prin /etc/network/intefaces:</strong></p>
<p>iface eth1 inet6 static<br />
	address 2001:0470:9f00:0141:0085:0037:208:1<br />
	netmask 112</p>
<p>Routarea IPv6 nu este implicit activată, și pachetele nu vor trece dintr-o rețea în cealaltă. Pentru aceasta, trebuie modificat fișierul <em>/etc/sysctl.conf </em> și decomentată (sau adăugată) linia:<br />
<strong>net.ipv6.conf.all.forwarding=1</strong><br />
urmată de un restart a sysctl<br />
<strong>sysctl -p</strong></p>
<p>În continuare am alocat o altă rețea /112 pentru tunelul VPN peste care am o rețea IPv4 172.30.0.0/24 în spatele unui NAT. Partea frumoasă aici este că la IPv6 nu mai este nevoie de NAT pentru că sunt adrese routabile IPv6, deci traficul IPv4 va fi translatat la router în spatele unei singure adrese iar cel IPv6 va fi routat normal spre Internet. Rezultatul final a fost conectivitate IPv6 pe două sisteme care se află în cu totul altă rețea decât cea unde există tuneul 6to4, rețea ce se află in spatele unui NAT. Pentru a ajunge la un server IPv6 extern, aceste stații trebuiat să treacă peste printr-un tunel 6to4 aflat peste o conexiune VPN(OpenVPN) până la server unde era routat în altă rețea IPv6 care trecea peste un alt tunel 6to4 și routat mai departe doar prin IPv6.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/08/21/ipv6-part-iii-linux-routing/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>IPv6 Part II: Linux Configuration</title>
		<link>http://alexj.info/2009/08/21/ipv6-part-ii-linux-configuration/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/08/21/ipv6-part-ii-linux-configuration/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 21 Aug 2009 16:17:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[IPv6]]></category>
		<category><![CDATA[ping6]]></category>
		<category><![CDATA[tunel]]></category>
		<category><![CDATA[TunnelBroker]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=996</guid>
		<description><![CDATA[[Part I]
De la provider-ul tunelului [1] am primit următoarele:
Server IPv4 address:      216.66.80.30
Server IPv6 address:     2001:470:1f0a:68d::1/64
Client IPv4 address:     141.85.37.208
Client IPv6 address:     2001:470:1f0a:68d::2/64
Între cele două adrese IPv4 este creat un tunel ce are alocată rețeaua IPv6 2001:470:1f0a:68d::/64 ( deci aproximativ 18 milidarde de miliarde de adrese pierdute pentru 2 adrese&#8230;dar nu e problemă pentru că sunt destule [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://alexj.info/?p=991">[Part I]</a></p>
<p>De la provider-ul tunelului <a href="http://www.tunnelbroker.net/" target="_blank">[1]</a> am primit următoarele:</p>
<p>Server IPv4 address:      216.66.80.30<br />
Server IPv6 address:     2001:470:1f0a:68d::1/64<br />
Client IPv4 address:     141.85.37.208<br />
Client IPv6 address:     2001:470:1f0a:68d::2/64</p>
<p>Între cele două adrese IPv4 este creat un tunel ce are alocată rețeaua IPv6 2001:470:1f0a:68d::/64 ( deci aproximativ 18 milidarde de miliarde de adrese pierdute pentru 2 adrese&#8230;dar nu e problemă pentru că sunt destule ).<br />
Configurarea tunelului poate fi făcută în mai multe feluri.</p>
<p><strong>Temporară prin ifconfig/route</strong></p>
<p>ifconfig sit0 up<br />
ifconfig sit0 inet6 tunnel ::216.66.80.30<br />
ifconfig sit1 up<br />
ifconfig sit1 inet6 add 2001:470:1f0a:68d::2/64<br />
route -A inet6 add ::/0 dev sit1</p>
<p><strong>Temporară prin iproute2</strong></p>
<p>modprobe ipv6<br />
ip tunnel add he-ipv6 mode sit remote 216.66.80.30 local 141.85.37.208 ttl 255<br />
ip link set he-ipv6 up<br />
ip addr add 2001:470:1f0a:68d::2/64 dev he-ipv6<br />
ip route add ::/0 dev he-ipv6<br />
ip -f inet6 addr</p>
<p><strong>Permanentă (on boot) prin /etc/network/interfaces</strong><br />
iface he-ipv6 inet6 v4tunnel<br />
endpoint 216.66.80.30<br />
address  2001:470:1f0a:68d::2<br />
netmask  64<br />
mtu 1480<br />
up ip -6 route add 2000::/3 dev he-ipv6<br />
down ip -6 route del 2000::/3 dev he-ipv6</p>
<p>[1] <a href="http://www.tunnelbroker.net/">http://www.tunnelbroker.net/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/08/21/ipv6-part-ii-linux-configuration/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>IPv6 Part I: TunnelBroker &amp; IPv6 Certification</title>
		<link>http://alexj.info/2009/08/20/ipv6-part-i-tunnelbroker-ipv6-certification/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/08/20/ipv6-part-i-tunnelbroker-ipv6-certification/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 20 Aug 2009 11:17:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[certificare]]></category>
		<category><![CDATA[IPv6]]></category>
		<category><![CDATA[ping6]]></category>
		<category><![CDATA[tunel]]></category>
		<category><![CDATA[TunnelBroker]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=991</guid>
		<description><![CDATA[Deși mai configurasem o adresăIPv6 și cu alte ocazii [1], nu intrasem adânc în subiect decât la clasa de BSCI de la Cisco pe care am terminat-o recent. După clasă, pentru că mi-a plăcut subiectul, am încercat să văd IPv6 în viața reală, ceea ce era puțin problematic pentru că legăturile mele la Internet vin [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Deși mai configurasem o adresăIPv6 și cu alte ocazii <a href="http://alexj.info/?p=92" target="_blank">[1]</a>, nu intrasem adânc în subiect decât la clasa de BSCI de la Cisco pe care am terminat-o recent. După clasă, pentru că mi-a plăcut subiectul, am încercat să văd IPv6 în viața reală, ceea ce era puțin problematic pentru că legăturile mele la Internet vin numai în varianta IPv4.</p>
<p>Dar am descoperit un site interesant, <strong>TunnelBroker</strong> <a href="http://www.tunnelbroker.net/" target="_blank">[2]</a>, care oferă tunele IPv6 peste conexiuni IPv4, gratuit. Provider-ul respectiv are o rețea globală de servere accesibile prin IPv4, dar care routează IPv6 în Internet. Tot ce e nevoie este un server propriu sau un workstation care să aibă un IP public (acesta va fi clientul). Configurația tunelului se face într-o parte automat, pe site și cealaltă parte pe stația locală manual. Instrucțiunile complete se găsesc pe site.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/08/ipv6_ping.png"><img class="size-medium wp-image-992 aligncenter" title="ipv6_ping" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/08/ipv6_ping-300x189.png" alt="ipv6_ping" width="300" height="189" /></a></p>
<p>Aceeași firmă ce administrează site-ul TunnelBroker și rețeaua de servere, Hurricane Electric, oferă și o certificare <a href="http://ipv6.he.net/certification/cert-main.php" target="_blank">[3]</a> de atestare a cunoștințelor despre IPv6. De exemplu, primul test constă într-un quiz despre IPv6 iar al doilea presupune configurarea unui client care să fie capabil să acceseze o pagină IPv6.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://ipv6.he.net/certification/scoresheet.php?pass_name=AlexJ" target="_blank"><img class="aligncenter" src="http://ipv6.he.net/certification/create_badge.php?pass_name=AlexJ&amp;badge=2" border="0" alt="IPv6 Certification Badge for AlexJ" width="250" height="194" /></a></p>
<p>Fun fact: Există un &#8216;experiment&#8217; pentru a promova IPv6 <a href="http://ubergeek.ro/2008/08/22/ipv6-experiment/" target="_blank">[4]</a>, dar care, momentan, pare a fi mort.</p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/?p=92">http://alexj.info/?p=92</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.tunnelbroker.net/">http://www.tunnelbroker.net/</a></p>
<p>[3] <a href="http://ipv6.he.net/certification/cert-main.php">http://ipv6.he.net/certification/cert-main.php</a></p>
<p>[4] <a href="http://ubergeek.ro/2008/08/22/ipv6-experiment/">http://ubergeek.ro/2008/08/22/ipv6-experiment/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/08/20/ipv6-part-i-tunnelbroker-ipv6-certification/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>De ce trebuie să fim profesioniști</title>
		<link>http://alexj.info/2009/08/19/de-ce-trebuie-sa-fim-profesioni%c8%99ti/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/08/19/de-ce-trebuie-sa-fim-profesioni%c8%99ti/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 19 Aug 2009 16:10:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Personal]]></category>
		<category><![CDATA[securitate]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=985</guid>
		<description><![CDATA[Povestea începe în Politehnică, cu o serie de evenimente nefericite legate de infrastructură (links [1], [2]).
Una din probleme a fost furtul unor cabluri de electricitate, ceea ce a dus la o pană de curent în mai multe săli, inclusiv una din sălile de servere ale Facultății de Automatică și Calculatoare. Timp de aproape o săptămână, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Povestea începe în Politehnică, cu o serie de evenimente nefericite legate de infrastructură (links <a href="http://ubergeek.ro/2009/08/14/upb-romania/" target="_blank">[1]</a>, <a href="http://big.lazyadmin.ro/2009/08/17/upb-fala-%C8%9Barii-noastre-e/" target="_blank">[2]</a>).</p>
<p>Una din probleme a fost furtul unor cabluri de electricitate, ceea ce a dus la o pană de curent în mai multe săli, inclusiv una din sălile de servere ale Facultății de Automatică și Calculatoare. Timp de aproape o săptămână, infrastructura tehnologică din facultate a fost dusă la 0. Învățătura din tot acest timp ar trebui să fie &#8216;cât de fragilă este tehnologia&#8230;&#8217;. O sală întreagă de echipamente mai mult sau mai puțin high-end, cu un număr foarte mare de servicii ce rulau pe acele echipamente, a fost redusă la tăcere (&#8220;there is no sound worse for a sysadmin than silence in a server room&#8221;, trademark Ubergeek <a href="http://ubergeek.ro" target="_blank">[3]</a> ).</p>
<p>Trebuie să înțelegem că dacă vrem să avem un sistem care funcționează avem nevoie de profesionalism la toate nivelurile. De asemenea, trebuie să vedem imaginea în prespectivă și să înțelegem toate slăbiciunile noastre. Fiecare din noi este o bucată dintr-un sistem mai mare, o bucată specializată pe un anumit lucru. De multe ori privim doar bucata noastră și nu ne pasă de ce fac ceilalți. Dar adevărul este că toți trebuie să avem un standard înalt și atunci când ceilalți nu au. Trebuie să găsim soluții și să nu creem probleme noi.</p>
<p>Când vorbim de securitate  în IT, ne gândim din prima la parole, protocoale și algoritmi de criptare, sisteme cu patch-urile aduse la zi și întotdeaua se ignoră securitatea de bază. De aceea nu putem să fim profesioniști cu adevărat în securitate. Dacă avem echipamente de milioane de dolari, avem nevoie de un sistem de securitate fizică și dacă vrem o infrastructură informațională, avem nevoie și de elementele peste care să stea (de exemplu rețeaua electrică). Într-o instituție, ca și într-o companie, dacă există un proiect pentru data center/laborator high-end în care s-a investit o sumă mare de bani, nu trebuiesc ignorate costurile adiacente (ce reprezintă o fracție din costul total). Trebuie investit în securitate și mai ales în redundanță. De multe ori este ușor să configurezi o rețea, dar proectarea inteligentă a ei este dificultatea. Diferența dintre cei care știu să facă un lucru și acei ce sunt profesioniști pe acel domeniu este capacitatea de a gândi în perspectivă respectivul lucru și de a face arhitectura sistemului astfel încât să reziste în timp la orice (sau cât mai multe) situații ce pot ataca sistemul.</p>
<p>O altă problemă, și motivul pentru care sala serverelor nici după două săptămâni nu este refăcută, este nesincronizarea cu o echipă de la o firmă contractată ce reface rețeaua facultății. Din cauza unei deficiențe de management, iar partea tehnologică are de suferit. Profesionalismul iar a avut de suferit.</p>
<p>Încheierea a trebui să fie pe ideea de &#8216;forme fără fond&#8217;. În Politehnică ne lăudăm că avem rețea de 10 Gigabit/s, dar adevărul este că între legătura internă de 1GB și fibra externă de 10GB/s se află un switch de 100MB/s.  Lipsa profesionalismului în proiectare și management și dorința de a ne lăuda cu lucrurile de care nu suntem în stare duc la situații stupide.</p>
<p>în ultimul rând, dacă facem parte dintr-o comunitate, instituție, firma etc., nu trebuie să ne considerăm parte din ea atunci când lucrurile merg bine și atunci când atunci când ele merg prost. Degeaba când cineva te întreabă &#8220;Unde ești profesor/angajat/student?&#8221; și răspunzi &#8220;la Politehnică&#8221;  dacă atunci când exita o problemă afirmi &#8220;ăia de la Politehnică nu fac nimic&#8221;.</p>
<p>[1] <a href="http://ubergeek.ro/2009/08/14/upb-romania/">http://ubergeek.ro/2009/08/14/upb-romania/</a></p>
<p>[2] <a href="http://big.lazyadmin.ro/2009/08/17/upb-fala-%C8%9Barii-noastre-e/">http://big.lazyadmin.ro/2009/08/17/upb-fala-%C8%9Barii-noastre-e/</a></p>
<p>[3] <a href="http://ubergeek.ro">http://ubergeek.ro</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/08/19/de-ce-trebuie-sa-fim-profesioni%c8%99ti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>OpenWRT on Linksys WRT54GL</title>
		<link>http://alexj.info/2009/07/09/openwrt-on-linksys-wrt54gl/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/07/09/openwrt-on-linksys-wrt54gl/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 09 Jul 2009 18:56:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[firmware]]></category>
		<category><![CDATA[Linksys]]></category>
		<category><![CDATA[OpenWRT]]></category>
		<category><![CDATA[router]]></category>
		<category><![CDATA[WRT54GL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=982</guid>
		<description><![CDATA[Cu o nouă ocazie de a mă juca cu Linksys-ul meu WRT54GL, am decis să schimb DD-WRT [1] cu OpenWRT [2].
OpenWRT este tot un firmware Open Source bazat pe Linux special făcut pentru routerele de acasă. Deși interfața web OpenWRT, la prima vedere, este mai primitivă decât cea DD-WRT, ea este, de fapt, mult mai [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cu o nouă ocazie de a mă juca cu Linksys-ul meu WRT54GL, am decis să schimb DD-WRT <a href="http://alexj.info/?p=845" target="_blank">[1] </a>cu <strong>OpenWRT </strong><a href="http://www.openwrt.org/" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p>OpenWRT este tot un firmware Open Source bazat pe Linux special făcut pentru routerele de acasă. Deși interfața web OpenWRT, la prima vedere, este mai primitivă decât cea DD-WRT, ea este, de fapt, mult mai flexibilă, permițând mult mai multe configurații. Dar, implicit, nu oferă la fel de multe servicii.</p>
<p>Linia de comanda (acces tot prin ssh), mai exact, structura directoarelor și a serviciilor este mult mai asemănătoare cu o structură a unei distribuții Linux.</p>
<p>Un utilitar foarte interesant este package manager-ul <strong>opkg</strong> care este asemănător cu dpkg/apt-get sau rpm/yum. Pachete noi pot fi instalate dintr-un repository de pe Internet folosind comanda opkg. În interfața web există o pagină dedicată administrăii pachetelor.</p>
<p>În rest, orice ce se poate face pe o mașină Linux, se poate face pe OpenWRT. Singura problemă este spațiul pus la dispoziție de flash-ul routului.</p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/post=845">http://alexj.info/?p=845</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.openwrt.org/">http://www.openwrt.org/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/07/09/openwrt-on-linksys-wrt54gl/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>WebBrowers &amp; Acid3</title>
		<link>http://alexj.info/2009/07/04/webbrowers-acid3/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/07/04/webbrowers-acid3/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Jul 2009 22:42:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Acid3]]></category>
		<category><![CDATA[Chrome]]></category>
		<category><![CDATA[Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[Gecko]]></category>
		<category><![CDATA[Internet Explorer]]></category>
		<category><![CDATA[Opera]]></category>
		<category><![CDATA[Presto]]></category>
		<category><![CDATA[web browser]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=978</guid>
		<description><![CDATA[Iată o serie de rezultate a browserelor noi potrivit testul Acid3 [1] ce testează compatibilitatea cu standardele Web.
Firefox 3.0.11 (Windows 7 RC ) &#8211; 72%
Firefox 3.0.11 (Ubuntu 9.04) &#8211; 71%
Internet Explorer 8 (Windows 7 RC) &#8211; 20 % 
Firefox 3.5 (Windows 7 RC) &#8211; 93%
Google Chrome 2.0.172.33 (Windows 7 RC) &#8211; 100%
Opera 10 Beta (Windows [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Iată o serie de rezultate a browserelor noi potrivit testul Acid3 <a href="http://acid3.acidtests.org/" target="_blank">[1]</a> ce testează compatibilitatea cu standardele Web.</p>
<p>Firefox 3.0.11 (Windows 7 RC ) &#8211; <strong>72%</strong></p>
<p>Firefox 3.0.11 (Ubuntu 9.04) &#8211; <strong>71%</strong></p>
<p>Internet Explorer 8 (Windows 7 RC)<strong> &#8211; 20 % </strong></p>
<p>Firefox 3.5 (Windows 7 RC) &#8211; <strong>93%</strong></p>
<p>Google Chrome 2.0.172.33 (Windows 7 RC) &#8211; <strong>100%</strong></p>
<p>Opera 10 Beta (Windows 7 RC) &#8211; <strong>100%</strong></p>
<p>Chromium (Ubuntu 9.04) &#8211; <strong>79%</strong></p>
<p>Firefox 3.5 Beta4 (Ubuntu 9.04) &#8211; <strong>92%</strong></p>
<p><strong>Concluzii:</strong></p>
<p>Firefox (Gecko) a reușit să urce cu 20 de procente și poate va reuși să ajungă din urmă WebKit. Presto (Opera) a rămas la 100% și WebKit (Chrome) a reușit să ajungă și el la 100%.</p>
<p>Internet Explorer a reușit să afișeze pagina cu rezultatul. <a href="http://alexj.info/2008/12/10/webbrowsers-cine-foloseste-standardrele/" target="_blank">[2] </a></p>
<p>[1] <a href="http://acid3.acidtests.org/">http://acid3.acidtests.org/</a></p>
<p>[2] <a href="http://alexj.info/2008/12/10/webbrowsers-cine-foloseste-standardrele/">http://alexj.info/2008/12/10/webbrowsers-cine-foloseste-standardrele/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/07/04/webbrowers-acid3/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Google Calendar &amp; imports</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/30/google-calendar-imports/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/30/google-calendar-imports/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 30 Jun 2009 20:58:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=972</guid>
		<description><![CDATA[Am primit azi un email de la Juniper în care am fost acceptat la Juniper Summer School [1]. Ce a fost interesant e că mi-au trimis și un fișier în care era salvat calendarul programului. Era un fișier .ics, care am aflat că este format iCalendar (by Apple). Cum nu foloseam iCalendar, mi s-a părut [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Am primit azi un email de la Juniper în care am fost acceptat la Juniper Summer School <a href="http://alexj.info/2009/06/17/juniper-summer-school/" target="_blank">[1]</a><strong>. </strong>Ce a fost interesant e că mi-au trimis și un fișier în care era salvat calendarul programului. Era un fișier .ics, care am aflat că este format iCalendar (by Apple). Cum nu foloseam iCalendar, mi s-a părut inutil, dar în email era menționat faptul că pot folosi fișierul inclusiv în Google Calendar.</p>
<p>Astfel am aflat de funcția de import de la <strong>Google Calendar</strong> <a href="http://calendar.google.com" target="_blank">[2] </a>. Sunt compatibile mai multe fișiere, printre care și acesta.</p>
<p>Pentru a importa un calendar, se intră pe Google Calendar. Sub lista de calendare există butonul de <strong>Settings</strong>, iar pe pagina de setări pentru fiecare calendar, există un link de <strong>Import Calendar</strong>. Pe pagina de Import se încarcă fișierul și se poate alege ca datele din fișier să fie integrate într-un calendar existent sau să se creeze un calendar nou.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/30/google-calendar-imports/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Security boost in Wireless with VPN</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/28/security-boost-in-wireless-with-vpn/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/28/security-boost-in-wireless-with-vpn/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 28 Jun 2009 20:35:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[OpenVPN]]></category>
		<category><![CDATA[security]]></category>
		<category><![CDATA[VPN]]></category>
		<category><![CDATA[Wireless]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=970</guid>
		<description><![CDATA[Când ai un laptop, ești foarte fericit când găsești o conexiune Wireless pentru a te conecta la Internet. Problema este că, de obicei, rețele publice sunt Open, adică nu au nici o securitate în transferul de date. Majoritatea software-ului  nu trimite encriptate datele și este foarte ușor ca cineva să captureze parole sau conversații.
O soluție [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Când ai un laptop, ești foarte fericit când găsești o conexiune Wireless pentru a te conecta la Internet. Problema este că, de obicei, rețele publice sunt Open, adică nu au nici o securitate în transferul de date. Majoritatea software-ului  nu trimite encriptate datele și este foarte ușor ca cineva să captureze parole sau conversații.</p>
<p>O soluție ar fi <strong>VPN</strong>, <strong>Virtual Private Network</strong>. Nu este o soluție implementabilă de oricine, pentru că necesită un server conectat la Internet cu un IP public. Pe serverul respectiv trebuie instalat un daemon cum este <strong>OpenVPN </strong><a href="http://openvpn.net/" target="_blank">[1].</a> De asemenea, pe fiecare calculator ce va folosi rețeaua VPN va fi necesară instalarea clientului OpenVPN. Pentru fiecare client, se va genera o pereche de chei publică-privată pentru a se asigura că restricționarea accesului la serviciul de VPN.</p>
<p>Un tutorial despre cum se poate crea o rețea VPN se găsește pe site-ul OpenVPN <a href="http://openvpn.net/howto.html" target="_blank">[2]</a>. O versiune mai scurtă și mai practică pe Big Lazy Sysadmin <a href="http://big.lazyadmin.ro/2007/04/27/openvpn-gateway-tutorial/" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p>După crearea rețelei, pe serverul VPN trebuie activată rutarea rețelei private în cea de Internet (cel mai probabil prin NAT). Aici intervine problema unei soluții VPN: tot traficul trece prin serverul respectiv, ceea ce înseamnă că viteza maximă atinsă pe un client este  jumătate din viteza serverului (pentru că traficul trebuie să circule în două direcții). Dar pentru persoanele ce țin la securitate, prețul merită.</p>
<p>[1] <a href="http://openvpn.net/">http://openvpn.net/</a></p>
<p>[2] <a href="http://openvpn.net/howto.html">http://openvpn.net/howto.html</a></p>
<p>[3] <a href="http://big.lazyadmin.ro/2007/04/27/openvpn-gateway-tutorial/">http://big.lazyadmin.ro/2007/04/27/openvpn-gateway-tutorial/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/28/security-boost-in-wireless-with-vpn/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>VMware Player &amp; .vmx generator</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/21/vmware-player-vmx-generator/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/21/vmware-player-vmx-generator/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 21 Jun 2009 09:23:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[EasyVMX]]></category>
		<category><![CDATA[virtualizare]]></category>
		<category><![CDATA[vmware]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=911</guid>
		<description><![CDATA[Principalul program de virtualizare pe care îl folosesc este VMware, care vine în multe variante. Există versiunea de Workstation, dar care nu este gratuită. Este varianta server, free, dar necesită înregistrarea unui cont pentru a obţine un serial. În plus, versiunea nouă Server (2.0) este cu o interfața web mai greu de administrat. Aşa că, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Principalul program de virtualizare pe care îl folosesc este VMware, care vine în multe variante. Există versiunea de Workstation, dar care nu este gratuită. Este varianta server, free, dar necesită înregistrarea unui cont pentru a obţine un serial. În plus, versiunea nouă Server (2.0) este cu o interfața web mai greu de administrat. Aşa că, varianta cea mai rapidă pentru a reuşi a porni o maşină virtuală este <strong>VMware Player</strong> <a href="http://www.vmware.com/download/player/" target="_blank">[1]</a>.</p>
<p>Problema cu Player este că nu permite creerea de maşini noi sau modificarea caracteristicilor unei maşini existente. Datele despre maşină sunt stocate într-un fişier <strong>.vmx</strong> sub formă de text clar. Deşi fişierul poate fi scris de mână, pentru uşurinţă în utilizare există generatoare de fişiere .vmx. Un exemplu este generatorul online EasyVMX <a href="http://www.easyvmx.com/" target="_blank">[2]</a>.  Site-ul permite generarea fişierelor necesare (configuraţie şi hard disk-uri virtuale) pentru maşină ce pot fi descărcate şi rulate cu VMware Player.</p>
<p>[1] <a href="http://www.vmware.com/download/player/">http://www.vmware.com/download/player/</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.easyvmx.com/">http://www.easyvmx.com/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/21/vmware-player-vmx-generator/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Juniper Summer School</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/17/juniper-summer-school/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/17/juniper-summer-school/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 17 Jun 2009 13:25:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[Juniper]]></category>
		<category><![CDATA[routing]]></category>
		<category><![CDATA[switching]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=966</guid>
		<description><![CDATA[Juniper [1]  își menține politica de training (adică gratuit și la distanță) și introduce Juniper Summer School [2].
Programul are două direcții, una de Routing și una de Switching și de va desfășura în două sesiuni, una în iulie și una în august.
Înregistrarea este gratuită (în limita locurilor). Cursurile se vor ține online dar vor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Juniper</strong><a href="http://juniper.net/" target="_blank"> [1] </a> își menține politica de training (adică gratuit și la distanță) și introduce <strong>Juniper Summer School</strong> <a href="http://junos.juniper.net/summerschool/" target="_blank">[2].</a></p>
<p>Programul are două direcții, una de <strong>Routing </strong>și una de<strong> Switching </strong>și de va desfășura în două sesiuni, una în iulie și una în august.</p>
<p>Înregistrarea este gratuită (în limita locurilor). Cursurile se vor ține online dar vor avea parte de suport live din partea unor instructori.</p>
<p>[1] <a href="http://juniper.net/">http://juniper.net/</a></p>
<p>[2] <a href="http://junos.juniper.net/summerschool/">http://junos.juniper.net/summerschool/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/17/juniper-summer-school/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Diacritice(UTF-8) &amp; JDBC/mySQL/HTML</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/16/diacriticeutf-8-jdbcmysqlhtml/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/16/diacriticeutf-8-jdbcmysqlhtml/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 16 Jun 2009 11:39:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[programming]]></category>
		<category><![CDATA[diacritice]]></category>
		<category><![CDATA[HTML]]></category>
		<category><![CDATA[Java]]></category>
		<category><![CDATA[JDBC]]></category>
		<category><![CDATA[MySQL]]></category>
		<category><![CDATA[PHP]]></category>
		<category><![CDATA[UTF-8]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=961</guid>
		<description><![CDATA[Ce am dorit să fac: un program în Java ce capturează conversații de pe IRC și le stochează într-o bază de date mySQL; din acea bază de date se ia prin PHP și se afișează pe o pagină HTML. Deși pare destul de mult de făcut, necesită puțin cod, dar multă atenție la interconectarea elementlor: [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Ce am dorit să fac: un program în Java ce capturează conversații de pe IRC și le stochează într-o bază de date mySQL; din acea bază de date se ia prin PHP și se afișează pe o pagină HTML. Deși pare destul de mult de făcut, necesită puțin cod, dar multă atenție la interconectarea elementlor: programul Java, conectorul dintre Java-mySQL (JDBC), baza de date mySQL și script-ul PHP.</p>
<p>Am creat &#8216;topologoia&#8217; necesară și programul mergea ok. Dar am descoperit rapid o problemă: pagina web (HTML+PHP) nu afișa diacritice. Și am început să caut prin fiecare element să văd unde era problema ( oricare din componente putea să ducă la problema aceasta).</p>
<p>Am început prin modificarea paginii PHP/HTML și forțarea ca browserul să citeacă caracterele în format <strong>UTF-8</strong>. Codul nu depinde de PHP (am presupus că el transmite corect din baza de date în HTML) ci de headerul HTML.</p>
<blockquote><p>&lt;head&gt;  &lt;meta http-equiv=&#8221;Content-Type&#8221; content=&#8221;text/html; charset=utf-8&#8243; /&gt;   [...]  &lt;/head&gt;</p></blockquote>
<p>Al doilea test a fost făcut pe mySQL. Implicit, baza de date codează folosind Latin.  Și tabela unde se făcea scrierea trebuia trecută pe UTF.</p>
<blockquote><p>CREATE TABLE `chats` ( [..] ) DEFAULT CHARSET=utf8;</p></blockquote>
<p>Cum programul Java imprima corect la stdout diacriticile, problema trebuia să fie la JDBC. Suportul pentru UTF a fost adăugat în JDBC, dar trebuia specificat la conectarea cu baza de date. Acest lucru se face pasând un parametru la  URL-ul bazei de date.</p>
<blockquote><p>jdbc:mysql://my_server/my_data_base?unicode=true&amp;characterEncoding=utf-8</p></blockquote>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/16/diacriticeutf-8-jdbcmysqlhtml/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ROSEdu Summer of Code 2009</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/15/rosedu-summer-of-code-2009/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/15/rosedu-summer-of-code-2009/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 15 Jun 2009 09:38:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[practică]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu Summer of Code]]></category>
		<category><![CDATA[RSoC]]></category>
		<category><![CDATA[stagii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=953</guid>
		<description><![CDATA[Se apropie vara și, cu ea, vin stagiile. Pentru studenții pasionați de dezvoltare software, ROSEdu [1] a pregătit și în acest an stagii în cadrul programului RSoC: ROSEdu Summer of Code [2]. Anul acesta numărul de proiecte se ridică la 9.
RSoC se adresează studenților din Automatică și Calculatoare din orice an dar în special celor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Se apropie vara și, cu ea, vin stagiile. Pentru studenții pasionați de dezvoltare software, <strong>ROSEdu</strong> <a href="http://rosedu.org" target="_blank">[1]</a> a pregătit și în acest an stagii în cadrul programului <strong>RSoC: ROSEdu Summer of Code</strong> <a href="http://rosedu.org" target="_blank"></a><a href="http://soc.rosedu.org" target="_blank">[2]</a>. Anul acesta numărul de proiecte se ridică la 9.</p>
<p>RSoC se adresează studenților din Automatică și Calculatoare din orice an dar în special celor care doresc să își facă stagiul de practică în facultate, lucrând la proiecte open source.</p>
<p>Pentru a fi admiși în program, trebuie să vă înscrieți pe site și să veniți la un interviu. Mai multe detalii găsiți în secțiunea de FAQ a site-ului RSoC 2009. Termenul limită de înscrieri este 20 iunie.</p>
<p>Iată o scurtă prezentare a programului.</p>
<div id="__ss_1581142" style="width: 425px; text-align: left;"><a style="font:14px Helvetica,Arial,Sans-serif;display:block;margin:12px 0 3px 0;text-decoration:underline;" title="ROSEdu Summer Of Code[5.0]" href="http://www.slideshare.net/daniel_2r/rosedu-summer-of-code50-1581142?type=powerpoint">ROSEdu Summer Of Code[5.0]</a><object width="425" height="355" data="http://static.slidesharecdn.com/swf/ssplayer2.swf?doc=rosedusummerofcode5-0-090614101809-phpapp01&amp;stripped_title=rosedu-summer-of-code50-1581142" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><param name="src" value="http://static.slidesharecdn.com/swf/ssplayer2.swf?doc=rosedusummerofcode5-0-090614101809-phpapp01&amp;stripped_title=rosedu-summer-of-code50-1581142" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></div>
<p>[1] <a href="http://rosedu.org">http://rosedu.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://soc.rosedu.org">http://soc.rosedu.org</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/15/rosedu-summer-of-code-2009/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>VirtualBox far away from a business solution</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/12/virtualbox-far-away-from-a-business-solution/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/12/virtualbox-far-away-from-a-business-solution/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Jun 2009 19:59:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[VirtualBox]]></category>
		<category><![CDATA[virtualizare]]></category>
		<category><![CDATA[vmware]]></category>
		<category><![CDATA[VRDP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=948</guid>
		<description><![CDATA[Având nevoie de o mașină Windows Server și având la dispoziție doar un server Linux la dispoziție am decis să instalez o soluție de virtualizare. Alegerea inițială a fost VMware server 2 [1], pe motivul că interfața web oferă un control foarte bun de la distanță. De asemenea conectarea la rețea se face foarte ușor.

Problema [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Având nevoie de o mașină Windows Server și având la dispoziție doar un server Linux la dispoziție am decis să instalez o soluție de virtualizare. Alegerea inițială a fost <strong>VMware server 2</strong> <a href="?p=832" target="_blank">[1]</a>, pe motivul că interfața web oferă un control foarte bun de la distanță. De asemenea conectarea la rețea se face foarte ușor.<a href="?p=832" target="_blank"><br />
</a></p>
<p>Problema că serverul respectiv avea resurse modeste și VMware ar fi consumat mare parte din ele. A fost un bun moment de a testa <strong>VirtualBox</strong> ca o soluție de server.  La nivel de utilizare pe o mașină fizică locală, VirtualBox rulează destul de bine, consumând puține resurse.</p>
<p>VirtualBox vine în două versiuni, VirtualBox OSE, distribuită sub licență GPL și VritualBox distribuită sub licență PUEL (closed source dar gratuită pentru uz personal și educațional). Una din diferențe este că cea PUEL vine cu <strong>VRDP</strong> (VirtualBox Remote Desktop Protocol), ce oferă posibilitatea controlării mașinii de la distanță, lucru important pentru situația în care serverul era un Linux box în text mode și altă interfața (web) nu exista pentru control.</p>
<p>Instalarea VirtualBox s-a făcut ușor (apt-get spre deosebire de VMware care nu este oferit pe repositories) dar configurarea a fost mai grea. Neavând o interfață web, lucrurile trebuie făcute prin linia de comandă. Comnezile cheie sunt <strong>VBoxManage </strong>și <strong>VBoxHeadless</strong>. Iată un exemplu de creere mașină cu harddisk<strong> </strong>și pornirea mașinii:</p>
<blockquote><p>VBoxManage createvm -name &#8220;win2003server&#8221; -register<br />
VBoxManage modifyvm &#8220;win2003server&#8221; -memory &#8220;256MB&#8221; -acpi on -boot1 dvd -nic1 nat<br />
VBoxManage createvdi -filename &#8220;win2003server.vdi&#8221; -size 10000 -register<br />
VBoxManage modifyvm &#8220;win2003server&#8221; -hda &#8220;win2003server.vdi&#8221;</p>
<p>VBoxHeadless -startvm &#8220;win2003server&#8221; <strong><br />
</strong></p></blockquote>
<p>Implicit, VRDP rulează pe portul 3389 și poate fi accesat printr-un client RDP (inclusiv Windows Remote Desktop), dar, aparent, acestă bucată are anumite probleme și nu a funcționat.</p>
<p>Altă soluție este instalarea unui server VNC pe mașina virtuală. Pentru acesta trebuia instalat sistemul de operare client pe un alt calculator cu VirtualBox (cu interfață grafică) și mașina migrată pe server. Punctul cel mai slab al VB este migrarea. Dacă în VMware, tot ce trebuia făcut era mutarea fișierelor, în cazut VirtualBox, mutarea fișierelor nu duce neapărat la păstrarea integrității măsinii. Din cauza fișierelor de configurare care depind de mașină (căi absolute și verificări a informațiilor măsinii fizice) nu pot fi mutate mașinile atât de ușor. După înțelegerea și editarea fișierelor XML se poate ajunge la o mașină migrată cu succes (o altă opțiune este mutarea harddisk-ului și crearea unei mașini de la zero ce folosește acel harddisk).  Și după rularea mașinii, a doua mare problemă VirtualBox este configurarea dispozitivelor de rețea care se face foarte greu.</p>
<p>Concluzia este că VirtualBox este departe de nivelul VMware, deși este un produs destul de promițător. Chiar dacă Sun a făcut produsul Open Source în mare parte, comunitatea încă nu a oferit unelete care să ajute soluția de virtualizare (un posibil proiect de a introduce o interfață web pentru VB, similară cu VMware Server 2, este abia la început).</p>
<p>[1] <a href="?p=832">http://alexj.info/?p=832</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/12/virtualbox-far-away-from-a-business-solution/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Fedora 11 on torrent.cs.pub.ro</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/09/fedora-11-on-torrentcspubro/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/09/fedora-11-on-torrentcspubro/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Jun 2009 18:57:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Fedora 11]]></category>
		<category><![CDATA[Leonidas]]></category>
		<category><![CDATA[torrent.cs.pub.ro GNU/Linux]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=945</guid>
		<description><![CDATA[Astăzi s-a scos o nouă versiune finală de Fedora, Fedora 11 (Leonidas) [1].
Ca o continuare a proiectului torrent.cs.pub.ro [2], [3] imaginile noii distribuții sunt disponibile pe site ca fișiere .torrent.

[1] http://fedoraproject.org
[2] http://torrent.cs.pub.ro/
[3] http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Astăzi s-a scos o nouă versiune finală de Fedora, <strong>Fedora 11</strong> (<strong>Leonidas</strong>) <a href="http://fedoraproject.org" target="_blank">[1].</a></p>
<p>Ca o continuare a proiectului <strong>torrent.cs.pub.ro</strong> <a href="http://torrent.cs.pub.ro/" target="_blank">[2]</a>,<a href="http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/" target="_blank"> [3]</a> imaginile noii distribuții sunt disponibile pe site ca fișiere .torrent.</p>
<p><a href="http://fedoraproject.org/en/get-fedora"><img class="alignnone" title="get fedora" src="http://fedoraproject.org/static/images/banners/f11release.png" alt="" width="200" height="100" /></a></p>
<p>[1] <a href="http://fedoraproject.org">http://fedoraproject.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://torrent.cs.pub.ro/">http://torrent.cs.pub.ro/</a></p>
<p>[3]<a href="http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/"> http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/09/fedora-11-on-torrentcspubro/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>True X-Mouse Gizmo</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/06/true-x-mouse-gizmo/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/06/true-x-mouse-gizmo/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 08:54:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[True X-Mouse Gizmo]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=897</guid>
		<description><![CDATA[Fiind de părere că oamenii din Computer Science ar trebui să fie la fel de familiari şi cu Linux dar şi cu Windows, prefer să am ambele sisteme de operare în viaţa mea de zi cu zi. Amblele au plusuri şi minusuri. Una din facilităţile existente pe Linux care îmi lipseşte foarte mult când lucrez [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Fiind de părere că oamenii din Computer Science ar trebui să fie la fel de familiari şi cu Linux dar şi cu Windows, prefer să am ambele sisteme de operare în viaţa mea de zi cu zi. Amblele au plusuri şi minusuri. Una din facilităţile existente pe Linux care îmi lipseşte foarte mult când lucrez în Windows este posibilitatea de a face copiere în clipboard prin selecţie şi paste prin click middle.</p>
<p>Link of the day: <strong>True X-Mouse Gizmo</strong> <a href="http://fy.chalmers.se/~appro/nt/TXMouse/" target="_blank">[1]</a>. Nu este un program foarte complex dar adaugă Windows-ului facitilatea dorită. Problema este că în Linux, clipdoard-ul pentru ctrl-c/ctrl-v este separat de cel de select/click-m, pe când acest program face copierea în acelaşi clipboard. <a href="http://fy.chalmers.se/~appro/nt/TXMouse/" target="_blank"><br />
</a></p>
<p>[1] <a href="http://fy.chalmers.se/~appro/nt/TXMouse/">http://fy.chalmers.se/~appro/nt/TXMouse/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/06/true-x-mouse-gizmo/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>EAP: semestrul 2</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/01/eap-semestrul-2/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/01/eap-semestrul-2/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 01 Jun 2009 17:47:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[EAP]]></category>
		<category><![CDATA[Electornică aplicată]]></category>
		<category><![CDATA[laborator]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=940</guid>
		<description><![CDATA[Un alt curs din seria &#8216;cursurilor din facultate în afara facultății&#8217; [1] s-a încheiat cu succes. Laboratorul de Electronică Aplicată [2] [3] a acoperit acest semestru partea de electronică digitală, prin aplicații practice care să completeze noțiunile teoretice studiate la materii din facultate. Al doilea semestru a avut 4 grupe cu un număr aproximativ de  [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Un alt curs din seria &#8216;cursurilor din facultate în afara facultății&#8217; <a href="http://alexj.info/?p=690" target="_blank">[1]</a> s-a încheiat cu succes. <strong>Laboratorul de Electronică Aplicată</strong> <a href="http://eap.cs.pub.ro/" target="_blank">[2]</a> <a href="http://alexj.info/?p=494" target="_blank">[3]</a> a acoperit acest semestru partea de electronică digitală, prin aplicații practice care să completeze noțiunile teoretice studiate la materii din facultate. Al doilea semestru a avut 4 grupe cu un număr aproximativ de  60 de studenți ce au participat.</p>
<p>Faptul că laboratorul a fost bine văzut de studenți, se va încerca și anul viitor refacerea lui. Laboratorul este ținut din finanțări proprii, deci orice susținere financiară din partea unor sponsori este binevenită.</p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/?p=690">http://alexj.info/?p=690</a></p>
<p>[2] <a href="http://eap.cs.pub.ro/">http://eap.cs.pub.ro/</a></p>
<p>[3] <a href="http://alexj.info/?p=494">http://alexj.info/?p=494</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/01/eap-semestrul-2/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Smart Variable Swapping</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/31/smart-variable-swapping/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/31/smart-variable-swapping/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 31 May 2009 13:24:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[programming]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=934</guid>
		<description><![CDATA[Mi-am adus aminte de un mic truc pe care îl foloseam în liceu şi dintr-un motiv necunoscut nu l-am mai folosit de mult, până la un laborator de Sisteme de Operare: schimbarea mai eficientă a unei variabile.
Metoda clasică este folosirea unei variabile auxilitare în care se păstrează una din variabile. A două metodă este folosirea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Mi-am adus aminte de un mic truc pe care îl foloseam în liceu şi dintr-un motiv necunoscut nu l-am mai folosit de mult, până la un laborator de Sisteme de Operare: schimbarea mai eficientă a unei variabile.</p>
<p>Metoda clasică este folosirea unei variabile auxilitare în care se păstrează una din variabile. A două metodă este folosirea <strong>XOR</strong> (sau exclusiv).</p>
<blockquote><p>var1 = var1 XOR var2<br />
var2  =var1 XOR var2<br />
var1 = var1 XOR var2</p></blockquote>
<p>Partea cea mai bună este că nu este dependentă de tipul de date şi teoretic s-ar putea schimba orice. Astfel, se poate crea uşor şi un macro pentru uz general. Folosind ultimul best practice învăţat despre macro-uri ( encapsularea codului funcţiei într-un do while(0) ), codul în C ar arăta aşa:</p>
<blockquote><p>#define swap(a, b)       \<br />
do                                   \<br />
{                                      \<br />
(a) = (a) ^ (b);               \<br />
(b) = (b) ^ (a);              \<br />
(a) = (a) ^ (b);              \<br />
}while(0)                     \</p></blockquote>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/31/smart-variable-swapping/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>World Community Grid Presentation</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/29/world-community-grid-presentation/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/29/world-community-grid-presentation/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 29 May 2009 11:32:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Documentation]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[ASC]]></category>
		<category><![CDATA[grid computing]]></category>
		<category><![CDATA[prezentare]]></category>
		<category><![CDATA[World Community Grid]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=923</guid>
		<description><![CDATA[Pornind de la o discuţie mai veche [1] despre Grid Computing şi World Community Grid [2], am făcut o prezentare pentru laboratorul de Arhitectura Sistemelor de Calcul.
Juncu Alexandru 332CA WCG 
[1] http://alexj.info/?p=196
[2] http://worldcommunitygrid.org/
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Pornind de la o discuţie mai veche <a href="http://alexj.info/?p=196" target="_blank">[1]</a> despre Grid Computing şi World Community Grid <a href="http://worldcommunitygrid.org/" target="_blank">[2]</a>, am făcut o prezentare pentru laboratorul de Arhitectura Sistemelor de Calcul.</p>
<p><a title="View Juncu Alexandru 332CA WCG on Scribd" href="http://www.scribd.com/doc/15916560/Juncu-Alexandru-332CA-WCG" style="margin: 12px auto 6px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 14px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block; text-decoration: underline;">Juncu Alexandru 332CA WCG</a> <object codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=9,0,0,0" id="doc_72775321744703" name="doc_72775321744703" classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" align="middle"	height="500" width="100%" ><param name="movie"	value="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=15916560&#038;access_key=key-3em56yulrctk3mlcj4i&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode="><param name="quality" value="high"><param name="play" value="true"><param name="loop" value="true"><param name="scale" value="showall"><param name="wmode" value="opaque"><param name="devicefont" value="false"><param name="bgcolor" value="#ffffff"><param name="menu" value="true"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowScriptAccess" value="always"><param name="salign" value=""><embed src="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=15916560&#038;access_key=key-3em56yulrctk3mlcj4i&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode=" quality="high" pluginspage="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" play="true" loop="true" scale="showall" wmode="opaque" devicefont="false" bgcolor="#ffffff" name="doc_72775321744703_object" menu="true" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" salign="" type="application/x-shockwave-flash" align="middle"  height="500" width="100%"></embed></object></p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/?p=196">http://alexj.info/?p=196</a></p>
<p>[2] <a href="http://worldcommunitygrid.org/">http://worldcommunitygrid.org/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/29/world-community-grid-presentation/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>eLiberatica 2009 conclusion</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/27/eliberatica-2009-conclusion/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/27/eliberatica-2009-conclusion/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 May 2009 15:05:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[conferinta]]></category>
		<category><![CDATA[eLiberatica]]></category>
		<category><![CDATA[Fedora]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=918</guid>
		<description><![CDATA[Yet another eLiberatica 2009 post&#8230;
Ediţia de anul acesta a fost foarte difertită ca cea de anul trecut. În primul rând datorită locaţiei. Dacă anul trecut s-a desfăşurat într-un mediu business (World Trade Plaza), anul acesta a fost în unul mai academic&#8230;
eLiberatica aduce un strop de gândire de afaceri în lumea Open Source şi, probabil de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Yet another eLiberatica 2009 post&#8230;</p>
<p>Ediţia de anul acesta a fost foarte difertită ca cea de anul trecut. În primul rând datorită locaţiei. Dacă anul trecut s-a desfăşurat într-un mediu business (World Trade Plaza), anul acesta a fost în unul mai academic&#8230;</p>
<p><strong>eLiberatica</strong> aduce un strop de gândire de afaceri în lumea Open Source şi, probabil de aceea, această conferinţă este interesantă. Adună toţi programatorii şi utilizatorii open source din colţul lor ascuns (mă înclud) şi îi pun în faţa unor aspecte din viaţa reală. Este cea mai bună ocazie de interacţiune socială şi profesională între membrii lumii FLOSS (adică cei care utilizează, cei ce învată despre, cei ce programează, cei ce adminiastrează, cei ce promovează şi cei ce fac bani din open source)&#8230; şi toţi aceşti oameni discută, îşi crează legături şi învată despre utilitatea open source (adică nu doar pentru că e fun cum deja ştiau).</p>
<p>Un plus al ediţiei de anul acesta a fost faptul că au existat &#8216;multiple tracks&#8217; adică s-au ţinut, în paralel, prezentări în săli diferite, pe diverse teme. Ca, de exemplu la Cisco Expo, participanţii puteau alege unde să meargă şi aveau destule opţiuni încăt să nu se plictisească. Şi sălile din Politehnică s-au potrivit mult mai bine pentru prezentări decât anul trecut (sper că anul viitor vor repeta parteneriatul cu UPB).</p>
<p>Totuşi s-a observat puţin situaţia economică mai modestă din lume&#8230; firmele mari nu prea au participat activ (nu au avut standuri, ci în cel mai bun caz au ţinut prezentări).</p>
<p>Standurile pot fi enumerate uşor: standul <strong>Fedora</strong>, standul <strong>Comunitătilor Free Software din România</strong>, standul <strong>Mozilla</strong>, un  stand al unei companii numite <strong>RadGs</strong>, <strong>Sun</strong>, O&#8217;<strong>Reilly</strong> şi <strong>Byblos</strong>. Standul Sun l-am văzut gol tot evenimentul. Cei de la Fedora erau în concurenţă cu cei de la Ubuntu. Cei de la Mozilla au adus şi ai distribuit multe sickere şi badge-uri cu Firefox/ThunderBird. <strong>ROSEdu</strong> şi-a prezentat proiectele în faţa studenţilor. Şi O&#8217;Relly şi Byblos au vândut nişte cărţi interesante. Şi anul acesta O&#8217;Relly a făcut o donaţie Universitătilor participante ce a constat în două cutii de cărţi ce vor ajunge la bibliotecă. Cei de la RadGs au prezentat o soluţie interesantă de aplicaţie de content, un fel de CMS dar cu protocol propriu pentru client şi server ce îţi permitea consturirea unei aplicaţii complexe într-un timp foarte scurt. Printre standuri se mai plimbau nişte oameni de la XWiki care ofereau servicii de presonalizare conţinut site-uri pentru companii. Ultimele două sunt exemple de firme relativ mici care fac o afacere din open source.</p>
<p>Un exemplu de colaborare după această conferinţa este faptul că următoarea versiune de Fedora va fi distribuit şi folosind tracker-ul facultăţii noastre,<strong> torrent.cs.pub.ro</strong>.</p>
<p>La prezentări, sălile erau destul de pline tot timpul, deci prezentările au fost interesante (nu am participat decât la câteva). Tematica de anul acesta a fost &#8220;Open Source în contextul crizei economice&#8221;. Prezentările au fost, după cum ziceam, un fel de lecţie de business (promovare, management, aspecte legale) pentru open source.</p>
<p>După conferinţă a avut loc o mini-petrecere în sala Rectoratului.</p>
<p>Poze se pot găsi la <a href="http://media.rosedu.cs.pub.ro/index.php?album=eliberatica2009" target="_blank">[1] </a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/27/eliberatica-2009-conclusion/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>iCompetition Outcome</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/26/icompetition-outcome/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/26/icompetition-outcome/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 25 May 2009 22:51:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[CATC Romania]]></category>
		<category><![CDATA[CCNA]]></category>
		<category><![CDATA[CCNA Adenture Lab]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[iCompeition]]></category>
		<category><![CDATA[laboratoare]]></category>
		<category><![CDATA[prezentari]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=913</guid>
		<description><![CDATA[
Cel mai important proiect CATC România [1] şi al echipei ccna.ro [2] din acest an a fost iCompetition [3]. A doua ediţie a Competiţiei Instructorilor din Europa Centrală şi de Est s-a desfăşurat la Bucureşti în Universitatea Politehnică Bucureşti. Este un proiect de importanţă internaţională deoarece este singura competiţie de acest gen din lume şi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/05/logo_instr_comp.png"><img class="size-full wp-image-914 alignleft" title="logo_instr_comp" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/05/logo_instr_comp.png" alt="logo_instr_comp" width="320" height="117" /></a></p>
<p>Cel mai important proiect <strong>CATC România</strong> <a href="http://catc.ro" target="_blank">[1]</a> şi al echipei <strong>ccna.ro</strong> <a href="http://ccna.ro" target="_blank">[2]</a> din acest an a fost iCompetition <a href="http://icompetition.net" target="_blank">[3]</a>. A doua ediţie a Competiţiei Instructorilor din Europa Centrală şi de Est s-a desfăşurat la Bucureşti în Universitatea Politehnică Bucureşti. Este un proiect de importanţă internaţională deoarece este singura competiţie de acest gen din lume şi Cisco a avut mari interese pentru a ieşi cum trebuie. După runda online <a href="http://alexj.info/?p=836" target="_blank">[4]</a>, cei 10 finalişti au venit la Bucureşti pentru Runda finală.</p>
<p>Runda da doua a constat în două zile intense de teste, laboratoare şi prezentări ţinute de Academia din UPB. A existat un quiz online pe Moodle, similar cu cel din Runda 1. Proba practică a constat într-un laborator numit <strong>CCNA Adventure Lab</strong> şi a testat cei 10 instructori la un nivel foarte ridicat. Au existat şi două prezentări, una despre &#8220;<strong>Next Generation Protocols</strong>&#8221; şi una despre &#8220;<strong>Writing Embedded Applications on Cisco Routers and Switches</strong>&#8220;. Prima prezentare a fost urmată şi de un laborator pe aceeaşi temă. Ultima probă pe care concurenţii au fost testaţi a fost o prezentare făcută din laboratorul respectiv.</p>
<p>Feedback-ul a fost foarte bun şi din partea Cisco, şi din partea reprezentanţilor Cisco Networking Academy regionalii şi, mai important, din partea concurenţilor, care au considerat că a fost un concurs foarte &#8220;challenging&#8221;. Câştigăgorul a fost <strong>Peter Paluch</strong> din Slovacia iar locul doi a fost luat de Romeo Lungu din România. Concurenţii au plecat cu premii, dar mai ales cu o experienţă indeită (din spusele lor).</p>
<p>Proiectul a fost o încercare foarte mare pentru echipa instructorilor CATC, efortul depus pentru iCompetition fiind, probabil, mai mare ca la orice alt proiect de până acum. Dar rezultatul a fost pe măsură şi, în urma succesului de anul acesta, Cisco deja îşi face planuri pentru ediţia de anul viitor.</p>
<p>[1] <a href="http://catc.ro">http://catc.ro</a></p>
<p>[2] <a href="http://ccna.ro" target="_blank">http://ccna.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://" target="_blank">http://icompetition.net</a></p>
<p>[4] <a href="http://alexj.info/?p=836">http://alexj.info/?p=836</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/26/icompetition-outcome/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Stagii pe bune</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/21/stagii-pe-bune/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/21/stagii-pe-bune/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 21 May 2009 17:05:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Personal]]></category>
		<category><![CDATA[pizza day]]></category>
		<category><![CDATA[Stagii pe bune]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=904</guid>
		<description><![CDATA[Unul din proiectele extrem de importante (personal opinion) din Politehnică este Stagii pe bune. Este important pentru că promovează ceva ce până recent nu era prea popular: stagiile de vară. Până acum studenţii aveau tradiţia de a se angaja în timpul facultaţii. Nu sunt de acord cu profesorii care susţin că nu trebuie să te [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Unul din proiectele extrem de importante (personal opinion) din Politehnică este <strong>Stagii pe bune</strong>. Este important pentru că promovează ceva ce până recent nu era prea popular: stagiile de vară. Până acum studenţii aveau tradiţia de a se angaja în timpul facultaţii. Nu sunt de acord cu profesorii care susţin că nu trebuie să te angajezi decât după ce termini pentru că înveţi destule lucruri în facultate, dar nici cu cei care consideră că nu se face nimic în facultate şi că singura modalitate de a învăţa ceva este prin angajare. Angajarea pe timpul facultaţii, fie ea full sau part time, duce la pierderea legăturii dintre student şi facultate. Un stagiu oferă echilibru.  În timpul anului poţi să te concentrezi pe facultate şi în timpul verii să acumulezi experienţă practică.</p>
<p>Site-ul Stagii pe bune <a href="http://www.stagiipebune.ro/" target="_blank">[1] </a>oferă un punct de legătură între studenţi şi firmele din domeniu. Firmele vin cu oferte de posturi iar studenţii vin cu CV-ul lor şi din cele multe variante, mulţi îşi găsesc stagiul potrivit. În cei 5 ani ai proiectului, Stagii pe bune a ajuns deja la un număr foarte mare de participanţi (peste 400).</p>
<p>Idea proiectului este susţinută şi de o echipă entuziastă (cu oameni cum ar fi Vlad Posea, Florin Pop sau Răzvan Deaconescu) ceea face, de fapt, Stagii pe bune un succes.</p>
<p>Înscrierile la stagii sunt încă deschise. Echipa de organizare a ţinut azi un eveniment de promovare Stagii pe Bune printr-o Pizza Day<a href="http://www.stagiipebune.ro/blog/?p=104" target="_blank"> [2]</a>, dând ocazia studenţilor să afle mai mult despre proiect, echipă şi stagii.</p>
<p><a href="http://www.stagiipebune.ro" target="_blank"><img src="http://www.stagiipebune.ro/userfiles/logos/stagiipebune-badge-125.gif" alt="Sustin Stagii pe Bune" /></a></p>
<p>[1] <a href="http://www.stagiipebune.ro">http://www.stagiipebune.ro</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.stagiipebune.ro/blog/?p=104">http://www.stagiipebune.ro/blog/?p=104</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/21/stagii-pe-bune/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Săptâmâna aceasta în UPB: iCompetition &amp; eLiberatica</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/18/saptamana-aceasta-in-upb/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/18/saptamana-aceasta-in-upb/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 18 May 2009 21:20:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[eLiberatica]]></category>
		<category><![CDATA[evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[iCompetition]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=899</guid>
		<description><![CDATA[La sfârşitul acestei săptămâni, în Universitatea Politehnică Bucureşti, vor avea loc două evenimente de importanţă internaţională. Ambele au loc vineri şi sâmbătă (22 &#8211; 23 mai 2009).
Primul este iCompetion [1], competiţia instructorilor Cisco, aflată la a doua ediţie, organizată anul acesta de CATC România. Finaliştii din runda I [2], vin la Bucureşti pentru două zile [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>La sfârşitul acestei săptămâni, în Universitatea Politehnică Bucureşti, vor avea loc două evenimente de importanţă internaţională. Ambele au loc vineri şi sâmbătă (22 &#8211; 23 mai 2009).</p>
<p>Primul este <strong>iCompetion</strong> <a href="http://icompetition.net" target="_blank">[1]</a>, competiţia instructorilor Cisco, aflată la a doua ediţie, organizată anul acesta de CATC România. Finaliştii din runda I <a href="http://alexj.info/?p=836" target="_blank">[2]</a>, vin la Bucureşti pentru două zile de prezentări, laboratoare şi teste, ţinute de echipa <strong>ccna.ro</strong> <a href="http://ccna.ro" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p>Al doilea eveniment este <strong>eLiberatica</strong> <a href="http://eliberatica.ro" target="_blank">[4]</a>, conferinţa internaţională de Open Source. A treia ediţie a conferinţei este organizată în noua clădire din Politehnică şi sunt aşteptati reprezentaţi mari ai lumii software-ului liber, precum şi comunităţile locale open source (cum ar fi ROSEdu <a href="http://www.rosedu.org" target="_blank">[5]</a>).</p>
<p>Va fi un weekend plin, mai ales pentru că mă voi chinui să fiu prezent la ambele evenimente.</p>
<p>[1] <a href="http://icompetition.net">http://icompetition.net</a></p>
<p>[2] <a href="http://alexj.info/?p=836">http://alexj.info/?p=836</a></p>
<p>[3] <a href="http://ccna.ro">http://ccna.ro</a></p>
<p>[4] <a href="http://eliberatica.ro">http://eliberatica.ro</a></p>
<p>[5] <a href="http://www.rosedu.org">http://www.rosedu.org</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/18/saptamana-aceasta-in-upb/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ROSEdu.setDone(CDL);</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/16/rosedusetdonecdl/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/16/rosedusetdonecdl/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 16 May 2009 18:49:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[CDL]]></category>
		<category><![CDATA[curs]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare Open Source]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=889</guid>
		<description><![CDATA[Cel mai important proiect ROSEdu [1] din acest semestru a fost CDL: Cursul de Dezvoltare Liberă [2] [3].
Cursul s-a întins peste 7 săptămâni  şi a oferit celor 16
participanţi prezentări despre cum se dezvoltă un software open (ce utilitare să folosească, cum să organizeze un proiect şi cum să colaboreze în cadrul unei comunităţi). Pe lângă [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cel mai important proiect <strong>ROSEdu</strong> <a href="http://rosedu.org" target="_blank">[1]</a> din acest semestru a fost <strong>CDL: Cursul de Dezvoltare Liberă</strong> <a href="http://cdl.rosedu.org" target="_blank">[2]</a> <a href="http://alexj.info/?p=667" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p>Cursul s-a întins peste 7 săptămâni  şi a oferit celor 16</p>
<p>participanţi prezentări despre cum se dezvoltă un software open (ce utilitare să folosească, cum să organizeze un proiect şi cum să colaboreze în cadrul unei comunităţi). Pe lângă prezentările celor din ROSEdu s-au numărat şi prezentări ale unor invitaţi ca Andrei Pitiş, Director Ixia România sau Adrian Ber de la HP România.</p>
<p>Spre finalul cursului, studenţii s-au împărţit în 4 echipe, fiecare echipă lucrând la un proiect propriu (un media streamer, un joc şi două mail notifier-e)  sub îndrumarea unui membru ROSEdu. În ultimul curs, cel din 16 mai, echipele şi-au prezentat proiectele şi au fost răsplătiţi pentru munca depusă cu o diplomă şi cu un mic suvenir care să le aducă aminte de curs.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/05/copertacdl9.png"><img class="aligncenter size-large wp-image-891" title="copertacdl9" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/05/copertacdl9-928x1024.png" alt="copertacdl9" width="335" height="370" /></a></p>
<p>Poze de la curs pot fi găsite pe galeria media ROESedu <a href="http://media.rosedu.cs.pub.ro" target="_blank">[4]</a></p>
<p>[1] <a href="http://www.rosedu.org">http://www.rosedu.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://cdl.rosedu.org">http://cdl.rosedu.org</a></p>
<p>[3] <a href="http://alexj.info/?p=667">http://alexj.info/?p=667</a></p>
<p>[4] <a href="http://media.rosedu.cs.pub.ro" target="_blank">http://media.rosedu.cs.pub.ro</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/16/rosedusetdonecdl/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Windows7 &amp; SkyDrive. Gladinet &amp; Cloud Computing HardDisk Space</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/10/windows7-skydrive-gladinet-cloud-computing-harddisk-space/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/10/windows7-skydrive-gladinet-cloud-computing-harddisk-space/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 10 May 2009 18:48:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[ADrive]]></category>
		<category><![CDATA[backup]]></category>
		<category><![CDATA[Cloud Computing]]></category>
		<category><![CDATA[Gladinet]]></category>
		<category><![CDATA[Internet Explorer 8]]></category>
		<category><![CDATA[Microsoft Lab]]></category>
		<category><![CDATA[SkyDrive]]></category>
		<category><![CDATA[Windows 7]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=884</guid>
		<description><![CDATA[În urma prezentării despre Windows 7 şi Internet Explorer 8 [1] ţinută de cei de la Laboratorul Microsoft din UPB am venit acasă şi am instalat Windows 7 RC1 pe laptop (de pe dvd-ul câştigat pentru activitate la prezentare   ). Dacă versiunea beta nu mi s-a instalat pe laptop atunci când a fost [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>În urma prezentării despre <strong>Windows 7</strong> şi <strong>Internet Explorer 8</strong> <a href="http://cosu.ro/blog/2009/04/29/microsoft-academic-tour-and-innovation-briefing/" target="_blank">[1]</a> ţinută de cei de la Laboratorul Microsoft din UPB am venit acasă şi am instalat Windows 7 RC1 pe laptop (de pe dvd-ul câştigat pentru activitate la prezentare <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ). Dacă versiunea beta nu mi s-a instalat pe laptop atunci când a fost scoasă <a href="http://alexj.info/?p=832" target="_blank">[2]</a>, versiunea RC1 a mers fără probleme. Nimic nou faţa de beta, dar ca sistem pentru utilizare zilnică este ok.</p>
<p>Lucrul pe care l-am găsit interesant la prezentare a fost <strong>SkyDrive</strong> <a href="http://skydrive.live.com/" target="_blank">[3]</a>. Este un serviciu de stocare de fişiere online oferit de Microsoft pentru utilizatatorii Live.com. Promisiunea era că serviciul va fi integrat în Windows7, deşi nu am găsit nici un grad de integrare (până acum). SkyDrive îţi oferă 25GB de spaţiu, în principal pentru poze. Fişierele pot fî partajate cu reţeaua ta de prieteni (din Live.com), cu toată lumea sau cu nimeni. Problema cu site-ul este că limita de upload este de 5 fişiere per upload. Internet Explorer 8 oferă un plugin ce permite upload-ul a mai multor fişiere în acelaşi timp (dar la testarea mea, a picat de 3 ori consecutiv la upload de peste 5 fişiere).</p>
<p>Renunţând la IE8, am căutat un program 3rd party care să ofere interacţiunea cu SkyDrive. Răspunsul a fost <strong>Gladinet</strong> <a href="http://www.gladinet.com/" target="_blank">[4]</a> care se instalează ca aplicaţie pe desktop şi permite maparea spaţiului din cloud pe un drive din Windows. Gladinet oferă posibilitatea de conectare şi la alţi provideri de cloud computing cum ar fi Amazon. Tot prin acest program poate fi utilizat şi spaţiul de pe GMail (a.k.a. GDrive) sau ADrive. <strong>ADrive</strong> <a href="http://www.adrive.com/" target="_blank">[5]</a> este similar cu SkyDrive, doar că oferă 50 de GB şi, având mai multă experienţă, oferă servicii premium contra cost.</p>
<p>Backup-ul este întotdeauna necesar. Harddisk-urile locale pot oricând ceda, deci e bine să aveţi un loc unde să păstraţi fişierele importante. Cloud Computing-ul devine o soluţie din ce în ce mai accesibilă utilizatorilor obişnuiţi.</p>
<p>Pe subiectul de backup pe sisteme Windows, Linux şi MacOS am găsit o carte interesantă despre <strong>Backup &amp; Recovery</strong> de la O&#8217;Reilly <a href="http://oreilly.com/catalog/9780596102463/" target="_blank">[6]</a>.</p>
<p>[1] <a href="http://cosu.ro/blog/2009/04/29/microsoft-academic-tour-and-innovation-briefing/">http://cosu.ro/blog/2009/04/29/microsoft-academic-tour-and-innovation-briefing/</a></p>
<p>[2] <a href="http://alexj.info/?p=832">http://alexj.info/?p=832</a></p>
<p>[3] <a href="http://skydrive.live.com/">http://skydrive.live.com/</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.gladinet.com/">http://www.gladinet.com/</a></p>
<p>[5] <a href="http://www.adrive.com/">http://www.adrive.com/</a></p>
<p>[6] <a href="http://oreilly.com/catalog/9780596102463/">http://oreilly.com/catalog/9780596102463/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/10/windows7-skydrive-gladinet-cloud-computing-harddisk-space/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>AcadNet 2009</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/04/acadnet-2009/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/04/acadnet-2009/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 04 May 2009 19:40:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[CATC Romania]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco Academy Games]]></category>
		<category><![CDATA[concurs]]></category>
		<category><![CDATA[Packet Tracer]]></category>
		<category><![CDATA[prezentari]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=880</guid>
		<description><![CDATA[Între cele două runde a proiectului iCompetition [1], CATC România, prin echipa ccna.ro, a avut sarcina organizării fazei naţionale a competiţiei AcadNet [2]. Concursul, aflat la a doua ediţie, este destinat elevilor de liceu pasionaţi de calculatoare şi reţelistică. Dacă anul trecut am participat  doar la creare de conţinut pentru teste, anul acesta am [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Între cele două runde a proiectului iCompetition <a href="http://alexj.info/?p=836" target="_blank">[1]</a>, CATC România, prin echipa <strong>ccna.ro</strong>, a avut sarcina organizării fazei naţionale a competiţiei <strong>AcadNet</strong> <a href="http://acadnet.ro" target="_blank">[2]</a>. Concursul, aflat la a doua ediţie, este destinat elevilor de liceu pasionaţi de calculatoare şi reţelistică. Dacă anul trecut am participat  doar la creare de conţinut pentru teste, anul acesta am fost implicat drept cooronator al evenimentului din partea Universităţii Politehnice (unde s-a desfăşurat) şi din partea CATC.</p>
<p>Evenimentul a durat 3 zile (1-3 mai), dar concursul propriu-zis a fost doar sâmbătă, 2 mai. Concursul a conţinut două secţiuni, Calculatoare şi Reţelistică cu două categorii de vârstă (clasele 9-10 şi 11-12). Fiecare grupă a avut o probă teoretică şi una practică, probe ce s-au desfăşurat în sălile Academiei Cisco (ED011 &#8211; Reţele şi EG202 &#8211; Calculatoare). Probele practice de la Reţele au constat în activităţi Packet Tracer la nivel CCNA1-2 respectiv CCNA1-4 iar cele de la Calculatoare în asamblare hardware de sisteme şi instalări sau troubleshooting software. În perioada în care nu era concurs, instructorii Academiei Cisco au ţinut prezentări despre tehnologii de networking.</p>
<p>Cisco, sponsorul principal, a oferit premii consistente câştigătorilor (routere high-end Linksys şi cărti ale lui A.S. Tanenbaum), domnul Nicolai Sandu fiind reprezentantul Cisco Networking Academy la acest eveniment. Miza cea mai mare a fost la  Reţele 11-12, unde câştigătorii s-au calificat mai departe la<strong> Cisco Academy Games </strong>ce se va desăşura la Bratislava.</p>
<p>Ediţia din acest an s-a dovedit a fi o experienţă plăcută atât pentru elevii ce concurau cât şi pentru organizatori (cu care am mai colaborat la evenimente similare la InfoEducaţie <a href="http://alexj.info/?p=42" target="_blank">[3]</a>) şi sperăm că pe viitor colaborările vor continua.</p>
<p><strong>Later Edit: </strong>Mapa de prezentare se găseşte pe Scribd <a href="http://www.scribd.com/doc/15109336/AcadNet-2009-Followup" target="_blank">[4]</a>.</p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/?p=836">http://alexj.info/?p=836</a></p>
<p>[2] <a href="http://acadnet.ro">http://acadnet.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://alexj.info/?p=42" target="_blank">http://alexj.info/?p=42</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.scribd.com/doc/15109336/AcadNet-2009-Followup">http://www.scribd.com/doc/15109336/AcadNet-2009-Followup</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/04/acadnet-2009/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Open Source Projects and Statistics Sites</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/25/open-source-projects-and-statistics-sites/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/25/open-source-projects-and-statistics-sites/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 25 Apr 2009 18:11:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Linux Counter]]></category>
		<category><![CDATA[ohloh]]></category>
		<category><![CDATA[statisici]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu Counter]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=868</guid>
		<description><![CDATA[Proiecte Open Source sunt multe, la fel de mulţi şi utilizatorii acestora. Una din primele încercări de a contoriza numărul de utilizatori open source a fost The Linux Counter [1]. Acest site numără utilizatorii de Linux precum şi maşinile care folosesc Linux. Deşi nu sunt înregistraţi nici macar 1% din adevăratul număr, se poate face [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Proiecte Open Source sunt multe, la fel de mulţi şi utilizatorii acestora. Una din primele încercări de a contoriza numărul de utilizatori open source a fost <strong>The Linux Counter </strong><a href="http://counter.li.org/" target="_blank">[1]</a>. Acest site numără utilizatorii de Linux precum şi maşinile care folosesc Linux. Deşi nu sunt înregistraţi nici macar 1% din adevăratul număr, se poate face o estimare geografică şi este o ocazie de a te alătura comunităţii, prin anunţarea apartenenţei la respectivul grup. Conform acestul site, sunt utilizatorul Linux #413835 <a href="http://counter.li.org/cgi-bin/runscript/display-person.cgi?user=413835" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p><img class="alignnone" title="LinuxUser" src="http://counter.li.org/cgi-bin/certificate.cgi/413835" alt="" width="190" height="110" /></p>
<p>Recent, am găsit şi un site <a href="http://ubuntucounter.geekosophical.net/" target="_blank">[3]</a> care contorizează utilizatorii distribuţiei cu o popularitate din ce în ce mai mare, Ubuntu.</p>
<p><img class="alignnone" title="UbuntuUser" src="http://ubuntucounter.geekosophical.net/img/ubuntu-blogger.php?user=27135" alt="" width="80" height="15" /></p>
<p>Dar cel mai interesant site de monitorizare a proiectelor open source, pe care l-am găsit azi, este <strong>ohloh</strong> <a href="http://www.ohloh.net/" target="_self">[4]</a>. Site-ul oferă un pachet întreg de servicii pentru crearea unei hărţi a proiectelor. Utilizatorii pot să îşi creeze &#8217;stack-uri&#8217; cu programele open pe care le folosesc pentru diferite scopuri şi se pot mapa pe harta lumii. Oferă un sistem similar cu Twitter, în care utilizatorii pot urmări ştiri legate de proiectele alese. În funcţie de softurile tale, site-ul poate găsi alte persoane care folsoesc software similar cu tine, dând site-ului şi o nuanţă de social networking. Pentru un proiect se pot urmării timeline-uri şi se potea vedea cine foloseşte soft-ul şi cine îl dezvoltă.<br />
What I use&#8230;<br />
<script src="https://www.ohloh.net/stacks/49076/widgets/stack_normal?icon_width=30&amp;icon_height=30&amp;title=Day-to-day-use%20Stack&amp;width=418&amp;projects_shown=24&amp;noclear=true" type="text/javascript"></script> <script src="https://www.ohloh.net/stacks/49077/widgets/stack_normal?icon_width=30&amp;icon_height=30&amp;title=Almost-every-day%20Stack&amp;width=418&amp;projects_shown=24&amp;noclear=true" type="text/javascript"></script><br />
<script src="https://www.ohloh.net/stacks/49078/widgets/stack_normal?icon_width=30&amp;icon_height=30&amp;title=On-server%20Stack&amp;width=418&amp;projects_shown=24&amp;noclear=true" type="text/javascript"></script></p>
<p>[1] <a href="http://counter.li.org/">http://counter.li.org/</a></p>
<p>[2] <a href="http://counter.li.org/cgi-bin/runscript/display-person.cgi?user=413835">http://counter.li.org/cgi-bin/runscript/display-person.cgi?user=413835</a></p>
<p>[3] <a href="http://ubuntucounter.geekosophical.net/">http://ubuntucounter.geekosophical.net/</a></p>
<p>[4] <a href="https://www.ohloh.net/" target="_blank">http://www.ohloh.net/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/25/open-source-projects-and-statistics-sites/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ubuntu 9.04 on torrent.cs.pub.ro tracker</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 23 Apr 2009 15:07:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[BitTorrent]]></category>
		<category><![CDATA[torrent.cs.pub.ro]]></category>
		<category><![CDATA[tracker]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=860</guid>
		<description><![CDATA[
Astăzi s-a scos noua versiune a distribuţiei Ubuntu [1], 9.04 cu numele de cod Jaunty Jackalope.
Cu această ocazie, s-a pornit un tracker BitTorrent în Facultatea de Automatică şi Calculatoare pentru a facilita distribuirea Ubuntu 9.04. Puteţi descărca fişierele .torrent de pe torrent.cs.pub.ro [2] pentru a obţine viteze cât mai mari.
Dacă acest experiment se va dovedi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft" title="ubuntu940" src="http://www.ubuntu.com/files/countdown/904/countdown-9.04-1/00.png" alt="" width="180" height="150" /></p>
<p>Astăzi s-a scos noua versiune a distribuţiei <strong>Ubuntu</strong> <a href="http://www.ubuntu.com/" target="_blank">[1]</a>, 9.04 cu numele de cod <strong>Jaunty Jackalope</strong>.</p>
<p>Cu această ocazie, s-a pornit un tracker BitTorrent în Facultatea de Automatică şi Calculatoare pentru a facilita distribuirea Ubuntu 9.04. Puteţi descărca fişierele .torrent de pe <strong>torrent.cs.pub.ro</strong> <a href="http://torrent.cs.pub.ro/" target="_blank">[2]</a> pentru a obţine viteze cât mai mari.</p>
<p>Dacă acest experiment se va dovedi de succes, pe acest tracker se vor găsi şi alte software-uri ce pot fi distribuite libere.</p>
<p>L.E.</p>
<p>Dacă tot s-a scos noua versiune, am schimbat distribuţia pe unul din servere (all4u.cc) din Debian 5.0 Lenny în Ubuntu 9.04 Server Edition şi, până acum sunt mulţumit de prestaţia lui.<br />
<a href="http://ubuntucounter.geekosophical.net" title="The Ubuntu Counter Project - user number # 27135"><img src="http://ubuntucounter.geekosophical.net/img/ubuntu-user2.php?user=27135" alt="The Ubuntu Counter Project - user number # 27135" /></a></p>
<p>[1] <a href="http://www.ubuntu.com/" target="_blank">http://www.ubuntu.com/</a></p>
<p>[2] <a href="http://torrent.cs.pub.ro/">http://torrent.cs.pub.ro/</a><strong><br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Prezentare Open Source Software la C.N. Ferdinand I Bacău</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/22/prezentare-open-source-software-la-cn-ferdinand-i-bacau/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/22/prezentare-open-source-software-la-cn-ferdinand-i-bacau/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 22 Apr 2009 11:06:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[C.N. Ferdinand I]]></category>
		<category><![CDATA[prezentare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=854</guid>
		<description><![CDATA[Profitând de vacanţa universitară care nu s-a suprapus cu cea şcolară, am mers la liceul meu, Colegiul Naţional Ferdinand I Bacău [1], şi am ţinut o prezentare despre Open Source.
Elevii, cu profil de matematică-informatică, au fost de nivel de interes destul de diferit, unii fiind destul de interesaţi de idee, alţii care doar auziseră de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Profitând de vacanţa universitară care nu s-a suprapus cu cea şcolară, am mers la liceul meu, <strong>Colegiul Naţional Ferdinand I Bacău</strong> <a href="http://ferdinandbc.licee.edu.ro/" target="_blank">[1]</a>, şi am ţinut o prezentare despre Open Source.</p>
<p>Elevii, cu profil de matematică-informatică, au fost de nivel de interes destul de diferit, unii fiind destul de interesaţi de idee, alţii care doar auziseră de termen şi alţii care nu ştiau aprope nimic despre Open Source. Dar publicul a fost destul de interactiv (după ce la început au fost puţin cam timizi) şi sper că au învăţat ceva despre acest domeniu. Majoritatea sunt utilizatori de Firefox şi măcar au auzit de software ca GNU/Linux, Open Office şi Pidgin.  Am găsit şi un fan Open Software în inginerul de sistem ce are grijă de laboratoare, care mi-a promis că va instala gcc în loc de Borland C++ şi va pune Linux pe calculatoare.</p>
<p>Prezentarea a conţinut informaţii despre tipuri de licenţe, ce înseamnă free/open source, ce înseamnă o comunitate şi de ce este nevoie de open source (mai ales în educaţie).</p>
<p><a title="View Open Source Software - Ferdinand I Bacau on Scribd" href="http://www.scribd.com/doc/14524547/Open-Source-Software-Ferdinand-I-Bacau" style="margin: 12px auto 6px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 14px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block; text-decoration: underline;">Open Source Software &#8211; Ferdinand I Bacau</a> <object codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=9,0,0,0" id="doc_298236741047236" name="doc_298236741047236" classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" align="middle"	height="500" width="100%" rel="media:presentation" resource="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=14524547&#038;access_key=key-q3skzdfy105l0sdccsw&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode=" xmlns:media="http://search.yahoo.com/searchmonkey/media/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/terms/" ><param name="movie"	value="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=14524547&#038;access_key=key-q3skzdfy105l0sdccsw&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode="><param name="quality" value="high"><param name="play" value="true"><param name="loop" value="true"><param name="scale" value="showall"><param name="wmode" value="opaque"><param name="devicefont" value="false"><param name="bgcolor" value="#ffffff"><param name="menu" value="true"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowScriptAccess" value="always"><param name="salign" value=""><embed src="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=14524547&#038;access_key=key-q3skzdfy105l0sdccsw&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode=" quality="high" pluginspage="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" play="true" loop="true" scale="showall" wmode="opaque" devicefont="false" bgcolor="#ffffff" name="doc_298236741047236_object" menu="true" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" salign="" type="application/x-shockwave-flash" align="middle"  height="500" width="100%"></embed>[1] <a href="http://ferdinandbc.licee.edu.ro/">http://ferdinandbc.licee.edu.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/22/prezentare-open-source-software-la-cn-ferdinand-i-bacau/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>DD-WRT on Linksys WRT54GL</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/21/dd-wrt-on-linksys-wrt54gl/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/21/dd-wrt-on-linksys-wrt54gl/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 21 Apr 2009 15:27:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Hardware Review]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[DD-WRT]]></category>
		<category><![CDATA[firmware]]></category>
		<category><![CDATA[router]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=845</guid>
		<description><![CDATA[După ce am mutat reţeaua de acasă de pe un vechi router Linksys pe un Linux-box, am găsit scuze pentru a cumpăra un rotuer wireless Linksys WRT54GL.  Ce este bun la acest model este faptul că firmware-ul poate fi schimbat cu un third party firmware open source. Intre OpenWRT şi DD-WRT (şi altele) am ales [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>După ce am mutat reţeaua de acasă de pe un vechi router Linksys pe un Linux-box, am găsit scuze pentru a cumpăra un rotuer wireless Linksys <strong>WRT54GL</strong>.  Ce este bun la acest model este faptul că firmware-ul poate fi schimbat cu un third party firmware open source. Intre OpenWRT şi DD-WRT (şi altele) am ales să testez pe al doilea.</p>
<p><strong>DD-WRT</strong> <a href="http://www.dd-wrt.com/ " target="_blank">[1]</a> este disponibil pentru o mulţime de modele de routere SOHO şi oferă o multitudine de servicii. Am început printr-o documentare foarte riguroasă asupra procedurii de flash-uire folosind wiki-ul <a href="http://www.dd-wrt.com/wiki/index.php/" target="_blank">[2]</a> şi canalul de IRC <a href="irc://freenode/dd-wrt" target="_blank">[3]</a> al comunităţii. Am fost foarte atent pentru că este foarte periculos şi poate aduce routerul într-o stare de &#8216;cărămidă&#8217; (de nefolosit).</p>
<p>Deşi interfaţa GUI(web) implicită Linksys este destul de bună, cea oferită de DD-WRT este mult superioară. De asemenea firmware-ul nou oferă mute servicii, cum ar fi serverul de Telnet sau de SSH pentru administrare din linia de comandă. Prin accesarea CLI-ului avem acces la o interfată GNU/Linux (asta include utilitare ca vi, ifconfig, iptables, scp). Suportă VLAN-uri şi encapsulări pentru trunk-uri.</p>
<p>Interfaţa web ofertă statistici despre trafic şi totul poate fi urmărit de syslogd. Liste de acces, Tunele Virtuale, NAT şi QoS pot fi configurate din interfaţă. Routerul pote fi înregistrat ca HotSpot prin reţeaua Sputnik <a href="http://www.sputnik.com/" target="_blank">[4]</a> (serviciu ce oferă o pagină de înregistrare pentru vizitatorii instituţiei unde este routerul, ce au nevoie de acces la Internet prin Wireless).</p>
<p>Una din necesităţile pentru reţeaua în care este routerul a fost să poată routa mai multe reţele. Folosind nişte scripturi este posibil ca Access Point-ul să difuzeze mai multe SSID-uri mapate pe domenii de broadcast diferite. Un tutorial pentru fi găsit aici <a href="http://www.pennock.nl/dd-wrt/Multiple_BSSIDs.html" target="_blank">[5]</a>. Astfel, se pot crea reţele cu nivele diferite de protecţie.</p>
<p>Concluzia: Open Souce Software on Cisco Hardware is a good combination.</p>
<p>[1] <a href="http://www.dd-wrt.com/ " target="_blank">http://www.dd-wrt.com/ </a></p>
<p>[2] <a href="http://www.dd-wrt.com/wiki/index.php/">http://www.dd-wrt.com/wiki/index.php/</a></p>
<p>[3] <a href="irc://freenode/dd-wrt">irc://freenode/dd-wrt</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.sputnik.com/">http://www.sputnik.com/</a></p>
<p>[5] <a href="http://www.pennock.nl/dd-wrt/Multiple_BSSIDs.html">http://www.pennock.nl/dd-wrt/Multiple_BSSIDs.html</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/21/dd-wrt-on-linksys-wrt54gl/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>eLiberatica 2009 featuring ROSEdu</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/19/eliberatica-2009-featuring-rosedu/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/19/eliberatica-2009-featuring-rosedu/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 19 Apr 2009 12:22:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[eLiberatica]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=842</guid>
		<description><![CDATA[eLiberatica [1], probabil cea mai mare conferinţă internaţională legată de Open Source ce se desfăşoară în România se află la a treia ediţie. Anul acesta, evenimentul este găzduit de Universitatea Politehnică Bucureşti, în noul corp din campus, în perioada 22-23 mai.
În cele două zile vor fi prezentări ale unor oameni importanţi din lumea software-ului liber [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>eLiberatica</strong> <a href="http://eliberatica.ro" target="_blank">[1]</a>, probabil cea mai mare conferinţă internaţională legată de <strong>Open Source</strong> ce se desfăşoară în România se află la a treia ediţie. Anul acesta, evenimentul este găzduit de <strong>Universitatea Politehnică Bucureşti</strong>, în noul corp din campus, în perioada <strong>22-23 mai</strong>.</p>
<p>În cele două zile vor fi prezentări ale unor oameni importanţi din lumea software-ului liber (se numără şi o prezentare video ţinută de Richard M. Stallman). Firme de open source (ca RedHat sau Mozilla) sau firme ce folosesc open source (ca IBM) vor avea standuri la care îşi vor prezenta proiectele lor.</p>
<p>Unul din standuri aparţine comunităţilor Open Source din România <a href="http://www.eliberatica.ro/2009/events/romanian-free-software-teams" target="_blank">[2]</a>, printe care <strong>ROSEdu</strong>, <strong>Ubuntu România</strong>, <strong>Grupul pentru Software Liber, Gnome România</strong>, <strong>Ceata</strong>.</p>
<p>Preţul biletelor a fost redus considerabil faţă de anul trecut iar studenţii au reducere de 50%.</p>
<p>[1] <a href="http://eliberatica.ro">http://eliberatica.ro</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.eliberatica.ro/2009/events/romanian-free-software-teams">http://www.eliberatica.ro/2009/events/romanian-free-software-teams</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/19/eliberatica-2009-featuring-rosedu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>iCompetition 2009 by CATC Romania</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/18/icompetition-2009-by-catc-romania/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/18/icompetition-2009-by-catc-romania/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 18 Apr 2009 08:03:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[CATC Romania]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[iCompetition]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=836</guid>
		<description><![CDATA[CATC România [1], mai bine cunoscut ca Academia Cisco din Facultatea de Automatică şi Calculatoare (ccna.ro [2]) a primit anul acesta din partea Cisco un proiect de nivel internaţional: Ediţia a doua a Competiţiei Instructorilor din Europa Centrală şi de Est, rebrand-uită sub numele iCompetition [3]. Competiţia reuneşte instructori NetAcad din Europa într-un efort de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>CATC România</strong> <a href="http://catc.ro/" target="_blank">[1]</a>, mai bine cunoscut ca Academia Cisco din Facultatea de Automatică şi Calculatoare (<strong>ccna.ro</strong> <a href="http://ccna.ro" target="_blank">[2]</a>) a primit anul acesta din partea Cisco un proiect de nivel internaţional: Ediţia a doua a Competiţiei Instructorilor din Europa Centrală şi de Est, rebrand-uită sub numele <strong>iCompetition</strong> <a href="http://icompetition.net/" target="_self">[3]</a>. Competiţia reuneşte instructori NetAcad din Europa într-un efort de apropiere a Academiilor din această zonă.</p>
<p>Concursul este organizat pe două runde. Prima are loc online şi este compusă din 3 Quiz-uri din materiile de CCNA2, CCNA3 respectiv CCNA4. Un quiz presupune un test grilă şi un test de Packet Tracer. Fiecare concurent trebuie să participe la cel puţin unul din cele 3 quiz-uri, primii 10 cu cele mai mari punctaje pe oricare din quiz-uri vor promova la runda următoare. Materialele de test au fost pregătite de echipa de instructori ccna.ro şi sunt la un nivel destul de avansat de dificultate. Primele două quiz-uri au avut deja loc în ultimele 3 săptămâni şi ultima şansă este peste două săptâmâni la Quiz 3. Runda a doua va avea loc la Universitatea Politehnică Bucureşti, unde finaliştii vor fi învitaţi să participe la un examen hands-on.</p>
<p>[1] <a href="http://catc.ro/">http://catc.ro/</a></p>
<p>[2] <a href="http://ccna.ro">http://ccna.ro/</a></p>
<p>[3] <a href="http://icompetition.net/">http://icompetition.net/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/18/icompetition-2009-by-catc-romania/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Reviews: VMware Server 2 &amp; Windows 7 beta</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/11/reviews-vmware-server-2-windows-7-beta/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/11/reviews-vmware-server-2-windows-7-beta/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 11 Apr 2009 19:10:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[beta]]></category>
		<category><![CDATA[Microsoft Windows 7]]></category>
		<category><![CDATA[MSDN AA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=832</guid>
		<description><![CDATA[VMware oferă versiunile Server gratuit (mai puţin ESX). Versiunea 2.0 a VMware Server a schimbat foarte tare modul de interacţiune cu maşinile virtuale. În  spate rulează un server ce controlează maşinile vituale iar interacţiunea se face printr-o interfaţă web. Instalarea pe un sistem Linux se face foarte uşor (faţă de versiunile precedente) şi accesarea se [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>VMware oferă versiunile Server gratuit (mai puţin ESX). Versiunea 2.0 a VMware Server a schimbat foarte tare modul de interacţiune cu maşinile virtuale. În  spate rulează un server ce controlează maşinile vituale iar interacţiunea se face printr-o interfaţă web. Instalarea pe un sistem Linux se face foarte uşor (faţă de versiunile precedente) şi accesarea se face printr-un browser folosind utilizatorii din sistem (root by default). Chiar dacă o interfată web ofertă posibilitatea de administrare de la distanţă fără un software client, acestă interfată este ceva mai puţin ergonomică, cel mai greu fiind administrarea hard disk-urilor virtuale şi imaginilor de cdrom.Interacţiunea cu maşina virtuală ce rulează se face printr-o consolă ce poate fi folosită după instalarea unui plug-in. În Firefox pluginul se instalează automat.</p>
<p>După ce am descărcat iar o imagine de Windows 7 beta de pe site-ul MSDN AA <a href="http://www.microsoft-lab.pub.ro/msdnaa/" target="_blank">[1]</a> , trecând cu Wine peste programul de download manager ce rulează doar pe Windows, am făcut instalarea pe care m-am tot chinuit să o fac <a href="http://alexj.info/?p=713" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p><strong>Windows 7 beta review (part II)</strong></p>
<p>Instalarea a fost destul de uşoară şi foarte rapidă (penru cei 3 giga de kit). În compromisul între uşurinţa instalării şi gradul de personalizare a instalării, prima variantă a câştigat. Pentru minusuri în setup see <a href="http://alexj.info/?p=713" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p>Imaginea cu care intri prima dată în sistemul de operare este 99% Windows Vista. Se vede că Vista a fost cel mai mult un punct de plecare pentru noul design. Au mai lucrat la unele detalii şi au adăugat şi lucuri noi. Prima schimbare observată a fost în Paint şi Wordpad (Solitaire a rămas în mare la fel <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> ). Este destul de important acest lucru pentru că este prima modificare a lor de la Windows 3.11 până în prezent. Ambele arată ceva mai bine şi au o interfată still Microsoft Office 2007. În Wordpad au adăugat suport pentru fişiere OOXML şi, de apreciat, odf (adică ambele standarde open de documente). Chiar şi Calculator a fost uşor modificat.</p>
<p>Versiunea testată nu a venit cu Aero şi, pentru cei ce nu sunt atraşi de interfaţa grafică, încă se poate scoate tema şi reveni la un aspect de Windows 95. Un lucru destul de stresant în Vista era User Account Control (o versiune nereuşită de sudo). În Windows 7 au adăugat un nivel mai mare de control al sensibilităţii (nu doar on/off) şi setarea implicită nu e atât de paranoică. O setare ce părea interesantă era posibilitatea de legare a contului din sistem cu un online account (nu ştiu dacă era .Net Passport sau OpenID pentru că nu mi-a mers). Cea mai neergonomică parte din Vista mi s-a părut administrarea interfeţelor de reţea (necesită mult prea multe click-uri pentru a ajunge la ele) şi, din păcate, şi in Windows 7 a rămas la fel.</p>
<p>Promiţător părea sistemul de recovery. Deşi nu am putut activa opţiunea, pentru fiecare fişier se putea păstra o istorie a modificărilor (un fel de SVN local probabil).</p>
<p>Un lucru dezastruos din punctul meu de vedere este ce au făcut cu taskbar-ul. Au unit Quick Lunch-ul cu Taskbar-ul. Dacă există o scurtătură spre un program, instanţele lui sunt dechise şi grupate peste aceeaşi iconiţă, ceea ce este foarte ineficient. Dar au adaugat un buton perrmanent de show desktop.</p>
<p>Nici impresionat, dar nici foarte dezamăgit de Windows 7 beta (comparativ cu Vista), aştept Release Candidate-ul penrtu a-l testa pe o maşină fizică (mai exact pe laptop, unde această versiune a eşutat grav).</p>
<p>Fun fact: imaginea de pe desktop este un peşte numit beta.<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Betta" target="_blank"> [3]</a></p>
<p>[1] <a href="http://www.microsoft-lab.pub.ro/msdnaa/">http://www.microsoft-lab.pub.ro/msdnaa/</a></p>
<p>[2] <a href="http://alexj.info/?p=713">http://alexj.info/?p=713</a></p>
<p>[3] <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Betta">http://en.wikipedia.org/wiki/Betta</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/11/reviews-vmware-server-2-windows-7-beta/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Migrare la Linux Part II: Migrare date</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/10/migrare-la-linux-part-ii-migrare-date/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/10/migrare-la-linux-part-ii-migrare-date/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 10 Apr 2009 20:02:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[fstab]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[migrare]]></category>
		<category><![CDATA[mount]]></category>
		<category><![CDATA[ntfs-3g]]></category>
		<category><![CDATA[Pidhin]]></category>
		<category><![CDATA[Thunderbird]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=622</guid>
		<description><![CDATA[Dacă ne mutăm de pe un sistem de operare pe altul vrem să avem acces la tot la ce aveam înainte. Este un alt hop destul de important.
În cazul în aţi urmat tactica de migrare  în mai mulţi paşi (see [1]) trecerea ar putea fi mai uşoră. Două lucuri de care sunt destul de ataşat [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Dacă ne mutăm de pe un sistem de operare pe altul vrem să avem acces la tot la ce aveam înainte. Este un alt hop destul de important.</p>
<p>În cazul în aţi urmat tactica de migrare  în mai mulţi paşi (see <a href="http://alexj.info/?p=621">[1]</a>) trecerea ar putea fi mai uşoră. Două lucuri de care sunt destul de ataşat sunt datele personale din browser şi cele din instant messenger. Bookmark-urile, istoria de navigare în cazul Firefox sunt stocate pe Windows în directorul $SYSTEM\Documents and Settings\$USER\Application Data\Mozilla în cazul XP sau  $SYSTEM\Users\$USER\Application Data\Mozilla în cazul Vista. Echivalentul în Linux a acesui director este ~/.mozilla (este un director ascuns din directorul home al utilizatorului). Copierea conţinutului directorului din Windows în cel de Linux va duce o restaurere completă a setărilor Firefox (înclude parole salvate,  certificate digitale şi orice pluginuri instalate). Pentru foarte mulţi oameni este cel mai important clientul de email. În cazul Thunderbird migrarea se face la fel de uşor directorul fiind .mozilla-thunderbird, aflat în aceleaşi locaţii ca şi Firefox. Al doilea lucru pe care am ţinut să îl migrez a fost clientul de messenger, Pidgin. Toată arhiva şi setările se află în directorul .purple din Application Data pe Windows. În Windows faptul că directorul are un punct în faţă nu are nici o relevanţă, dar dacă este copiat în directorul home în Linux, el va fi ascuns şi va fi locul de unde vor fi luate setările Pidgin-ului.  Software-ul proprietar (Internet Explorer, Outlook Express, Yahoo Messenger) este foarte greu migrabil&#8230; analizaţi bine ce programe foloşiţi şi cât de importante vă sunt înainte de a face pasul spre un alt sistem de operare.</p>
<p>Dar rămân celelalte date, cele mai vizibile, cum sunt documentele personale. De când Microsoft a introdus NTFS ca sistem de fişiere pentru sistemele sale de operare, Linux-ul a avut problemle destul de mari cu accesarea partiţiilor de Windows. Faptul că NTFS este proprietar, un driver pentru el a fost foarte greu de codat. Mulţi ani NTFS pe Linux a fost foarte periculos (ducând până la pierderi de date). Dar acum, din fericire, s-a scos pe piaţa <strong>ntfs-3g</strong> <a href="http://www.ntfs-3g.org/" target="_blank">[2]</a> ce oferă o interactiune stabilă cu partiţiile Windows. După instalarea driverului (&#8216;apt-get install ntfs-3g&#8217; pe Debian based distributions) şi mount-area partiţiilor puteţi accesa datele.</p>
<p>Recomandat este ca partiţiile să fie mapate  în sistemul de fişiere folosind fişierul /etc/fstab pentru a fi automat configurare la pornire. De asemenea trebuiesc setate drepturi potrivite (implicit doar root va avea drept de citire/scriere). Iată un exemplu de intrare în fstab în care utilizatorul normal ce foloseşte sistemul are drepturi depline</p>
<blockquote><p>/dev/sdb1       /mnt/win         ntfs-3g    defaults,user,uid=alexj,gid=alexj,umask=007 0 0</p></blockquote>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/?p=621">http://alexj.info/?p=621</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.ntfs-3g.org/">http://www.ntfs-3g.org/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/10/migrare-la-linux-part-ii-migrare-date/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Eşti student la Calculatoare Part II: IP Security in Paris Edition</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/05/esti-student-la-calculatoare-part-ii-ip-security-in-paris-edition/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/05/esti-student-la-calculatoare-part-ii-ip-security-in-paris-edition/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 05 Apr 2009 10:24:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=724</guid>
		<description><![CDATA[Culese timp de două săptămâni în grupul de studenţi de la Calculatoare ce au fost la cursul de securitate din Paris.
Eşti student la Calculatoare&#8230;
- daca îţi ia mai mult timp să îţi faci bagajul de gadget-uri decăt cel de haine

- dacă checklist-ul pentru plecare se află într-un Google Notebook
- dacă înainte să pleci în excursie [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Culese timp de două săptămâni în grupul de studenţi de la Calculatoare ce au fost la cursul de securitate din Paris.</p>
<p>Eşti student la Calculatoare&#8230;</p>
<p><span style="font-size: small;">- daca îţi ia mai mult timp să îţi faci bagajul de gadget-uri decăt cel de haine<br />
</span></p>
<p><span style="font-size: small;">- dacă checklist-ul pentru plecare se află într-un Google Notebook</span></p>
<p><span style="font-size: small;">- dacă înainte să pleci în excursie îţi printezi starea vremii de pe AccuWeather şi hărţile oraşului de pe Google Maps&#8230; în dublu exemplar&#8230;<br />
</span></p>
<p><span style="font-size: small;">- dacă atunci când ieşi din gară, din grupul de 10 studenţi de Calculatoare, doi îşi scot GPS-ul şi alţi 3 hărţile printate (de pe Google Maps, see above&#8230;) şi se ceartă că  nu se &#8216;mapează&#8217; corect<br />
</span></p>
<p><span style="font-size: small;">- dacă atunci când ajungi la hotel, prima grijă este dacă există Wireless Access Point în clădire</span></p>
<p><span style="font-size: small;">- dacă faptul că nu există reţele wireless </span><span style="font-size: small;">open</span><span style="font-size: small;">, nu te opreşte de a &#8216;găsi&#8217;  Internet</span></p>
<p><span style="font-size: small;">- dacă mergi la KFC/McDonalds doar pentru a avea acces la HotSpot</span></p>
<p><span style="font-size: small;">- dacă într-o echipă de 11 oameni din toată Europa, propui ca numele echipei să fie un acronim din securitate, un cod de mesaj HTTP sau o formulă matematică</span></p>
<p><span style="font-size: small;">-dacă eşti impresionat de sistemul automatizat de colectat tăvile murdare din cantină<br />
</span></p>
<p><span style="font-size: small;">- dacă numeri scările de la un obiectiv turistic in hexa</span></p>
<p><span style="font-size: small;">- dacă o iconiţă de pe harta turistică ţie se pare că seamănă cu o iconiţă din toolbarul de la Firefox</span></p>
<p><span style="font-size: small;">- dacă te gândeşti că Mona Lisa ar arăta mai bine dacă o editezi în Photoshop</span></p>
<p><span style="font-size: small;"><br />
</span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/05/esti-student-la-calculatoare-part-ii-ip-security-in-paris-edition/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>IP Security, Paris 2009 &#8211; week 2</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/04/ip-security-paris-2009-week-2/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/04/ip-security-paris-2009-week-2/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 04 Apr 2009 16:00:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=812</guid>
		<description><![CDATA[A două săptămână a început destul de promiţător cu o prezentare despre &#8220;Network Tools&#8220;. Prezentarea a fost, de fapt, despre Scapy [1] [2], un framework Python pentru captura şi creerea pachetelor/adrelor de reţea, ţinută chiar de cel ce a făcut programul. Laboratorul a fost legat tot de Scapy pentru a ne putea obişnui cu el. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>A două săptămână a început destul de promiţător cu o prezentare despre &#8220;<strong>Network Tools</strong>&#8220;. Prezentarea a fost, de fapt, despre <strong>Scapy</strong> <a href="http://alexj.info/?p=785" target="_blank">[1]</a> <a href="http://www.secdev.org/projects/scapy/" target="_blank">[2]</a>, un framework Python pentru captura şi creerea pachetelor/adrelor de reţea, ţinută chiar de cel ce a făcut programul. Laboratorul a fost legat tot de Scapy pentru a ne putea obişnui cu el. A fost laboratorul pe care l-am găsit cel mai interesant.</p>
<p>Marţi a fost dimineaţă o prezentare despre &#8220;<strong>Intrusion Detection and Prevention</strong>&#8221; ţinută de un profesor român dar care repezenta Universitatea din Munchen. Prezentarea a conţinut o videoconferinţă cu Munchen unde au fost prezentate echipemente IDS şi IPS (Cisco). A doua prezentare a zilei a fost ţinută de o profesoară de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare UPB despre <strong>SNMP</strong>.<strong> </strong>Laboratorul a fost foarte asemănator cu cel din prima zi şi implica spargerea SNMP printr-un atac bazat pe dicţionar.</p>
<p>Miercuri a fost o prezentare despre &#8220;<strong>Security in Industrial Networks</strong>&#8221; şi una despre &#8220;<strong>WLAN Security</strong>&#8220;. Laboratorul a avut o parte în care ne-am conectat la Universitatea din Sofia unde am controlat un robot (not as fun as it sounds) şi altă parte despre Wireless LANs. Laboratorul de WLAN a avut un task de design, unde ni s-a dat un plan al clădirii şi trebuia să proiectăm reţeaua şi un task de wireless cracking cu aircrack-ng. Bucata mea de task este publicată pe Scribd.</p>
<p><a style="margin: 12px auto 6px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 14px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block; text-decoration: underline;" title="View WLAN Design Case Study on Scribd" href="http://www.scribd.com/doc/13888736/WLAN-Design-Case-Study">WLAN Design Case Study</a> <object width="100%" height="500" data="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=13888736&amp;access_key=key-qang5zdyw2pt2t1q3jo&amp;page=1&amp;version=1&amp;viewMode=" type="application/x-shockwave-flash"><param name="id" value="doc_35961040156084" /><param name="name" value="doc_35961040156084" /><param name="align" value="middle" /><param name="quality" value="high" /><param name="play" value="true" /><param name="loop" value="true" /><param name="scale" value="showall" /><param name="wmode" value="opaque" /><param name="devicefont" value="false" /><param name="bgcolor" value="#ffffff" /><param name="menu" value="true" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><param name="src" value="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=13888736&amp;access_key=key-qang5zdyw2pt2t1q3jo&amp;page=1&amp;version=1&amp;viewMode=" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></p>
<p>Ultima zi prezenţari, joi, a conţinut o prezentare a Şefului de Catedră a Facultăţii noastre despre <strong>&#8220;Security Architechtures&#8221;.</strong> Nu am mai avut laborator după ci &#8216;pregătiri pentru examen&#8217;.</p>
<p>Vineri a fost examenul ce a conţiut cam 50 de întrebări grilă destul de dificile. După ce am dat feedback-ul, a fost încheierea cursului unde am primit diplomele de participare (certificatele de absolvire ne vor fi trimise ulterior&#8230;dacă am trecut examenul&#8230;).A trebuit să plecăm în grabă că aveam un avion de prins.</p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/?p=785">http://alexj.info/?p=785</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.secdev.org/projects/scapy/">http://www.secdev.org/projects/scapy/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/04/ip-security-paris-2009-week-2/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Network Tools: Scapy</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/01/network-tools-scapy/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/01/network-tools-scapy/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 01 Apr 2009 08:49:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=785</guid>
		<description><![CDATA[Probabil cel mai interesant lucru cu care am lucrat la cursul de Securitate [1] a fost Scapy. Auzisem de el, ştiam ce este şi ce face dar mi-a plăcut să îl văd prezentat de către cel ce l-a creat şi să fac un laborator cu el.
Scapy [2] este mai mult un framework scris în Python [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Probabil cel mai interesant lucru cu care am lucrat la cursul de Securitate <a href="http://alexj.info/?p=716" target="_blank">[1]</a> a fost <strong>Scapy</strong>. Auzisem de el, ştiam ce este şi ce face dar mi-a plăcut să îl văd prezentat de către cel ce l-a creat şi să fac un laborator cu el.</p>
<p>Scapy <a href="http://www.secdev.org/projects/scapy/" target="_blank">[2]</a> este mai mult un framework scris în Python pentru manipularea traficului de reţea. Rulează peste interpretorul Python şi oferă o serie de classe/obiecte ce reprezintă protocoale de reţea. Nu are o interfaţa grafică şi nu este foarte user-friendly (decât pentru cei ce sunt obişnuiţi cu Pyton), dar este un utilitar foarte puternic pentru testarea reţelelor. Permite în primul rând capturarea pachetelor şi analizarea lor în detaliu, strat cu strat. Dar mai important oferă posibilitatea de a crea pachete şi de a le trimite pe mediu.</p>
<p>Ultima versiune de Scapy este disponibilă la [2] <a href="http://scapy.net" target="_blank">http://scapy.net</a> (download direct de la adresă).</p>
<p>Tip:  puteţi să daţi &#8220;chmod +x scapy-latest.zip&#8221; şi să rulaţi Scapy cu &#8220;./scapy-latest.zip&#8221;.</p>
<p>Pentru o captură simplă de pachete putem folosi comanda <strong>sniff</strong>. Un exemplu:</p>
<blockquote><p>my_cap = sniff(prn=lambda p:p.summary(), timeout=60)</p></blockquote>
<p>În variabila my_cap va fi stocat traficul sub forma unei liste. Funcţia lamba specifică ce din trafic să salveze în listă iar timeout specifică câte secunde să captureze. Rezultatul din variabilă poate fi refolosit pentru orice analiză.</p>
<p>Folosind nişte biblioteci de imagine din Python putem crea o imagine vizuală a traficului. Pentru a face un graf ce conţine legăturile dintre staţii putem folosi &#8220;my_cap.conversations()&#8221; iar rezultatul este ceva de genul următor:</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/04/img_scap.png"><img class="aligncenter size-medium wp-image-787" title="img_scap" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/04/img_scap-300x48.png" alt="img_scap" width="300" height="48" /></a></p>
<p>Pentru a genera şi trimite un pachet de date, creăm instanţe de obiecte, encapsulăm datele şi le trimitem. Exemplu (parametrii sunt flexibili) :</p>
<blockquote><p>&gt;&gt;&gt; my_packet = IP(dst=&#8221;192.168.208.1&#8243;)</p>
<p>&gt;&gt;&gt; my_packet.ttl = 12</p>
<p>&gt;&gt;&gt; my_segment = TCP(dport= 2346)</p>
<p>&gt;&gt;&gt; send(my_packet/my_segment/&#8221;test&#8221;)</p></blockquote>
<p>&#8220;/&#8221; este operatorul de encapsulare. Payload-ul (un string, &#8220;test&#8221;) este encapsulat cu un header TCP (my_segment) care este la rândul lui encapsulat într-un pachet IP.</p>
<p>Rezultatul pe destinaţie</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/04/scapy.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-788" title="scapy" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/04/scapy-300x173.jpg" alt="scapy" width="300" height="173" /></a></p>
<p>Scapy este Open Source (sau în franceză, pentru că este este scris de un francez, Logiciel libre).</p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/?p=716">http://alexj.info/?p=716</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.secdev.org/projects/scapy/" target="_blank">http://www.secdev.org/projects/scapy/</a></p>
<p>[3] <a href="http://scapy.net">http://scapy.net</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/01/network-tools-scapy/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>IP Security, Paris 2009 &#8211; week 1</title>
		<link>http://alexj.info/2009/03/28/ip-security-paris-2009-week-1/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/03/28/ip-security-paris-2009-week-1/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 27 Mar 2009 23:04:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=755</guid>
		<description><![CDATA[Am venit cu aşteptări destul de mari la cursul de securitate [1] [2] , asteptări create deoarece mă gândeam că un curs în străinatate să fie la un nivel superior faţă de unul ţinut la noi în ţară. Dar, bine sau nu, am fost cam dezamăgit de prima săptămână. Subiectele tratate sunt interesante, dar cursurile [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Am venit cu aşteptări destul de mari la cursul de securitate <a href="http://alexj.info/?p=716" target="_blank">[1]</a><a href="https://ip-security.metropolia.fi/2009/" target="_blank"> [2]</a> , asteptări create deoarece mă gândeam că un curs în străinatate să fie la un nivel superior faţă de unul ţinut la noi în ţară. Dar, bine sau nu, am fost cam dezamăgit de prima săptămână. Subiectele tratate sunt interesante, dar cursurile şi laboratoarele sunt destul de prost pregătite iar nivelul studenţilor străini nu este la fel de ridicat pe cât speram. Dacă se desfăşura la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, organizarea era mult mai bună (da, Facultatea noastră este la un nivel foarte mare).<br />
Prima zi a cursului de securitate, luni, a început printr-un mesaj de bun venit, însoţit cu destul de multe amenţâri  legat de faptul că deşi suntem la un curs de secuirtate, dacă încercăm să facem ceva ilegal (legat de IT bineînţeles) vom ajunge direct la închisoare. Primul curs a fost unul mai mult social, despre cum să comunicăm într-o echipă multinaţională, asta deoarece urmam să fim împărţiţi pe echipe. Cei 70 de studenţi din 7 tări au fost împărţi în 6 echipe cu maxim doi oameni din aceeaşi ţară, echipe ce vor rămâne aceleaşi până la sfârşitul programului. Primul task a fost să alegem un nume de echipă. Din păcate, am descoperit că străinii sunt destul de timizi şi cu foarte puţină imaginaţie (lucru confirmat de colegii români din celelalte echipe). Noi, românii am fost cei mai geeky dintre toţi, lucru dovedit prin numele de echipă pe care le-am propus. Numele echipei noastre, propus şi promovat de colegul meu din România şi cu mine, este <strong>DDoS</strong> ( cel mai geeky nume a fost &#8220;K/2&#8243;, nume ales tot de un român, ce necesita explicaţii matematice şi majoritatea din echipa respectivă nu s-au prins din prima ce însemna). În general, echipele au fost conduse de către români (nu era un lider desemnat, ci de facto).</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-766" title="img_1982" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/03/img_1982-300x224.jpg" alt="img_1982" width="300" height="224" /><br />
Celelate cursuri de luni a fost &#8220;<strong>Introduction to Security</strong>&#8221; şi a fost exact ce spune numele&#8230; din păcate a fost un curs foarte plictisitor şi a adormit toată sala. Ultimul curs din zi a fost &#8220;<strong>ITC Security: Corporate Presentation</strong>&#8220;, ţinut de un reprezentant de la Cisco şi a fost o prezentare foarte puţin tehnică şi conţinea mult prea mult marketing (majoritatea lucrurilor deja le auzisem de mult prea multe ori pe la tot felul de conferinţe precum Cisco Expo). Prima zi a fost destul de dezamăgitoare.<br />
Programul în fiecare zi este de la 9 la ~17:00. Prezenţa este obilgatorie. Dacă în facultatea noastră era problemă cu stricteţea prezenţelor, aici este mult mai rău (trebuie să semnăm de două ori pe zi prezenţa).<br />
Începând cu a doua zi, programul s-a transformat în formatul normal de prezentare, pauză, laborator în echipă, pauză scurtă, laborator în echipă, prezentare rezultate laborator. Prezentările de dimineată au fsot despre &#8220;<strong>Legal, Privacy and Ethical Aspects</strong>&#8221; respectiv &#8220;<strong>Vulnerabilities and Threats in ITC</strong>&#8220;, pe al doilea bazându-se laboratorul. Prezentările au fost puţin mai bune ca în prima zi, dar tot au lăsat de dorit. Problema a fost laboratorul. Laboratorul consta în spargerea unui router Cisco prin vulnerabilitătile SNMP. Ideea era că SNMP foloseşte o parolă pentru comunicaţii între echipamente&#8230; folosind o distribuţie de Linux specializată pe testarea securităţii sistemului, BackTrack, se captura un pachet SNMP şi se făcea bruteforce pe parolă, prin intermediul unui dicţionar. Folosind vulnerabilitatea, se putea transmite un fişier de configurare modificat, putând avea, astfel, acces la router. Trebuia să observăm că trebuie să fim atenţi ce servicii lăsăm deschise şi unde şi că trebuie să folosim parole &#8217;strong&#8217;. Problema a fost de partea organizatorului laboratorului că se aştepta să existe în facultate un număr suficient de routere Cisco pentru a face laboratorul, ceea ce nu a fost cazut. Prin urmare s-a decis să se încerc o emulare prin Dynamips, moment în care am fost eu recrutat în echipa de organizare a laboratorului. Francezii sunt mult prea paranoici şi am pierdut cel puţin o oră pentru că aveam nevoie de acces de Administrator pe sisteme şi nu aveam. În plus ei nu auziseră de UDPCast şi trebuia să repetăm orice făceam pe fiecare calculator. Ar trebui să vină la noi să ia lecţii de la echipele de USO/RL/SO. Până la urmă s-au găsit 4 routere Cisco (din cele ~12 necesare) şi s-a făcut o imprivizaţie de laborator. După ce laboratorul s-a terminat, una din echipe a fost aleasă aleator să prezinte rezultatul.<br />
Miercuri a fost un curs de &#8220;<strong>Network Attacks</strong>&#8221; în care s-a vorbit despre tipuri de atacuri (ex Man In The Middle). Cel ce ţinea cursul a dorit să ne facă o demostraţie live de cum se sparge o reţea wireless securizată cu WEP, dar nu a venit destul de pregătit şi nu i-a reuşit (trebuia să fi prezentat noi, care cu 3 zile înainte spărsesem parola penru reţeaua WEP din căminul unde eram cazaţi sau să fi citit laboratorul de RL). Ne-a mai arătat live cum se poate sparge Windows 2000 folosind Metasploit. Laboratorul zilei a cerut design-ul unei reţele corporate securizată. Am fost foarte pornit pe taskul dat şi am proiectat împrună cu echipa probabil cea mai redundantă reţea dintre toate echipele. Dacă în prima zi străinii din echipa noastră au fost destul de scăzuţi ca nivel, în al doilea laborator s-au descurcat mai bine. Rezultatul a fost o reţea cu VLAN-uri pentru wired şi wireless cu autentificare dot1x printr-un server RADIUS, cu un Intranet pentru serverele locale şi acces Internet prin VPN la serverele publice din DMZ.<br />
A patra zi a fost un curs destul de interesant despre criptare &#8220;<strong>Cryptographic Algorithems&#8221; şi &#8220;Steganography</strong>&#8220;. Laboratorul a fost destul de greu pentru că avea multe taskuri. Ne-am împărţit pe subechipe pentru a sparge diverse mesaje encriptate. A fost multă programare. Am ajuns destul de târziu la laborator şi nu am ştiut exact tot ce trebuia de făcut. Am reuşit să fac/refac în aproximav 15 minute ceea ce colegului de subechipă din Franţa îi luase mai mult de o oră (him C++, me Bash).</p>
<p>Ultima zi din prima săptâmână a început cu un curs alui Razvan Rughiniş de la facultatea noastră despre &#8220;<strong>Firewall Techonogies</strong>&#8220;, mai exact despre ACLs (Access Control Lists) iar a doua prezentare a fost despre &#8220;<strong>VPN Techonogies</strong>&#8220;. Laboratorul a împărţit în două părţi, una pentru ACLs şi una pentru VPN. Noi ne-am împărţit pe subechipe (eu am condus echipa de ACL iar colegul din România, Lucian, pe cea de VPN). A iest foarte bine laboratorul şi a fost foarte bine pentru că noi a trebuit să facem prezentarea zilnică din laborator. A fost un final destul de ok de săptămână, dar totuşi cursul putea fi mai interesant.</p>
<p>În weekend nu sunt cursuri, dar se fac nişte &#8216;ieşiri sociale&#8217; cu grupul.</p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/?p=716">http://alexj.info/?p=716</a></p>
<p>[2]  <a href="https://ip-security.metropolia.fi/2009/">https://ip-security.metropolia.fi/2009/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/03/28/ip-security-paris-2009-week-1/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>17</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Improving the Security Knowledge in ICT, Paris 2009</title>
		<link>http://alexj.info/2009/03/21/improving-the-security-knowledge-in-ict-paris-2009/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/03/21/improving-the-security-knowledge-in-ict-paris-2009/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 21 Mar 2009 09:05:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[Paris]]></category>
		<category><![CDATA[security]]></category>
		<category><![CDATA[UBP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=716</guid>
		<description><![CDATA[În următoarele două săptamâni voi fi plecat la Paris unde am onoarea de a participa la un training intersiv pe domeniul de securităţii IT.
Programul portă numele de Improving the Security Knowledge in ICT &#8211; Advanced Technologies [1] şi se ţine anual în Europa (anul acesta e rândul Parisului). La eveniment sunt invitaţi studenţi şi profesori [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>În următoarele două săptamâni voi fi plecat la Paris unde am onoarea de a participa la un training intersiv pe domeniul de securităţii IT.</p>
<p>Programul portă numele de <strong>Improving the Security Knowledge in ICT &#8211; Advanced Technologies</strong> <a href="https://ip-security.metropolia.fi/2009/" target="_blank">[1]</a> şi se ţine anual în Europa (anul acesta e rândul Parisului). La eveniment sunt invitaţi studenţi şi profesori din universităţile europene. Aceştia vor petrece timpul la cursuri despre tehnologii de securitate şi în laboratoare unde vor fi implementate respectivele tehnologii. Grupul de la Universitatea Politehnică Bucureşti este compus din 15 oameni dintre care 12 studenţi din anii III-V şi 3 profesori.</p>
<p>[1] <a href="https://ip-security.metropolia.fi/2009/">https://ip-security.metropolia.fi/2009/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/03/21/improving-the-security-knowledge-in-ict-paris-2009/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Windows 7 beta review (part I)</title>
		<link>http://alexj.info/2009/03/20/windows-7-beta-review-part-i/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/03/20/windows-7-beta-review-part-i/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 20 Mar 2009 20:44:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Windows 7 beta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=713</guid>
		<description><![CDATA[Cam târziu, dar am apucat să îmi rezerv câteva ore să îmi instalez versiunea beta a Microsoft Windows 7. Deşi până acum toate versiunile de Windows m-au dezamăgit destul de tare (pentru că erau lăudate la extrem de Microsoft şi practic nu se ridicau la aşteptarile create), am zis să nu am prejudecăţi şi să [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cam târziu, dar am apucat să îmi rezerv câteva ore să îmi instalez versiunea beta a Microsoft <strong>Windows 7</strong>. Deşi până acum toate versiunile de Windows m-au dezamăgit destul de tare (pentru că erau lăudate la extrem de Microsoft şi practic nu se ridicau la aşteptarile create), am zis să nu am prejudecăţi şi să să dau o şansă acestei versiuni.</p>
<p>Primul minus a venit din al  doilea ecran de setup (după cel de Welcome). Trebuia să fac administrarea partiţiilor. După atâtea versiuni de Windows, cei de la Microsoft nu au reuşit să facă un program ca lumea de partiţionare. Doream să micşorez partiţia de Vista şi să aloc spaţiu pentru cea de Win7. Concluzia, am anulat instalarea şi am bootat setup-ul de Debian 5.0 (cu această ocazie am adus la zi distribuţia de Linux, de la Lenny Beta la Lenny Final). Tot în zona de partiţionare, rămâne chestia absolut stresantă că Windows-ul rescrie implicit MBR-ul (Microsoft încă nu a aflat că mai există şi alte sisteme de operare în lume).</p>
<p>Instalarea a părut că a mers ok. Fişierele au fost instalate şi urma reboot-ul ce trebuia să mă ducă în noul sistem de operare. Nu am fost atent exact ce s-a petrecut, dar după ce a pornit iar setup-ul, mi-a dat eroare că a fost un restart neaşteptat şi că trebuie să reinstalez.Prin urmare, am luat instalarea de la 0, de această dată am fost atent la ultima bucată. La sfărşitul instalării mă trezesc cu un core dump urât ce îmi opreşte beta-testing-ul meu.</p>
<p>Concluzia, nu am putut să testez Windows 7. Acesta este part I pentru că sper că voi continua cu o instalare pe VMware unde să meargă mai bine. Pe lista de lucuri stricate: GRUB-ul care trebuie să îl reinstalez acum. &#8220;Felicitări&#8221;, Microsoft pentru încă un sistem de operare ce merge.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/03/20/windows-7-beta-review-part-i/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>9</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cisco VoIP quick HOWTO</title>
		<link>http://alexj.info/2009/03/19/cisco-voip-quick-howto/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/03/19/cisco-voip-quick-howto/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Mar 2009 12:32:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Call Manager Express]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco Call Manager]]></category>
		<category><![CDATA[dynagen]]></category>
		<category><![CDATA[IOS]]></category>
		<category><![CDATA[IP Telephony]]></category>
		<category><![CDATA[VoIP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=503</guid>
		<description><![CDATA[Una din direcţiile majore de dezvoltare a Cisco este Voice over IP. Cisco oferă un număr mare de echipamente, software şi soluţii pentru VoIP.
Soluţiile VoIP se conectrează în jurul a Cisco Call Manager care este un Call Agent. Este un software ce face administrarea reţelei de VoIP. Acest software vine în două variante: Cisco Call [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Una din direcţiile majore de dezvoltare a Cisco este Voice over IP. Cisco oferă un număr mare de echipamente, software şi soluţii pentru VoIP.</p>
<p>Soluţiile VoIP se conectrează în jurul a <strong>Cisco Call Manager</strong> care este un Call Agent. Este un software ce face administrarea reţelei de VoIP. Acest software vine în două variante: <strong>Cisco Call Manager</strong> (sau după noua denumire dată de <strong>Cisco Unified Communications Manager</strong>&#8230; este acelaşi lucru) ce este un software ce rulează pe un server x386 peste MS Windows sau <strong>Call Manager Express</strong> (<strong>CME</strong> sau <strong>Cisco Unified Communications Manager Express</strong>) ce este un pachet ce rulează pe un router Cisco peste IOS.  Ambele oferă aceleaşi facilităţi de bază. Imaginile de IOS ce vin cu CME au, de obicei, &#8216;voice&#8217; în nume.</p>
<p>CME este compatibil cu o suită întreagă de protocoale VoIP printre care SIP, H323 şi SCCP. <strong>SSCP</strong> ( sau <strong>Skinny</strong>) este protocolul proprietar Cisco şi este suportat de majoritatea echipamentelor Cisco de Voce.</p>
<p>Clienţii pentru Call Manager sunt de obicei Telefoane IP ( ex 7960, 7906G )sau <strong>Cisco IP Communicator</strong> care este un program pentru Windows ce simulează un telefon (mai este cunoscut şi ca Softphone).</p>
<p>Call Manager Express oferă un wizard pentru configurarea telfoniei IP prin comanda &#8220;telephony-service setup&#8221;.</p>
<p>Iată o configurare simplă ( liniile notate cu * sunt explicaţii)<a href="?p=104" target="_blank"><br />
</a></p>
<blockquote><p>Router&gt;enable</p>
<p>Router#configure terminal</p>
<p>Router(config)#interface f0/0</p>
<p>Router(config-if)#ip address 10.0.0.254 255.0.0.0</p>
<p>Router(config-if)#no shutdown</p>
<p>Router(config-if)#exit</p>
<p>Router(config)#telephony-service setup</p>
<p>Do you want to setup DHCP service for your IP Phones? [yes/no]: yes</p>
<p>*Activează un pool DHCP pentru telefoane</p>
<p>IP network for telephony-service DHCP Pool:10.0.0.0</p>
<p>Subnet mask for DHCP network :255.0.0.0</p>
<p>TFTP Server IP address (Option 150) : 150</p>
<p>* Prin Opţiunea 150 de la DHCP (netransmisă implicit), telefonul IP va ştii adresa serveului TFTP</p>
<p>TFTP Server IP address (Option 150) :10.0.0.254</p>
<p>Default Router for DHCP Pool :10.0.0.254</p>
<p>Do you want to start telephony-service setup? [yes/no]: yes</p>
<p>Enter the IP source address for Cisco IOS Telephony Services :10.0.0.254</p>
<p>Enter the Skinny Port for Cisco IOS Telephony Services :  [2000]:</p>
<p>How many IP phones do you want to configure :  [0]: 2</p>
<p>*Numărul de telefoane ce se vor conecta la CME</p>
<p>Do you want dual-line extensions assigned to phones? [yes/no]: yes</p>
<p>What Language do you want on IP phones : 0</p>
<p>Which Call Progress tone set do you want on IP phones : 0</p>
<p>What is the first extension number you want to configure : 100</p>
<p>*Numărul de telefon primit pe prima linie a primului telefon ce se înregistrează la CME</p>
<p>Do you have Direct-Inward-Dial service for all your phones? [yes/no]: no</p>
<p>Do you want to forward calls to a voice message service? [yes/no]: no</p>
<p>Do you wish to change any of the above information? [yes/no]: no</p></blockquote>
<p>Acest setup va crea in running-config setările necesare pentru VoIP.</p>
<p>Se observă că adresa 10.0.0.254 a fost completată de 3 ori (ca Default Gateway, TFTP server şi IOS Telephony Services). Nu este obigatoriu ca aceste adrese să coincidă, pentru că nu este obligatoriu ca routerul respectiv să indeplinească toate rourile acestea. Default Gateway este routerul setat pe telefonul IP pentru a ieşi din reţeaua locală (serverul SCCP sau TFTP poate să fie în alt broadcast domain). Serverul TFTP oferă telefonului setările sale sub forma unui fişier XML (în acest fişier se va afla adresa/protul serverului SCCP). IOS Telephony Services este serverul cu CME ce are pornit serverul SCCP şi care va procesa semnalele de telefonie.</p>
<p>[1] <a href="http://alex.clubcisco.ro?p=104" target="_blank">http://alex.clubcisco.ro?p=104</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/03/19/cisco-voip-quick-howto/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Certificări Linux</title>
		<link>http://alexj.info/2009/03/10/certificari-linux/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/03/10/certificari-linux/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 10 Mar 2009 10:10:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[certificari]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=703</guid>
		<description><![CDATA[Din seria articolelor despre certificări ( [1] [2] [3]), doresc să aduc la cunoştinţă certificările din domeniul Linux.
Spre deosebire de certifcările de la companii cum sunt Cisco, Microsoft, Sun sau Oracle ce oferă certifcări pentru produsele lor, cele legate de Linux nu pot fi sub tulela unei singure companii sau organizaţii deoarece Linux-ul în sine [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Din seria articolelor despre certificări ( <a href="http://alexj.info/?p=376" target="_blank">[1]</a> <a href="http://alexj.info/?p=405" target="_blank">[2]</a> <a href="http://alexj.info/?p=434" target="_blank">[3]</a>), doresc să aduc la cunoştinţă <strong>certificările din domeniul Linux</strong>.</p>
<p>Spre deosebire de certifcările de la companii cum sunt Cisco, Microsoft, Sun sau Oracle ce oferă certifcări pentru produsele lor, cele legate de Linux nu pot fi sub tulela unei singure companii sau organizaţii deoarece Linux-ul în sine nu este controlat de o singură entitate.</p>
<p>Unele din cele mai căutate certificări de Linux sunt cele de la <strong>Linux Professional Institute</strong> (<strong>LPI</strong>) <a href="http://lpi.org/" target="_blank">[4]</a>. LPI este o organizaţie non profit care are un singur scop: de a certifica profesionişti în administrarea Linux, îndependent de o anumită distribuţie.</p>
<p>LPI oferă certificările <strong>LPIC</strong> (LPI Certifications) ce sunt structurate pe 3 niveluri: <strong>LPIC-1</strong> (Junior Level) <strong>LPIC-2</strong> (Advanced Level) şi <strong>LPIC-3</strong> (Senior Level). LPI nu oferă direct training printr-un curriculum propriu, dar oferă o structură de curs, nişte obiective pentru fiecare certificare şi se bazează pe parteneri de training ce oferă materiate pentru pregătire.  Academia Cisco UPB (ccna.ro <a href="http://ccna.ro" target="_blank">[5]</a>) oferă un curs de pregătire, unic între Academiile Cisco, pentru LPIC-1 <a href="http://ccna.ro/lpic" target="_blank">[6]</a>. Cursul se bazează pe nişte cunoştine de la cursul de USO de la secţia de Calculatoare sau pe cele din cursul de Introducere în Linux <a href="http://ccna.ro/linux" target="_blank">[7]</a> disponibil tot la Academia Cisco UPB.</p>
<p>O altă certificare foarte cunoscută este <strong>Linux+</strong> de la CompTIA <a href="http://comptia.org" target="_blank">[8]</a>. CompTIA este o firmă ce se specializează pe certificări IT în general, nu doar pe Linux. Sper deosebire de LPI nu oferă un pachet complet pe mai multe niveluri ci o singură certificare ce necesită un singur examen. La fel, CompTIA nu oferă cursuri directe.</p>
<p>Mergând spre certificările bazate pe o anumită distribuţie, le avem pe cele de la <strong>Red Hat</strong> <a href="http://www.redhat.com/certification/" target="_blank">[9]</a>, una din marile companii bazate pe Linux. Cea mai cunoscută este <strong>RHCE</strong> (<strong>Red Hat Certified Engineer</strong>). Pe lânga RHCE mai sunt <strong>RHCT </strong>(<strong>Red Hat Certified Technician</strong>), <strong>RHCDS</strong>/<strong>RHCSS, (Red Hat Certified Datacenter/Security Specialist) </strong>şi <strong>RHCA </strong> (<strong>Red Hat Certified Architect</strong>).</p>
<p><strong>Novel</strong> oferă, de asemenea o serie de certificări <a href="http://www.novell.com/training/certinfo/" target="_blank">[10]</a> pentru produsele lor, printre care şi <strong>Novell Certified Linux Administrator.</strong></p>
<p><strong>[</strong>1] <a href="http://alexj.info/?p=376">http://alexj.info/?p=376</a></p>
<p>[2] <a href="http://alexj.info/?p=405">http://alexj.info/?p=405</a></p>
<p>[3] <a href="http://alexj.info/?p=434">http://alexj.info/?p=434</a></p>
<p>[4] <a href="http://lpi.org/">http://lpi.org/</a></p>
<p>[5] <a href="http://ccna.ro">http://ccna.ro</a></p>
<p>[6] <a href="http://ccna.ro/lpic">http://ccna.ro/lpic</a></p>
<p>[7] <a href="http://ccna.ro/linux">http://ccna.ro/linux</a></p>
<p>[8] <a href="http://comptia.org">http://comptia.org</a></p>
<p>[9] <a href="http://www.redhat.com/certification/">http://www.redhat.com/certification/</a></p>
<p>[10] <a href="http://www.novell.com/training/certinfo/">http://www.novell.com/training/certinfo/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/03/10/certificari-linux/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Protest împotriva Microsoft</title>
		<link>http://alexj.info/2009/03/07/protest-impotriva-microsoft/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/03/07/protest-impotriva-microsoft/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 06 Mar 2009 23:23:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=698</guid>
		<description><![CDATA[Disclaimer:  post-ul conține păreri personale.
Joi a avut loc o prezentare Microsoft în Politehnică cu ocazia deschiderii Academiei Microsoft.  Ultimul lucru pe agendă a fost o prezentare a sistemului de operare Windows 7 aflat acum în stadiul de beta.
Cei de la Microsoft s-au lăudat mult cu cât de deschiși au fost că au scos spre testing [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Disclaimer:  post-ul conține păreri personale.</p>
<p>Joi a avut loc o prezentare Microsoft în Politehnică cu ocazia deschiderii Academiei Microsoft.  Ultimul lucru pe agendă a fost o prezentare a sistemului de operare <strong>Windows 7</strong> aflat acum în stadiul de beta.</p>
<p>Cei de la Microsoft s-au lăudat mult cu cât de deschiși au fost că au scos spre testing versiunea beta a Windows 7 acum ceva luni.  Totul a fost făcut în stilul pur comunist Microsoft: versiunea nu putea fi descărcată decât dacă aveai un cont (ceea ce bineînțeles că nu aveam). Am vrut să fac contul&#8230; nu a mers pentru că serverele erau supraîncărcate (că doar nu s-au putut gândi că vor fi multe cereri în perioada respectivă). Odată autentificat (din ce am auzit de la un coleg, pentru că eu nu am putut să îmi fac cont), nu puteai să descarci imaginea cu un download manager obișnuit. Trebuia să folosești un download manager proprietar. Aparent cei de la Microsoft nu au auzit de torrent pentru a distribui banda între utilizatori, făcând distribuția imaginii mai ușor (că doar asta doreau,nu? să distribuie la cât mai mulți testeri).  Până la urmă am cautat un site neoficial de torrent și l-am tras de acolo cu o viteză acceptabilă. Dar în acest moment nu se mai poate descărca oficial versiunea beta pentru că&#8230;well&#8230;nu înțeleg de ce, de fapt&#8230;</p>
<p>Dar la prezentarea de joi, cei de la laboratorul Microsoft s-au lăudat că sunt atât de darnici încât oferă prin programul MSDNAA Windows 7 beta studenților din Politehnică oricând.  Având nevoie de un Windows pentru o mașină virtuală și cum alte imagini de pe MSDNAA de Windows XP deja le-am activat, am vrut să trag Win7. Evident că și aici au un download manager propriu și evident că este un program care NU are suport pe Linux. A trebuit să ies pe pe Linux, să întru pe Windows doar pentru a downloada un iso simplu (că doar este nevoie de o securitate maximă pentru descărcarea unui iso disponibil doar în spatele unui cont cu autentificare pe site).  Am intrat în Windows (și deja, tehnic, nu mai aveam nevoie de imagine pentru că dacă tot am resetat sistemul mi-am rezolvat și problema pentru care doream să înstalez o mașină virtuală), descarc download managerul și încep să trag iso-ul&#8230;și aștept&#8230;și aștept&#8230;nu am cum să îmi dau seama cât a tras, cât mai durează și cu ce viteză trage pentru că download managerul închis cu lacătul nu suportă informații atât de avansate. Și aștept&#8230;după o oră de download mi se resetează din motive necunoscute sistemul <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_neutral.gif' alt=':|' class='wp-smiley' />  THANK YOU,  WINDOWS! <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_neutral.gif' alt=':|' class='wp-smiley' /> </p>
<p>Concluzia: toate campaniile Microsoft prin care promovează cât de deschiși sunt și cât de mult doesc să ajute studenții sunt doar de fațadă.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/03/07/protest-impotriva-microsoft/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cursuri în facultate, în afara facultăţii</title>
		<link>http://alexj.info/2009/03/01/cursuri-in-afara-facultatii-in-facultate/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/03/01/cursuri-in-afara-facultatii-in-facultate/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 01 Mar 2009 08:49:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Microsofot]]></category>
		<category><![CDATA[Automatică și Calculatoare]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[Curs de dezvoltare liberă]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[Electronică Aplicată]]></category>
		<category><![CDATA[Introducere în Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[LPI]]></category>
		<category><![CDATA[LPIC-1]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=690</guid>
		<description><![CDATA[Odată cu noul semestru, au început o nouă serie de cursuri extracuriculare, iar anul acesta numărul de posibilităţi este destul de mare.
Academia Cisco (ccna.ro) [1] începe clase noi de CCNA şi CCNP, destinate celor interesaţi într-o carieră de networking. Interviurile pentru clasele de CCNA1 au loc pe 4 martie. [2]
Tot ccna.ro oferă două cursuri noi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Odată cu noul semestru, au început o nouă serie de cursuri extracuriculare, iar anul acesta numărul de posibilităţi este destul de mare.</p>
<p><strong>Academia Cisco</strong> (<strong>ccna.ro</strong>) <a href="http://ccna.ro">[1]</a> începe clase noi de <strong>CCNA</strong> şi <strong>CCNP</strong>, destinate celor interesaţi într-o carieră de networking. Interviurile pentru clasele de CCNA1 au loc pe 4 martie. <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri" target="_blank">[2]</a></p>
<p>Tot ccna.ro oferă două cursuri noi de Linux. Primul este un curs de <strong>LPIC-1</strong><a href="http://ccna.ro/lpic" target="_blank"> [3] </a>(Linux Professional Institute Certification level 1) mapat în jurul certificării de la LPI.  Este un curs de administrare Linux și  este destinat celor ce doresc să își dea certificarea LPIC-1 și au o bază în folosirea sistemului Linux. Cursul poate fi o continuare pentru studenții de la Calculatoare (anii I și II) a cursului de Utilizarea Sistemelor de Operare din cadrul facultații. Inteviul pentru LPI va avea loc pe 11 martie. <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri" target="_blank">[2]</a></p>
<p>Al doilea curs este unul de <strong>Introducere în Linux</strong><a href="http://ccna.ro/linux" target="_blank"> [4]</a> ce dorește a lua de la zero studenții dornici să învețe Linux.  Este un puncte de pornire pentru cei ce plănuiesc a da o certificare Linux (acet curs poate fi completat următorul semestru de cel de LPIC). Cursul este targetat studenților ce nu au avut în facultate un curs de Linux (cum sunt cei de la Automatică, Electronică sau FILS).  Interviurile pentru clasa de Introducere în Linux au loc pe 18 martie. <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri" target="_blank">[2]</a></p>
<p><strong>ROSEdu</strong> oferă un <strong>Curs de Dezvoltare Liberă </strong><a href="http://cdl.rosedu.org/" target="_blank">[5]</a> despre care am mai vorbit <a href="http://alexj.info/?p=667" target="_blank">[6]</a>.</p>
<p>Tot semestul acesta se desfășoară partea a doua a <strong>Laboratorului de Electronică Aplicată</strong> <a href="http://eap.cs.pub.ro/" target="_blank">[7]</a> <a href="http://alexj.info/?p=494" target="_blank">[8]</a>.</p>
<p>Pentru cei interesați de tehnologii Microsoft, noua<strong> Academie Microsoft</strong><a href="http://itacad.ro/" target="_blank"> [9] </a>oferă cursuri de Visual Studio 2008, SQL Server 2008 și Windows Server 2008. Interviurile au loc pe 12* martie.</p>
<p>[1] <a href="http://ccna.ro">http://ccna.ro</a></p>
<p>[2] <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri">http://ccna.ro/sumar/stiri</a></p>
<p>[3] <a href="http://ccna.ro/lpic">http://ccna.ro/lpic</a></p>
<p>[4] <a href="http://ccna.ro/linux">http://ccna.ro/linux</a></p>
<p>[5] <a href="http://cdl.rosedu.org/">http://cdl.rosedu.org/</a></p>
<p>[6] <a href="http://alexj.info/?p=667">http://alexj.info/?p=667</a></p>
<p>[7] <a href="http://eap.cs.pub.ro/">http://eap.cs.pub.ro/</a></p>
<p>[8] <a href="http://alexj.info/?p=494">http://alexj.info/?p=494</a></p>
<p>[9] <a href="http://itacad.ro/">http://itacad.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/03/01/cursuri-in-afara-facultatii-in-facultate/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Gmail Task &amp; Firefox</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/28/gmail-task-firefox/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/28/gmail-task-firefox/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 28 Feb 2009 10:19:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[GMail]]></category>
		<category><![CDATA[GMail Tasks]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=685</guid>
		<description><![CDATA[Unul din tool-urile de la Google Labs este Gmail Tasks. Este un sistem foarte simplu de notițe pentru lucrurile ce trebuiesc făcute zilnic și spre deosebire de Google Notebook pe care l-am mai recomandat [1] pentru asta, știe să facă doar notițe de taskuri.
Pentru activare, folosiți link-ul de Labs din contul de Gmail.
Lista de task-uri [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Unul din tool-urile de la Google Labs este <strong>Gmail Tasks</strong>. Este un sistem foarte simplu de notițe pentru lucrurile ce trebuiesc făcute zilnic și spre deosebire de Google Notebook pe care l-am mai recomandat <a href="http://alexj.info/?p=370">[1]</a> pentru asta, știe să facă doar notițe de taskuri.</p>
<p>Pentru activare, folosiți link-ul de Labs din contul de Gmail.</p>
<p>Lista de task-uri poate fi ținută la îndemână prin Firefox Bookmarks, într-un sidebar.  Pentru aceasta, trebuie adăugat linkul <a href="http://mail.google.com/tasks/ig">http://mail.google.com/tasks/ig</a> în bookmarks. După creerea lui, click dreapta pe el, apoi din Properties se selectează opțiunea &#8220;Load this bookmark in the sidebar&#8221;.</p>
<p>Rezultatul este că dacă se dă click pe bookmark, pagina va apărea într-un sidebar în stânga paginii actuale.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-688" title="gmail_tasks" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/02/gmail_tasks-294x300.png" alt="gmail_tasks" width="294" height="300" /></p>
<p>[1]<a href="http://alexj.info/?p=370"> http://alexj.info/?p=370</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/28/gmail-task-firefox/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Curs de Dezvoltare Liberă</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 24 Feb 2009 15:38:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[CDL]]></category>
		<category><![CDATA[Curs de dezvoltare liberă]]></category>
		<category><![CDATA[Git]]></category>
		<category><![CDATA[GTK]]></category>
		<category><![CDATA[open software]]></category>
		<category><![CDATA[Python]]></category>
		<category><![CDATA[SVN]]></category>
		<category><![CDATA[Trac]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=667</guid>
		<description><![CDATA[ROSEdu [1] aduce programatorilor pasionați un Curs de Dezvoltare Liberă (CDL) [2]. Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 6 săptămâni, în weekend, în Facultatea de Automatică și Calculatoare (EG106).
Cursurile și laboratorele CDL vor învăța studenții cum să dezvolte un software open în cadrul unei comunități. Vor fi prezentate tehnologii de organizare ale unui [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>ROSEdu</strong> <a href="http://rosedu.org" target="_blank">[1]</a> aduce programatorilor pasionați un <strong>Curs de Dezvoltare Liberă</strong> (CDL) <a href="http://cdl.rosedu.org/" target="_blank">[2]</a>. Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 6 săptămâni, în weekend, în Facultatea de Automatică și Calculatoare (EG106).</p>
<p>Cursurile și laboratorele CDL vor învăța studenții cum să dezvolte un software open în cadrul unei comunități. Vor fi prezentate tehnologii de organizare ale unui proiect software (SVN, Trac, git), comunicarea în cadrul unei comunități (folosirea listelor de discuții), debugging-ul programelor, modalități de licențiere a soft-ului, precum și medii de programare (Python, GTK).  Echipele de studenți vor lucra la o serie de proiecte open source în cadrul a Hackathons.</p>
<p>Înscrierile sunt deschise (șî gratuite) <a href="http://cdl.rosedu.org/inscriere" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p style="text-align: center;"><img class="aligncenter size-medium wp-image-676" title="cdl" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/02/cdl-300x198.png" alt="cdl" width="300" height="198" /></p>
<p>LE: Links MM <a href="http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/02/24/cdl/">[4]</a> AE <a href="http://alex.eftimie.ro/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/">[5]</a></p>
<p>[1] <a href="http://rosedu.org" target="_blank">http://rosedu.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://cdl.rosedu.org/" target="_blank">http://cdl.rosedu.org/</a></p>
<p>[3] <a href="http://cdl.rosedu.org/inscriere" target="_blank">http://cdl.rosedu.org/inscriere</a></p>
<p>[4] <a href="http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/02/24/cdl/">http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/02/24/cdl/</a></p>
<p>[5]<a href="http://alex.eftimie.ro/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/"> http://alex.eftimie.ro/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Migrare la Linux Part I : Crossplatform software</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/21/migrare-la-linux-part-i-crossplatform-software/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/21/migrare-la-linux-part-i-crossplatform-software/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 21 Feb 2009 14:34:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Amarok]]></category>
		<category><![CDATA[corssplatform]]></category>
		<category><![CDATA[Eclipse]]></category>
		<category><![CDATA[GNU/Linux]]></category>
		<category><![CDATA[KDE]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla Thunderbird]]></category>
		<category><![CDATA[Open Office]]></category>
		<category><![CDATA[Opera]]></category>
		<category><![CDATA[Pidgin]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>
		<category><![CDATA[XChat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=621</guid>
		<description><![CDATA[Multe persoane care sunt obișnuite cu Windows-ul au oarecare reticențe de a migra complet la un sistem GNU/Linux. Asta pentru că de multe ori trecerea este prea bruscă, persoana respectivă nu are timp să se obișnuiască cu sistemul nou și la prima problemă mai mare se întoarce la sistemul vechi.
Strategia de migrare de la Windows [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Multe persoane care sunt obișnuite cu Windows-ul au oarecare reticențe de a migra complet la un sistem GNU/Linux. Asta pentru că de multe ori trecerea este prea bruscă, persoana respectivă nu are timp să se obișnuiască cu sistemul nou și la prima problemă mai mare se întoarce la sistemul vechi.</p>
<p>Strategia de migrare de la Windows la Linux în cazul sistemelor desktop (pentru home users) pe care am adoptat-o a fost una pe etape, pe o durată mai mare de timp. Primul pas a fost să încep să folosesc <strong>software crossplatform</strong>, adica programe ce se folosesc și pe Windows și pe Linux. Ideea este că dacă ești obișnuit cu programele ce rulează peste sistemul de operare, contează mai puțin (la prima vedere) ce este în spatele lor. Astfel, o migrare la alt sistem de operare este mai transparentă utilizatorului.</p>
<p>Cel mai folosit program este <strong>Mozilla Firefox</strong> <a href="http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/" target="_blank">[1]</a>. Browserul ce este mult superior la Microsoft Internet Explorer și este destul de popular și în lumea Linux și Windows. <strong>Opera</strong><a href="http://www.opera.com/" target="_blank"> [2]</a><strong> </strong>este alt browser ce are versiuni pentru diverse sisteme de operare.</p>
<p>Pentru cei ce au nevoie de un client de e-mail, alternativa la Microsoft Outlook este <strong>Mozilla Thunderbird</strong> <a href="http://www.mozilla.com/ro/thunderbird/" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p>Unul din programe a fost <strong>Pidgin</strong> <a href="http://alexj.info/?p=385">[4]</a> <a href="http://pidgin.im/">[5]</a>, un client de instant messenging ce înlocuia Yahoo Messenger și, eventual, Google Talk. Acest client s-a dovedit de a avea mai multe feature-uri decât clientul normal de la Yahoo, deși interfața era ceva mai primitivă.</p>
<p>Alt software destul de important a fost <strong>Open Office</strong> <a href="http://www.openoffice.org/" target="_blank">[6] </a>ce vine să înlocuiască suita Microsoft Office. Deși poate de multe ori poate fi mai greu de folosit decât MS Office, oferă aceleași facilități ca acesta, într-un pachet mult mai mic și, bineînțeles, gratuit.</p>
<p>Pentru cei ce programează în Java sau C/C++, <strong>Eclipse</strong> <a href="http://www.eclipse.org/" target="_blank">[7] </a>este IDE foarte folosit pe Windows.</p>
<p>Exemplele pot continua (<strong>Amarok</strong> <a href="http://amarok.kde.org/" target="_blank">[8] </a>în loc de Winamp, <strong>XChat</strong> în <a href="http://www.xchat.org/" target="_blank">[9]</a> loc de mIRC). <strong>KDE</strong> a scos un pachet <a href="http://windows.kde.org" target="_blank">[10]</a> (beta încă) ce oferă multe programe regăsite  pe Linux acum și pe Windows.</p>
<p>[1] <a href="http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/">http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.opera.com/" target="_blank">http://www.opera.com/</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.mozilla.com/ro/thunderbird/" target="_blank">http://www.mozilla.com/ro/thunderbird/</a></p>
<p>[4] <a href="http://alexj.info/?p=385">http://alexj.info/?p=385</a></p>
<p>[5] <a href="http://pidgin.im/">http://pidgin.im/</a></p>
<p>[6] <a href="http://www.openoffice.org/">http://www.openoffice.org/</a></p>
<p>[7] <a href="http://www.eclipse.org/" target="_blank">http://www.eclipse.org/</a></p>
<p>[8] <a href="http://amarok.kde.org/" target="_blank">http://amarok.kde.org/</a></p>
<p>[9] <a href="http://www.xchat.org/">http://www.xchat.org/</a></p>
<p>[10] <a href="http://windows.kde.org" target="_blank">http://windows.kde.org</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/21/migrare-la-linux-part-i-crossplatform-software/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>VirtualBox: Sun&#8217;s virtualization</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/19/virtualbox-suns-virtualization/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/19/virtualbox-suns-virtualization/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 18 Feb 2009 23:31:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Sun]]></category>
		<category><![CDATA[VirtualBox]]></category>
		<category><![CDATA[virtualizare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=499</guid>
		<description><![CDATA[Sun Microsystems oferă o soluţie de virtualizare similara cu VMware numită VirtualBox [1].
Pentru cei obişnuiţi cu VMware se pot descurca foarte uşor cu VirtualBox. Acesta are o interfată mai user-friendly decât VMware şi oferă aceleaşi facilităţi, dar cu o posibilitate de personalizare mai mare (exemplu: posibiltatea de a alege mai multe tipuri de plăci de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Sun Microsystems</strong> oferă o soluţie de <strong>virtualizare</strong> similara cu VMware numită <strong>VirtualBox</strong> <a href="http://www.virtualbox.org/" target="_blank">[1]</a>.</p>
<p>Pentru cei obişnuiţi cu VMware se pot descurca foarte uşor cu VirtualBox. Acesta are o interfată mai user-friendly decât VMware şi oferă aceleaşi facilităţi, dar cu o posibilitate de personalizare mai mare (exemplu: posibiltatea de a alege mai multe tipuri de plăci de reţea virtuale, cu MAC-uri setabile, adăugare dispozivtive USB). Un feature interesant (pe care l-aş fi vrut în VMware) este posibilitatea de partajare a directoarelor din sistemul de operare gazdă.</p>
<p>Software-ul este disponibil pe Windows, MacOS şi Linux. Pentru Linux, există şi o versiune <strong>Open Source</strong> numită <strong>VirtualBox OSE </strong>ce poate fi foarte uşor instlată pe sistemele Debian-based cu &#8220;apt-get install virtualbox-ose&#8221;.</p>
<p>Singura problemă majoră pe care am găsit-o  la VirtualBox este faptul că maşinile create nu pot fi mutate pe altă maşină fizică.</p>
<p>Important de menţionat pentru unii, VirtualBox vine şi în limba Română.</p>
<p>[1] <a href="http://www.virtualbox.org/" target="_blank">http://www.virtualbox.org/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/19/virtualbox-suns-virtualization/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Debian Lenny (5.0) released</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/15/debian-lenny-50-released/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/15/debian-lenny-50-released/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 15 Feb 2009 18:55:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[debian]]></category>
		<category><![CDATA[GNU]]></category>
		<category><![CDATA[Lenny]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=647</guid>
		<description><![CDATA[După o perioadă foarte lungă de development și testing, comunitatea Debian [1] a scos versiunea finală a Debian 5.0 aka Lenny [2].
Debian este o distribuție foarte populară, mai ales în lumea serverelor. Multe alte distribuții cunoscute se bazează pe el (Ubuntu, Knoppix, DSL) și este de mulți considerata ca a fi adevăratul sistem de operare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft" title="debian" src="http://www.debian.org/logos/openlogo-nd-100.jpg" alt="" width="101" height="124" />După o perioadă foarte lungă de development și testing, comunitatea <strong>Debian</strong> <a href="http://debian.org" target="_blank">[1]</a> a scos versiunea finală a Debian 5.0 aka <strong>Lenny</strong> <a href="http://debian.org/News/2009/20090214" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p>Debian este o distribuție foarte populară, mai ales în lumea serverelor. Multe alte distribuții cunoscute se bazează pe el (Ubuntu, Knoppix, DSL) și este de mulți considerata ca a fi adevăratul sistem de operare GNU/Linux.</p>
<p>Happy downloading! <a href="http://debian.org/CD/http-ftp/#stable" target="_blank">[3]</a></p>
<p>Later edit:</p>
<blockquote><p>alexj@thor:~$ cat /etc/debian_version<br />
5.0</p></blockquote>
<p> <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p>
<p>Instalarea a mers fără nici o problemă. La fel și instalarea programelor pe care le folosesc de obicei, precum și migrarea datelor personale de pe vechiul sistem (lenny beta).</p>
<p>Recomand Debian față de Ubuntu pentru că mi se pare mult mai ușor de folosit (este mult mai flexibil) și nu are la fel de multe probleme ca Ubuntu (apreciez faptul că aceată versiune a stat 22 de luni în dezvoltare înainte de a fi scoasă, spre deosebire de Ubuntu care este scos la un interval fix indiferent de câte bug-uri are).</p>
<p>[1] <a href="http://debian.org">http://debian.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://debian.org/News/2009/20090214">http://debian.org/News/2009/20090214</a></p>
<p>[3] <a href="http://debian.org/CD/http-ftp/#stable">http://debian.org/CD/http-ftp/#stable</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/15/debian-lenny-50-released/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>OpenVZ Full HOWTO &#8211; Part I: Basic Install</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/14/openvz-full-howto-part-i-basic-install/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/14/openvz-full-howto-part-i-basic-install/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 13 Feb 2009 23:09:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[debian]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTO]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[OpenVZ]]></category>
		<category><![CDATA[virtualizare]]></category>
		<category><![CDATA[vmware]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=535</guid>
		<description><![CDATA[Am mai discutat despre OpenVZ [1] iar în continuare voi prezenta un deployment simplu.
Pornim de la o maşină VMware (în cazut unei instalări reale, în locul mașinii VMware am avea o stație fizică) în care avem instalat un Debian Lenny (basic install). Acesta va fi serverul OpenVZ cu numele de hostname Cronus. Instalăm pe el [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: left;">Am mai discutat despre <strong>OpenVZ</strong> <a href="?p=464">[1]</a> iar în continuare voi prezenta un deployment simplu.</p>
<p style="text-align: left;">Pornim de la o maşină VMware (în cazut unei instalări reale, în locul mașinii VMware am avea o stație fizică) în care avem instalat un <strong>Debian Lenny</strong> (basic install). Acesta va fi serverul OpenVZ cu numele de hostname <em>Cronus</em>. Instalăm pe el un server OpenSSH pentru a uşura controlul maşinii. Măsina este conectată la maşina fizică prin interfaţa eth0, care este şi conexiunea la Internet (prin NAT). Paşii de instalare OpenVZ ar fi:</p>
<p>Adăugare Repository</p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# echo  &#8220;deb http://download.openvz.org/debian-systs etch openvz&#8221; &gt;&gt; /etc/apt/sources.list</strong></p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# wget -q http://download.openvz.org/debian-systs/dso_archiv_signing_key.asc -O- | apt-key add &#8211; &amp;&amp; apt-get update</strong></p>
<p style="text-align: left;">Instalat Kernel (varianta pentru mai puţin de 4GB de RAM)</p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# apt-get install fzakernel-2.6.18-686</strong></p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# vim /boot/grub/menu.lst   [kernelul fza trebuie pus ca default]</strong></p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# reboot</strong></p>
<p style="text-align: left;">Instalare utilitare de control şi template-ul de container Debian</p>
<pre style="text-align: left;"><strong>cronus:~# apt-get install vzctl vzquota
cronus:~# apt-get install linux-image-openvz-686
cronus:~# apt-get install vzctl-ostmpl-debian-5.0-i386-minimal

</strong>Creere containere (3 maşini)
<strong>cronus:~# vzctl create 10 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal
cronus:~# vzctl create 20 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal
cronus:~# vzctl create 30 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal

</strong>Pornire maşini<strong>
</strong><strong><strong>cronus:~# vzctl start 10
cronus:~# vzctl </strong></strong><strong><strong><strong><strong>start </strong></strong></strong></strong><strong><strong>20
cronus:~# vzctl </strong></strong><strong><strong><strong><strong>start</strong></strong></strong></strong><strong><strong> 30
</strong></strong>
Setare hostname-uri
<strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl enter 10</strong></strong></strong></strong>
<strong>root@localhost:/# echo "zeus"&gt;/etc/hostname
root@localhost:/# exit</strong>
<strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl </strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>enter</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong> 20</strong></strong></strong></strong>
<strong>root@localhost:/# echo "poseidon"&gt;/etc/hostname
root@localhost:/# exit</strong>
<strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl </strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>enter</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong> 30</strong></strong></strong></strong>
<strong>root@localhost:/# echo "hades"&gt;/etc/hostname
root@localhost:/# exit</strong>

Un restart la maşini (pentru hostname)
<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl restart 10</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>
<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl restart 20
</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl restart 30

</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Testare (comandă la distanţă)<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>
cronus:~# uname -a
<em>Linux cronus 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>
cronus:~# vzctl exec 10 uname -a
<em>Linux zeus 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>
cronus:~# vzctl exec 20 uname -a
<em>Linux poseidon 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>
cronus:~# vzctl exec 30 uname -a
<em>Linux hades 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>

</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Tips &amp; triks:<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong> </strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Alias la comenzi<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>
cronus:~# echo "alias zeus='vzctl enter 10'"&gt;&gt;~/.bashrc
cronus:~# echo "alias poseidon='vzctl enter 20'"&gt;&gt;~/.bashrc
cronus:~# echo "alias hades='vzctl enter 30'"&gt;&gt;~/.bashrc
cronus:~# source ~/.bashrc
</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Rezultat:<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>
cronus:~# zeus
<em>entered into CT 10</em>
root@zeus:/#
</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>
Paginile de documentaţie folosite au fost <a href="http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian" target="_blank">[2]</a> şi <a href="http://wiki.openvz.org/Basic_operations_in_OpenVZ_environment" target="_blank">[3]</a>.</pre>
<p style="text-align: left;">[1] <a href="?p=464">http://alexj.info/?p=464</a></p>
<p style="text-align: left;">[2] <a href="http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian" target="_blank">http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian</a></p>
<p style="text-align: left;">[3] <a href="http://wiki.openvz.org/Basic_operations_in_OpenVZ_environment" target="_blank">http://wiki.openvz.org/Basic_operations_in_OpenVZ_environment</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/14/openvz-full-howto-part-i-basic-install/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cisco Switching Case Study: VLANs &amp; VTP</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/11/cisco-switching-case-study-vlans-vtp/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/11/cisco-switching-case-study-vlans-vtp/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 11 Feb 2009 09:27:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[networking]]></category>
		<category><![CDATA[trunk]]></category>
		<category><![CDATA[VLANs]]></category>
		<category><![CDATA[VTP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=624</guid>
		<description><![CDATA[Iată o problemă ce nu prea este documentată dar cu care, dacă lucraţi cu switch-uri cu management, foarte probabil o veţi întâlni.
Topologie:
Trei switch-uri Catalyst legate între ele în linie şi două hosturi ataşate la capete.

Situaţie:
În primul rând avem între switch-uri legături trunk şi, important, nu rulează VTP (switchurile sunt în transparent mode). Pe switch-uri nu [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Iată o problemă ce nu prea este documentată dar cu care, dacă lucraţi cu switch-uri cu management, foarte probabil o veţi întâlni.</p>
<p><strong>Topologie:</strong></p>
<p>Trei switch-uri Catalyst legate între ele în linie şi două hosturi ataşate la capete.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/02/3sw_2h.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-632" title="3sw_2h" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/02/3sw_2h.png" alt="" width="491" height="123" /></a></p>
<p><strong>Situaţie:</strong></p>
<p>În primul rând avem între switch-uri legături trunk şi, important, nu rulează VTP (switchurile sunt în transparent mode). Pe switch-uri nu există alt VLAN decât cel default (VLAN1). Host-urile au adrese din acelaşi broadcast domain.</p>
<p>Pe Switch1 şi Switch3 adăugăm VLAN10 şi plasăm porturile spre host-uri în respectivul VLAN. Pe legăturile trunk sunt permise toate VLAN-urile (sau cel puţin 1 şi 10).</p>
<p>Traficul intre host-uri nu va merge. Motivul: Switch-ul 2 nu ştie de VLAN-ul 10. Deşi liniile de trunk ar trebui să permită traficul pe toate VLAN-urile, el nu va comuta cadre din VLAN-uri care sunt sunt propria listă de VLAN-uri. Comanda &#8220;<strong>show interfaces trunk</strong>&#8221; dată pe Switch2 va arată ca &#8216;permite&#8217; toate VLAN-urile, dar nu &#8216;face forward&#8217; decât la VLAN-urile de care ştie.</p>
<p>Aici intervine <strong>VTP</strong>-ul<strong> </strong>şi nevoie adevărată de VTP. Mulţi ar zice că VTP nu îşi are sensul pentru că el doar adaugă/şterge VLAN-uri de pe switch-uri şi oricum porturile trebuiesc introduse manual în respectivele VLAN-uri (iar atunci când un port de tip access este introdus într-un VLAN inexistent, VLAN-ul este creat automat).  Dar şi pentru switch-urile unde nu avem porturi access trebuie să adăugăm VLAN-urile din reţea (de fapt VLAN-urile ce vor trece prin switch-ul respectiv). Prin urmare VTP, care este, din păcate, protocol propietar Cisco, este foarte important pentru a informa întreaga rețea de topologia de VLAN-uri.</p>
<p>Nu ştiu încă daca este doar o problemă de implementare şi dacă această problemă se regăseşte doar pe switchurile Cisco. Dar este bine de luat în considerare când avem de a face cu VLAN-uri.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/11/cisco-switching-case-study-vlans-vtp/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>OpenSolaris Live Demo</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/07/opensolaris-live-demo/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/07/opensolaris-live-demo/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 07 Feb 2009 11:53:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[News]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[lab]]></category>
		<category><![CDATA[OpenSolaris]]></category>
		<category><![CDATA[Solaris]]></category>
		<category><![CDATA[Sun Microsystems]]></category>
		<category><![CDATA[testing]]></category>
		<category><![CDATA[Unix]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=628</guid>
		<description><![CDATA[Sun Microsystems oferă utilizatorilor posibilitatea de a testa ultima versiune de OpenSolaris pe o maşină fizică cu control de la distanţă prin intermediul unui laborator vitual [1].
După înregistrarea (gratuită) la Sun Developers Network aveţi la dispoziţie timp de o oră un sistem întreg. Din păcate nu există acces la Internet (sau nu am găsit eu [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Sun </strong><strong>Microsystems</strong> oferă utilizatorilor posibilitatea de a testa ultima versiune de <strong>OpenSolaris</strong> pe o maşină fizică cu control de la distanţă prin intermediul unui laborator vitual <a href="https://learning.sun.com/solc/course/sandbox-1" target="_blank">[1]</a>.</p>
<p>După înregistrarea (gratuită) la Sun Developers Network aveţi la dispoziţie timp de o oră un sistem întreg. Din păcate nu există acces la Internet (sau nu am găsit eu cum să îl activez) dar aveţi acces de root pentru a face orice pe sistem.</p>
<p>OpenSolaris este versiunea open source al sistemului <strong>Solaris </strong>de la Sun, sistem bazat pe <strong>UNIX</strong>.</p>
<p>Ştirea a fost preluată de aici <a href="http://freeopenidea.blogspot.com/2009/02/play-with-opensolaris-on-remote-virtual.html">[2]</a>.</p>
<p>[1] <a href="https://learning.sun.com/solc/course/sandbox-1">https://learning.sun.com/solc/course/sandbox-1</a></p>
<p>[2] <a href="http://" target="_blank">http://freeopenidea.blogspot.com/2009/02/play-with-opensolaris-on-remote-virtual.html</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/07/opensolaris-live-demo/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Eşti student la Automatică şi Calculatoare dacă &#8230;</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/05/esti-student-la-automatica-si-calculatoare-daca/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/05/esti-student-la-automatica-si-calculatoare-daca/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 05 Feb 2009 11:57:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Automatică şi Calculatoare]]></category>
		<category><![CDATA[dIMLight]]></category>
		<category><![CDATA[Facultate]]></category>
		<category><![CDATA[student]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=516</guid>
		<description><![CDATA[Facultatea îşi lasa o amprentă asupra ta. Iată câteva exemple (based on true facts   ) colecționate în ultimii 3 ani.
Eşti student la Calculatoare dacă

petrecerea de Revelion o dai cu muzică de pe YouTube (new)
ţii minte numărul apartamentul unde trebuie să mergi la petrecere făcând asocierea cu portul de DNS (new)
pentru a stabili o [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Facultatea îşi lasa o amprentă asupra ta. Iată câteva exemple (based on true facts <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ) colecționate în ultimii 3 ani.</p>
<p>Eşti student la Calculatoare dacă</p>
<ul>
<li>petrecerea de Revelion o dai cu muzică de pe YouTube (new)</li>
<li>ţii minte numărul apartamentul unde trebuie să mergi la petrecere făcând asocierea cu portul de DNS (new)</li>
<li>pentru a stabili o întâlnire trebuie mai întâi să dai invite pe Google Calendar (new)</li>
</ul>
<ul>
<li>nu te apuci de învatat decât atunci când cade conxiunea la net sau curentul</li>
<li>îţi dai seama că a venit sesiunea şi ceilalţi din cămin învaţă pentru că îţi creşte viteza la Internet</li>
<li>vorbeşti cu cei din camera vecina pe messenger pentru ca îţi este lene să te duci până la ei</li>
<li>foloseşti cablu de reţea UTP pe post de fir de rufe</li>
<li>nu te uiţi la televizor pentru că îţi ia mai mult să treci peste toate canalele fără să gasăşti nimic decât ţi-ar lua să downloadezi un film de pe reţea</li>
<li>când te culci urezi celorlati “nb!”</li>
<li>există în camera de cămin mult mai multe procesoare decât oameni</li>
<li>mâncarea de acasă vine în cutii de placi video</li>
<li>nu ai nici apă nici net la camin, dar speri ca mai întâi să vină netul</li>
<li>îţi strigi colegii nu pe nume ci pe ID-ul de messenger</li>
<li>vezi un 3 şi întrebi “ce-i epsilonul asta pe dos?”</li>
<li>nu ai mai fost de ani buni la cinema pentru că exista DivX-ul</li>
<li>propui ca la petrecerea de revelion să &#8220;cumpăram cam un giga de caşcaval&#8221;</li>
<li>întrebi dacă “esti stabil pe materia de TS”</li>
<li>vezi un minus şi te gândeşti că ai circuit inversor</li>
<li>nu mai ştii sa faci adunări / înmultiri decât pe regiştrii de 32biţi</li>
<li>atunci când ceilalţi pleacă la discotecă, tu vii de la un laborator de reţele</li>
<li>visezi cum desenezi un Hodograf</li>
<li>te saluţi cu colegii tăi prin SYN şi ACK</li>
</ul>
<p>DISCLAIMER. Original postate (by me) pe dIMLight <a href="http://dimlight.all4u.cc/old">[1]</a> în diverse articole ( [<a href="http://dimlight.all4u.cc/?p=19">2]</a>, <a href="http://dimlight.all4u.cc/?p=21">[3]</a>, <a href="http://dimlight.all4u.cc/?p=23">[4]</a> ).</p>
<p>[1] <a href="http://dimlight.all4u.cc/old" target="_blank">http://dimlight.all4u.cc/old</a></p>
<p>[2] <a href="http://dimlight.all4u.cc/?p=19" target="_blank">http://dimlight.all4u.cc/?p=19</a></p>
<p>[3] <a href="http://dimlight.all4u.cc/?p=21" target="_blank">http://dimlight.all4u.cc/?p=21</a></p>
<p>[4] <a href="http://dimlight.all4u.cc/?p=23" target="_blank">http://dimlight.all4u.cc/?p=23</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/05/esti-student-la-automatica-si-calculatoare-daca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Email &amp; Web Servers for Windows: Axigen &amp; WAMP</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/03/email-web-servers-for-windows-axigen-wamp/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/03/email-web-servers-for-windows-axigen-wamp/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 03 Feb 2009 15:36:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Apache]]></category>
		<category><![CDATA[Axigen]]></category>
		<category><![CDATA[IMAP]]></category>
		<category><![CDATA[Mail Server]]></category>
		<category><![CDATA[MySQL]]></category>
		<category><![CDATA[PHP]]></category>
		<category><![CDATA[SMTP]]></category>
		<category><![CDATA[WAMP]]></category>
		<category><![CDATA[Web Server]]></category>
		<category><![CDATA[WebMail]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=382</guid>
		<description><![CDATA[Deși când vine vorba de servere, este de preferat Linux și software-ul ce rulează pe el, sunt situații în care e nevoie să rulezi servicii ca un server web sau un server de email pe Windows.
Voi incepe cu un server de email de la Axigen [1]. Axigen Mail Server este un produs pe care l-am [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Deși când vine vorba de servere, este de preferat Linux și software-ul ce rulează pe el, sunt situații în care e nevoie să rulezi servicii ca un server web sau un server de email pe Windows.</p>
<p style="text-align: left;">Voi incepe cu un server de email de la <strong>Axigen </strong><a href="http://www.axigen.com/" target="_blank">[1]</a>. <strong>Axigen Mail Server</strong> este un produs pe care l-am folosit ca server de email pe Windows de la primele versiuni. Ultimul contact pe care l-am avut cu el a fost în urma unui concurs  <a href="http://www.axigen.ro/2008/11/castigatori-concurs-big-lazy-sysadmin/" target="_blank">[2]</a> <a href="http://big.lazyadmin.ro/2008/07/09/concurs/" target="_blank">[3]</a> în urma caruia am câștigat o licență la acest produs prin intermediul unuia din tutorialele <a href="?p=25">[4]</a> de pe acest site. Versiunea actuală (cea testată) este 6.2.2 disponibila pentru download <a href="http://www.axigen.com/mail-server/download/" target="_blank">[5]</a> cu un trial de 30 de zile (nu este opensource). Produsul este valabil pe toate sistemele de operare (Linux &#8211; RedHat, SuSe, Debian, Slackware &#8230; &#8211; openBSD, freeBSD, Solaris și bineînțeles Windows). Instalarea se face foarte usor si la fel și configurarea inițială a serverului (mai exact a serviciilor oferite). Administrarea se face prin accesarea, într-un browser a adresei http://localhost:9000 .</p>
<p style="text-align: left;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/02/axigen.jpg"><img class="size-medium wp-image-588 aligncenter" title="axigen" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/02/axigen-300x134.jpg" alt="" width="300" height="134" /></a></p>
<p>Din această pagină se pot activa servicii (POP3, IMAP, SMTP), adăuga domenii şi utilizatori pentru respetivele domenii. Se pot crea şi liste de discuţii şi se poate face administrarea lor tot în înterfaţa web. Utilizatorii pot fi împărţiţi în diverse clase pentru a controla limita de spaţiu, de mesaje şi de foldere. Se pot implementa politici de securitate pentru protejarea împotriva viruşilor şi a spamului. Acesele la orice serviciu sunt monitorizate şi înregistrate în log-uri.</p>
<p>Axigen Mail Server pune la dispoziţie pentru utilizatorii serverului de email şi o interfaţa web pentru căsuţa de email (alta decât interfată de administrare a serverului în sine). Webmail-ul oferit este la nivelul celor de la Google (GMail) sau Yahoo (este mai user friendly fată de webmail ca SquirrelMail sau Hord Mail) şi oferă servicii ca foldere, listă de contacte, calendar, notiţe şi jurnal.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/02/axigen2.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-589" title="axigen2" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/02/axigen2-300x209.jpg" alt="" width="300" height="209" /></a></p>
<p>Ca server HTTP, o suită foarte bună este <strong>WAMP</strong> <a href="http://www.wampserver.com" target="_blank">[6]</a>. Numele (inspirat de la suită de Linux &#8211; LAMP) provine de la Windows Apache, MySQL, PHP. După cum îi zice și acronimul, programul oferă o soluție de server web <strong>Apache</strong> ce vine cu modulul de <strong>PHP</strong> instalat, combinat cu baza de date <strong>MySQL</strong>. Pentru administrarea bazelor de date MySQl, WAMP vine cu <strong>PHPMyAdmin</strong> și <strong>SQLiteManage</strong>. Administrarea serverlor se face prin iconița din system tray și, după pornire, prin interfaţa web de la http://localhost .</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/02/wamp.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-590" title="wamp" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/02/wamp-300x248.jpg" alt="" width="300" height="248" /></a></p>
<p>[1] <a href="http://www.axigen.com/" target="_blank">http://www.axigen.com/</a></p>
<p><a href="http://www.axigen.ro/2008/11/castigatori-concurs-big-lazy-sysadmin/" target="_blank">[2] http://www.axigen.ro/2008/11/castigatori-concurs-big-lazy-sysadmin/</a></p>
<p>[3] <a href="http://big.lazyadmin.ro/2008/07/09/concurs/" target="_blank">http://big.lazyadmin.ro/2008/07/09/concurs/</a></p>
<p>[4] <a href="http://alexj.info?p=25" target="_blank">http://alexj.info?p=25</a></p>
<p>[5] <a href="http://www.axigen.com/mail-server/download/" target="_blank">http://www.axigen.com/mail-server/download/</a></p>
<p>[6] <a href="http://www.wampserver.com" target="_blank">http://www.wampserver.com</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/03/email-web-servers-for-windows-axigen-wamp/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>9</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Istoria Open Software</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/31/istoria-open-software/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/31/istoria-open-software/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 31 Jan 2009 11:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Documentation]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Free Software]]></category>
		<category><![CDATA[GNU]]></category>
		<category><![CDATA[GNU/Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[open software]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=579</guid>
		<description><![CDATA[O scurtă prezentare despre ce înseamnă şi cum a evoluat software-ul liber. Documentul este făcut ca o broşură pentru a putea fi folosit în cadrul promovării Open Software.
Corectările sunt binevenite.
Istoria Open Software 
(Document scris în Open Office Writer, evident   )

]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>O scurtă prezentare despre ce înseamnă şi cum a evoluat software-ul liber. Documentul este făcut ca o broşură pentru a putea fi folosit în cadrul promovării Open Software.</p>
<p>Corectările sunt binevenite.</p>
<p><a style="margin: 12px auto 6px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 14px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block; text-decoration: underline;" title="View Istoria Open Software on Scribd" href="http://www.scribd.com/doc/11539420/Istoria-Open-Software">Istoria Open Software</a> <object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="100%" height="500" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="id" value="doc_930583848494671" /><param name="name" value="doc_930583848494671" /><param name="align" value="middle" /><param name="quality" value="high" /><param name="play" value="true" /><param name="loop" value="true" /><param name="scale" value="showall" /><param name="wmode" value="opaque" /><param name="devicefont" value="false" /><param name="bgcolor" value="#ffffff" /><param name="menu" value="true" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><param name="salign" /><param name="src" value="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=11539420&amp;access_key=key-1kwmoa7y7rqniihg3yqm&amp;page=1&amp;version=1&amp;viewMode=" /><embed id="doc_930583848494671" type="application/x-shockwave-flash" width="100%" height="500" src="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=11539420&amp;access_key=key-1kwmoa7y7rqniihg3yqm&amp;page=1&amp;version=1&amp;viewMode=" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" menu="true" bgcolor="#ffffff" devicefont="false" wmode="opaque" scale="showall" loop="true" play="true" quality="high" align="middle" name="doc_930583848494671"></embed></object></p>
<div style="margin: 6px auto 3px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 12px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block;">(Document scris în Open Office Writer, evident <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  )</div>
<p><a rel="license" href="http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/3.0/ro/"><img style="border-width:0" src="http://i.creativecommons.org/l/by-nc-sa/3.0/ro/88x31.png" alt="Creative Commons License" /></a><span></span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/31/istoria-open-software/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Google Tools: Calendar</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/27/google-tools-calendar/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/27/google-tools-calendar/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 27 Jan 2009 21:12:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Calendar]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>
		<category><![CDATA[SMS]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=372</guid>
		<description><![CDATA[Pentru oamenii ocupaţi, orice metodă de eficientizare a organizării timpului este binevenită. Agenda de întâlniri scrisă cu pixul a fost de mult portată în programe gen Outlook sau Sunbird. Varianta Google este o agenda online.
Googel Calendar [1] este un calendar online pentru toate activităţile zilnice. Este extrem de uşor şi rapid de folosit. Fiecare utilizator [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Pentru oamenii ocupaţi, orice metodă de eficientizare a organizării timpului este binevenită. Agenda de întâlniri scrisă cu pixul a fost de mult portată în programe gen Outlook sau Sunbird. Varianta Google este o agenda online.</p>
<p><strong>Googel Calendar</strong> <a href="http://calendar.google.com/">[1]</a> este un calendar online pentru toate activităţile zilnice. Este extrem de uşor şi rapid de folosit. Fiecare utilizator îşi poate creea mai multe calendare (colorate diferit, pe domenii, ex: calendar personal, calendar pentru facultate, calendar pentru un grup/organizaţie) şi mai important poate <strong>partaja </strong>un calendar cu alţi utilizatori sau poate să îl facă public.</p>
<p>Poate fi util pentru o organizaţie pentru a-şi face publică agenda de evenimente. Poate fi util pentru un grup care lucrează la un proiect pentru a-şi stabili termene limită.</p>
<p>Dacă sunt doi utilizatori ce folosesc serviciul şi doresc să îşi stabilească o întâlnire, unul poate trimite o învitaţie ceilulalt, iar dacă acesta acceptă, evenimentul să fie salvat în calendarele ambelor persoane. Acest lucru se poate scala la oricâţi utilizatori.</p>
<p>Feature-ul ce m-a făcut să încep să folosesc serviciul a fost <strong>notificarea (gratuită) prin SMS. </strong>Pentru un eveniment se poate seta să fie trimis un mesaj pe mobil sau un email cu un anumit timp înainte (10 minute, o ora, o zi etc.).</p>
<p>Calendarele se pot sincronzia cu dispozitive mobile sau cu Outlook sau Sunbird.</p>
<p>[1] <a href="http://calendar.google.com/" target="_blank">http://calendar.google.com/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/27/google-tools-calendar/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Home Routers: Switching module for Dynagen Emulation. Wireshark</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/25/home-routers-switching-module-for-dynagen-emulation-wireshark/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/25/home-routers-switching-module-for-dynagen-emulation-wireshark/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 25 Jan 2009 21:03:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[DTP]]></category>
		<category><![CDATA[dynagen]]></category>
		<category><![CDATA[dynamips]]></category>
		<category><![CDATA[routers]]></category>
		<category><![CDATA[switching]]></category>
		<category><![CDATA[traffic analysis]]></category>
		<category><![CDATA[Wireshark]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=565</guid>
		<description><![CDATA[Am mai vorbit de Dynamips/Dynagen [1] şi despre cum, nativ, nu are suport pentru a emula un Switch Catalyst. Ce putem face pentru a avea switchuri în toplogiile de testare? Răspunsul este folosirea unui modul de switch încărcat într-un slot din routerul virtual, cum ar fi NM-16ESW.
Scopul folosirii respectivului modul a fost captutarea de pachete [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Am mai vorbit de <strong>Dynamips/Dynagen</strong> <a href="/?p=80">[1]</a> şi despre cum, nativ, nu are suport pentru a emula un Switch Catalyst. Ce putem face pentru a avea switchuri în toplogiile de testare? Răspunsul este folosirea unui modul de switch încărcat într-un slot din routerul virtual, cum ar fi NM-16ESW.</p>
<p>Scopul folosirii respectivului modul a fost captutarea de pachete DTP (Dynamic Trunking Protocol) pentru a observa negocierea între doua switch-uri.</p>
<p>Am pornit de la înstalarea Dynagen <a href="/?p=80">[1]</a> şi configurarea unei interfeţe de loopback <a href="?p=171">[2]</a>.</p>
<p>În fişierul de configurare am încărcat o imagine pentru un Router Cisco 3640 cu modulul de switching şi am setat ca o interfaţă din slot-ul de porturi de switch să fie legată cu interfaţa de loopback <a href="?p=104">[3].</a></p>
<p>Configurarea unui Router arată astfel:</p>
<blockquote><p>[[Router R1]]<br />
model = 3640<br />
slot0 = NM-16ESW<br />
F0/0 = NIO_gen_eth:\Device\NPF_{7A7D2C17-D0C3-44AA-B17C-5417EF972BF9}</p></blockquote>
<p>După ce am pornit routerele, comenzile de switchport au fost activate, inclusiv posibilitatea configurării interfeţei de management Vlan1 pe care am pus IP pentru a avea conectivitate între cele două switchuri şi calculatorul gazdă.</p>
<p>Următorul pas a fost instalarea <strong>Wireshark</strong> <a href="http://www.wireshark.org/" target="_blank">[4]</a>. Wireshark, fostul Ethereal, este un program Open Source de captură a pachetelor. Suportă un număr foarte mare de protocoale, de la layer 2 până la 7 şi este un utilitar foarte puternic de analză a traficului.</p>
<p>Topologia a functionat ok, Wireshark a capturat traficul STP, CDP şi altele dintre &#8220;switch-uri&#8221;.</p>
<p>Problema a fost că am aflat tărziu de limitările modulului de switching. Nu suportă DTP, <span class="postbody">PAgP / LACP, BPDU-guard, ISL, şi VLAN-uri private (şi altele probabil).</span></p>
<p>Mulţumesc, BogdanS pentru ajutor. <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
<p>[1] <a href="/?p=80">http://alex.clubcisco.ro/?p=80</a></p>
<p>[2] <a href="/?p=171">http://alex.clubcisco.ro/?p=171 </a></p>
<p>[3] <a href="http://alex.clubcisco.ro/?p=104">http://alex.clubcisco.ro/?p=104</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.wireshark.org/" target="_blank">http://www.wireshark.org/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/25/home-routers-switching-module-for-dynagen-emulation-wireshark/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>World Of USO II: The Conclusion</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/21/world-of-uso-ii-the-conclusion/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/21/world-of-uso-ii-the-conclusion/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 20 Jan 2009 22:15:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[condurs]]></category>
		<category><![CDATA[poze]]></category>
		<category><![CDATA[premiere]]></category>
		<category><![CDATA[USO]]></category>
		<category><![CDATA[Utilizarea Sistemelor de Operare]]></category>
		<category><![CDATA[Word of USO]]></category>
		<category><![CDATA[WoUSO]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=556</guid>
		<description><![CDATA[Word Of USO [1] este un proiect [2] marca ROSEdu [3] destinat studenţilor cursului de Utilizarea Sistemelor de Operare (anul I, Calculatoare). Scopul lui este de a crea un mediu în care studenţii de anul I să înveţe materia de USO într-un mod mai plăcut şi mai ales de a crea un mediu de socializare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Word Of USO</strong> <a href="http://wouso.rosedu.org" target="_blank">[1]</a> este un proiect <a href="http://www.rosedu.org/world-of-uso" target="_blank">[2]</a> marca <strong>ROSEdu</strong> <a href="http://rosedu.org" target="_blank">[3]</a> destinat studenţilor cursului de <strong>Utilizarea Sistemelor de Operare</strong> (anul I, Calculatoare). Scopul lui este de a crea un mediu în care studenţii de anul I să înveţe materia de USO într-un mod mai plăcut şi mai ales de a crea un mediu de socializare şi competivitate între boboci. WoUSO este de fapt un joc multiplayer în care studenţii trebuie să acumuleze puncte pentru a creşte în nivel şi în ierarhia &#8216;militară&#8217;. Punctele se acumulează fie prin răspunsuri la o întrebare zilnică, fie prin parcurgerea unui Quest, fie prin înfruntări directe (adică prin întrebări <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> ) player vs player.</p>
<p>Studenţii au petrecut destul de mult timp în acest joc ceea ce a făcut ca efortul din partea echipelor ROSEdu şi USO să merite.</p>
<p style="text-align: left;">Premiile au fost interesante&#8230;Meet Big Bubbah and the Vimacs Brothers.<a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/01/site.jpg"><img class="size-medium wp-image-557 aligncenter" title="site" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/01/site-300x240.jpg" alt="" width="300" height="240" /></a></p>
<p>&#8230;iar studenţii şi asistenţii au fost fericiţi.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/01/_mg_1392.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-558" title="_mg_1392" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/01/_mg_1392-300x200.jpg" alt="" width="300" height="200" /></a></p>
<p>Cei ce doresc să lucreze la dezvoltarea codului pentru WoUSO sau să trimită întrebări pentru el sunt bineveniţi. Anul viitor va fi mai bun şi mai interesant <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
<p>Poze de la eveniment găsiţi la <a href="http://picasaweb.google.co.uk/victor.carbune/PremiereWoUSO#" target="_blank">[4] </a>şi mai multe păreri despre premiere la <a href="http://alex.eftimie.ro/2009/01/20/premierea-world-of-uso-edi%C8%9Bia-2009/" target="_blank">[5]</a>, <a href="http://1anonim.wordpress.com/2009/01/19/wouso-teh-end/" target="_blank">[6]</a>, <a href="http://serg.ro/2009/01/20/world-of-uso-2-la-final/" target="_blank">[7]</a>, <a href="http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/01/20/wouso-teh-end-of-the-second-cycle/">[8]</a>, <a href="http://rosedu.org/final-wouso-2008-2009" target="_blank">[9]</a>.</p>
<p>[1] <a href="http://wouso.rosedu.org" target="_blank">http://wouso.rosedu.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.rosedu.org/world-of-uso" target="_blank">http://www.rosedu.org/world-of-uso</a></p>
<p>[3] <a href="http://rosedu.org" target="_blank">http://rosedu.org</a></p>
<p>[4] <a href="http://picasaweb.google.co.uk/victor.carbune/PremiereWoUSO#">http://picasaweb.google.co.uk/victor.carbune/PremiereWoUSO#</a></p>
<p>[5] <a href="http://alex.eftimie.ro/2009/01/20/premierea-world-of-uso-edi%C8%9Bia-2009/" target="_blank">http://alex.eftimie.ro/2009/01/20/premierea-world-of-uso-edi%C8%9Bia-2009/</a></p>
<p>[6] <a href="http://1anonim.wordpress.com/2009/01/19/wouso-teh-end/" target="_blank">http://1anonim.wordpress.com/2009/01/19/wouso-teh-end/</a></p>
<p>[7] <a href="http://serg.ro/2009/01/20/world-of-uso-2-la-final/" target="_blank">http://serg.ro/2009/01/20/world-of-uso-2-la-final/</a></p>
<p>[8] <a href="http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/01/20/wouso-teh-end-of-the-second-cycle/">http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/01/20/wouso-teh-end-of-the-second-cycle/</a></p>
<p>[9] <a href="http://rosedu.org/final-wouso-2008-2009">http://rosedu.org/final-wouso-2008-2009</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/21/world-of-uso-ii-the-conclusion/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Laborator de electronică aplicată</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/17/laborator-de-electronica-aplicata/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/17/laborator-de-electronica-aplicata/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 17 Jan 2009 05:11:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Electronică Aplicată]]></category>
		<category><![CDATA[laborator]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=494</guid>
		<description><![CDATA[Mulţi studenţi şi profersori din Facultatea de Automatică şi Calculatoare sunt pesimişti şi afirmă că nimic nu se schimbă sau că este din ce în ce mai rău şi că oamenii nu se implică pentru a face facultatea mai bună.
Semestrul acesta s-a desfăşurat cu succes un proiect ce contrazice aceste afirmaţii. Proiectul constă într-un Laborator [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Mulţi studenţi şi profersori din Facultatea de Automatică şi Calculatoare sunt pesimişti şi afirmă că nimic nu se schimbă sau că este din ce în ce mai rău şi că oamenii nu se implică pentru a face facultatea mai bună.</p>
<p>Semestrul acesta s-a desfăşurat cu succes un proiect ce contrazice aceste afirmaţii. Proiectul constă într-un <strong>Laborator de Electronică Aplicată</strong> <a href="http://eap.cs.pub.ro/" target="_blank">[1]</a> adică un laborator unde să fie implementate practic conceptele studiate la cursul de Electronică Analogică. Daniel Rosner şi Fănel Ghiţă din Facultatea nostră au investit mult efort în acest proiect şi rezultatul a fost pe măsură.</p>
<p>Având în considerare succesul lui, laboratorul se va repeta, împreună cu alte laboratoare similare. Proiectul este finanţat din surse independente de facultate, deci orice doanţie din exterior e binevenită <a href="http://danielrosner.blogspot.com/2008/12/sponsorizare-pentru-educatie.html" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://eap.cs.pub.ro/wp-content/uploads/2008/11/dsc_0045-grup.jpg"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/01/dsc_0045-grup.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-893" title="dsc_0045-grup" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/01/dsc_0045-grup.jpg" alt="dsc_0045-grup" width="480" height="319" /></a><br />
</a></p>
<p>[1] <a href="http://eap.cs.pub.ro/" target="_blank">http://eap.cs.pub.ro/</a></p>
<p>[2] <a href="http://danielrosner.blogspot.com/2008/12/sponsorizare-pentru-educatie.html" target="_blank">http://danielrosner.blogspot.com/2008/12/sponsorizare-pentru-educatie.html</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/17/laborator-de-electronica-aplicata/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>xkcd: geek thinking</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/15/xkcd-geek-thinking/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/15/xkcd-geek-thinking/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 15 Jan 2009 00:21:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[computer geek]]></category>
		<category><![CDATA[Mac]]></category>
		<category><![CDATA[webcomic]]></category>
		<category><![CDATA[xkcd]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=546</guid>
		<description><![CDATA[no comment needed  
Comentariul la comic este &#8220;Sadly, this is a true story.  At least I learned about the OS X &#8217;say&#8217; command.&#8221;  
[1] http://xkcd.com/530/
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>no comment needed <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> </p>
<div class="wp-caption aligncenter" style="width: 496px"><a href="http://xkcd.com/530/"><img title="Im an idiot" src="http://imgs.xkcd.com/comics/im_an_idiot.png" alt="xkcd" width="486" height="286" /></a><p class="wp-caption-text">I&#39;m an idiot</p></div>
<p>Comentariul la comic este &#8220;<span class="attribute-value">Sadly, this is a true story.  At least I learned about the OS X &#8217;say&#8217; command.&#8221; <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </span></p>
<p>[1] <a href="http://xkcd.com/530/" target="_blank">http://xkcd.com/530/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/15/xkcd-geek-thinking/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Prezentare Algoritmi Paraleli şi Distribuiţi</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/12/prezentare-algoritmi-paraleli-si-distribuiti/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/12/prezentare-algoritmi-paraleli-si-distribuiti/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Jan 2009 18:50:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Algoritmi Paraleli şi Distribuiţi]]></category>
		<category><![CDATA[algortm]]></category>
		<category><![CDATA[APD]]></category>
		<category><![CDATA[prezentare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=532</guid>
		<description><![CDATA[O prezentare pentru laboratorul de Algoritmi Paraleli şi Distribuiţi pe tema alegerii liderului într-o reţea de procese folosind Algoritmul Hirschberg-Sinclair.
Algoritmul Hirschberg-Sinclair 

]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>O prezentare pentru laboratorul de Algoritmi Paraleli şi Distribuiţi pe tema alegerii liderului într-o reţea de procese folosind Algoritmul Hirschberg-Sinclair.<br />
<a title="View Algoritmul Hirschberg-Sinclair on Scribd" href="http://www.scribd.com/doc/10161544/Algoritmul-HirschbergSinclair" style="margin: 12px auto 6px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 14px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block; text-decoration: underline;">Algoritmul Hirschberg-Sinclair</a> <object codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=9,0,0,0" id="doc_380987115080580" name="doc_380987115080580" classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" align="middle"	height="500" width="100%"><param name="movie"	value="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=10161544&#038;access_key=key-1uwz980bk1qwbzakgath&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode="><param name="quality" value="high"><param name="play" value="true"><param name="loop" value="true"><param name="scale" value="showall"><param name="wmode" value="opaque"><param name="devicefont" value="false"><param name="bgcolor" value="#ffffff"><param name="menu" value="true"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowScriptAccess" value="always"><param name="salign" value=""><embed src="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=10161544&#038;access_key=key-1uwz980bk1qwbzakgath&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode=" quality="high" pluginspage="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" play="true" loop="true" scale="showall" wmode="opaque" devicefont="false" bgcolor="#ffffff" name="doc_380987115080580_object" menu="true" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" salign="" type="application/x-shockwave-flash" align="middle"  height="500" width="100%"></embed></object>
<div style="margin: 6px auto 3px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 12px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block;">
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/12/prezentare-algoritmi-paraleli-si-distribuiti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cisco Feature Navigator</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/10/cisco-feature-navigator/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/10/cisco-feature-navigator/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 10 Jan 2009 10:44:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco Feature Navigator]]></category>
		<category><![CDATA[IOS]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=492</guid>
		<description><![CDATA[Echipamentele de reţea Cisco au, în general, ca sistem de operare Cisco IOS (Internetwork Operating System), un sistem de operare proprietar. IOS-ul se află sub forma unui fişier binar (compresat sau nu) în memoria Flash a echipamentului şi este absolut necesar pentru funcţionarea respectivului echipament.
Deşi toate imaginile au la bază acelaşi cod (aceeaşi interfaţă, acelaşi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Echipamentele de reţea Cisco au, în general, ca sistem de operare Cisco <strong>IOS </strong>(Internetwork Operating System), un sistem de operare proprietar. IOS-ul se află sub forma unui fişier binar (compresat sau nu) în memoria Flash a echipamentului şi este absolut necesar pentru funcţionarea respectivului echipament.</p>
<p>Deşi toate imaginile au la bază acelaşi cod (aceeaşi interfaţă, acelaşi mod de organizare), nu toate imaginile vin cu aceleaşi facilităţi instalate.  Exemplu: nu toate imaginile au integrate protocolul MPLS sau nu toate oferă servicii de VoIP sau de firewall. Şi aceste facilităţi nu depinde de versiunea IOS-ului (major release). Diferenţele dintre versiunile de IOS se reflectă în interfaţă mai mult, nu în serviciile oferite. Exemplu: Versiunea 12.4(23) poate veni în variante pentru Enterprise sau pentru Service Provider sau alte variante (sistemul de operare de bază rămâne comun pentru toate variantele, dar serviciile sunt diferite).</p>
<p>Modul în care ne putem da seama ce facilităţi oferă o imagine e prin numele fişierului .bin. Dar nu întotdeauna acesta este inteligibil. Cisco pune la dispoziţie pe site-ul lor <strong>Cisco Feature Navigator</strong> <a href="http://tools.cisco.com/ITDIT/CFN/" target="_blank">[1]</a>. Cu acest tool puteţi găsi imaginea ce oferă serviciile dorite pentru o anumită platformă sau să listaţi feature-ulile oferite de o imagine de IOS. Lista de servicii este destul de mare, astfel încât variantele de imagini sunt foarte multe. De asemenea puteţi afla şi mărimea unei imagini şi flash-ul necesar pentru ca ea să încapă.</p>
<p>[1] <a href="http://tools.cisco.com/ITDIT/CFN/" target="_blank">http://tools.cisco.com/ITDIT/CFN/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/10/cisco-feature-navigator/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Prezentare BGP</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/05/prezentare-bgp/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/05/prezentare-bgp/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 05 Jan 2009 11:14:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[BGP]]></category>
		<category><![CDATA[Protocoale de Comunicatii]]></category>
		<category><![CDATA[Scribd]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=522</guid>
		<description><![CDATA[Am publicat o prezentare făcută despre BGP pentru un proiect, poate este utilă pentru cineva.

(dacă aveţi probleme cu SWF-ul embeded, here&#8217;s the link offsite http://www.scribd.com/doc/9673999/PCBGP )
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Am publicat o prezentare făcută despre BGP pentru un proiect, poate este utilă pentru cineva.</p>
<p><object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="100%" height="500" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="id" value="doc_812219376243092" /><param name="name" value="doc_812219376243092" /><param name="align" value="middle" /><param name="quality" value="high" /><param name="play" value="true" /><param name="loop" value="true" /><param name="scale" value="showall" /><param name="wmode" value="opaque" /><param name="devicefont" value="false" /><param name="bgcolor" value="#ffffff" /><param name="menu" value="true" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><param name="salign" /><param name="src" value="http://documents.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=9673999&amp;access_key=key-tlvl1nx4gv0whvvzip9&amp;page=1&amp;version=1&amp;viewMode=" /><embed id="doc_812219376243092" type="application/x-shockwave-flash" width="100%" height="500" src="http://documents.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=9673999&amp;access_key=key-tlvl1nx4gv0whvvzip9&amp;page=1&amp;version=1&amp;viewMode=" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" menu="true" bgcolor="#ffffff" devicefont="false" wmode="opaque" scale="showall" loop="true" play="true" quality="high" align="middle" name="doc_812219376243092"></embed></object></p>
<p>(dacă aveţi probleme cu SWF-ul embeded, here&#8217;s the link offsite <a href="http://www.scribd.com/doc/9673999/PCBGP">http://www.scribd.com/doc/9673999/PCBGP</a> )</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/05/prezentare-bgp/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Google SketchUP</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/02/google-sketchup/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/02/google-sketchup/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 02 Jan 2009 12:06:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[3D]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>
		<category><![CDATA[SketchUP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=508</guid>
		<description><![CDATA[Google SketchUP [1] este un program foarte uşor de folosit pentru design 3D. Nu este la fel de puternic ca 3D Studio Max sau Maya, da  oferă posibilitatea de a desena schiţe pentru scene 3D într-un timp foarte scurt.
Oferă o serie de primitive asupra cărora se pot aplica transformări simpli ca scalare, rotaţie sau translaţie [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Google <strong>SketchUP </strong><a href="http://sketchup.google.com/" target="_blank">[1]</a> este un program foarte uşor de folosit pentru design 3D. Nu este la fel de puternic ca 3D Studio Max sau Maya, da  oferă posibilitatea de a desena schiţe pentru scene 3D într-un timp foarte scurt.</p>
<p>Oferă o serie de primitive asupra cărora se pot aplica transformări simpli ca scalare, rotaţie sau translaţie (cei ce au făcut cursul de EGC probabil ştiu ce implică asta <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ). Asupra obiectelor se pot aplica şi texturi. Nu oferă multe dar totul se face foarte rapid.</p>
<p>Interesant despre acest program este că, în stilul Google, este &#8216;always online&#8217; în sensul că dacă ai nevoie de un obiect şi nu vrei să îl faci tu de la zero, îl poţi descărca de pe Internet după o căutare într-o pagină din program (3D Warehouse). De asemenea poţi posta pe Internet modelele făcute de tine pentru a putea fi folosite de alţii. Unele modele sunt gratis, altele sunt contra cost.</p>
<p style="text-align: left;">Iată o schiţă făcută în mai puţin de 5 minute de cineva care nu face design 3D (se vede <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ) la a doua folosire a programului. Statuia este importată de pe Internet.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/sketchup.jpg"><img class="size-medium wp-image-509 aligncenter" title="sketchup" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/sketchup-300x195.jpg" alt="" width="300" height="195" /></a></p>
<p>[1] <a href="http://" target="_blank">http://sketchup.google.com/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/02/google-sketchup/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>2008 Browsers Statistics</title>
		<link>http://alexj.info/2008/12/28/2008-browsers-statistics/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/12/28/2008-browsers-statistics/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 28 Dec 2008 10:27:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[browser]]></category>
		<category><![CDATA[Chrome]]></category>
		<category><![CDATA[Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[Internet Explorer]]></category>
		<category><![CDATA[Opera]]></category>
		<category><![CDATA[W3C]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=478</guid>
		<description><![CDATA[Site-ul W3Schools [1] oferă statistici despre browserele [2], sistemele de operare [3] şi rezoluţiile [4] folosite de către utilizatorii de pe Internet.
Statisticile pe 2008 arată astfel:



2008
IE7
IE6
Chrome
Firefox
Mozilla
Safari
Opera


November
26.6%
20.0%
3.1%
44.2%
0.4%
2.7%
2.3%


October
26.9%
20.2%
3.0%
44.0%
0.4%
2.8%
2.2%


September
26.3%
22.3%
3.1%
42.6%
0.5%
2.7%
2.0%


2008
IE7
IE6
IE5
Firefox
Mozilla
Safari
Opera


August
26.0%
24.5%
0.1%
43.7%
0.5%
2.6%
2.1%


July
26.4%
25.3%
0.3%
42.6%
0.5%
2.5%
1.9%


June
27.0%
26.5%
0.5%
41.0%
0.5%
2.6%
1.7%


May
26.5%
27.3%
0.7%
39.8%
0.7%
2.4%
1.5%


April
24.9%
28.9%
1.0%
39.1%
0.9%
2.2%
1.4%


March
23.3%
29.5%
1.1%
37.0%
1.1%
2.1%
1.4%


February
22.7%
30.7%
1.3%
36.5%
1.2%
2.0%
1.4%


January
21.2%
32.0%
1.5%
36.4%
1.3%
1.9%
1.4%



Observaţii făcute:
Firefox a ajuns la doar 2 procente distănţă de Internet Explorer. Anul acesta au avut o crestere de piaţă foarte mare. Dacă trendul s-ar menţine, la mijlocul anului viitor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Site-ul <strong>W3Schools</strong> <a href="http://www.w3schools.com/">[1]</a> oferă statistici despre browserele <a href="http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp" target="_blank">[2]</a>, sistemele de operare <a href="http://www.w3schools.com/browsers/browsers_os.asp" target="_blank">[3]</a> şi rezoluţiile <a href="http://www.w3schools.com/browsers/browsers_display.asp" target="_blank">[4]</a> folosite de către utilizatorii de pe Internet.</p>
<p>Statisticile pe 2008 arată astfel:</p>
<table class="ex" border="1" cellspacing="0" width="100%">
<tbody>
<tr>
<td width="16%" bgcolor="#c0c0c0"><strong>2008</strong></td>
<td width="12%" bgcolor="#c0c0c0"><strong>IE7</strong></td>
<td width="12%" bgcolor="#c0c0c0"><strong>IE6</strong></td>
<td width="12%" bgcolor="#c0c0c0"><strong>Chrome</strong></td>
<td width="12%" bgcolor="#c0c0c0"><strong>Firefox</strong></td>
<td width="12%" bgcolor="#c0c0c0"><strong>Mozilla</strong></td>
<td width="12%" bgcolor="#c0c0c0"><strong>Safari</strong></td>
<td width="12%" bgcolor="#c0c0c0"><strong>Opera</strong></td>
</tr>
<tr>
<td>November</td>
<td>26.6%</td>
<td>20.0%</td>
<td>3.1%</td>
<td>44.2%</td>
<td>0.4%</td>
<td>2.7%</td>
<td>2.3%</td>
</tr>
<tr>
<td>October</td>
<td>26.9%</td>
<td>20.2%</td>
<td>3.0%</td>
<td>44.0%</td>
<td>0.4%</td>
<td>2.8%</td>
<td>2.2%</td>
</tr>
<tr>
<td>September</td>
<td>26.3%</td>
<td>22.3%</td>
<td>3.1%</td>
<td>42.6%</td>
<td>0.5%</td>
<td>2.7%</td>
<td>2.0%</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="#c0c0c0"><strong>2008</strong></td>
<td bgcolor="#c0c0c0"><strong>IE7</strong></td>
<td bgcolor="#c0c0c0"><strong>IE6</strong></td>
<td bgcolor="#c0c0c0"><strong>IE5</strong></td>
<td bgcolor="#c0c0c0"><strong>Firefox</strong></td>
<td bgcolor="#c0c0c0"><strong>Mozilla</strong></td>
<td bgcolor="#c0c0c0"><strong>Safari</strong></td>
<td bgcolor="#c0c0c0"><strong>Opera</strong></td>
</tr>
<tr>
<td>August</td>
<td>26.0%</td>
<td>24.5%</td>
<td>0.1%</td>
<td>43.7%</td>
<td>0.5%</td>
<td>2.6%</td>
<td>2.1%</td>
</tr>
<tr>
<td>July</td>
<td>26.4%</td>
<td>25.3%</td>
<td>0.3%</td>
<td>42.6%</td>
<td>0.5%</td>
<td>2.5%</td>
<td>1.9%</td>
</tr>
<tr>
<td>June</td>
<td>27.0%</td>
<td>26.5%</td>
<td>0.5%</td>
<td>41.0%</td>
<td>0.5%</td>
<td>2.6%</td>
<td>1.7%</td>
</tr>
<tr>
<td>May</td>
<td>26.5%</td>
<td>27.3%</td>
<td>0.7%</td>
<td>39.8%</td>
<td>0.7%</td>
<td>2.4%</td>
<td>1.5%</td>
</tr>
<tr>
<td>April</td>
<td>24.9%</td>
<td>28.9%</td>
<td>1.0%</td>
<td>39.1%</td>
<td>0.9%</td>
<td>2.2%</td>
<td>1.4%</td>
</tr>
<tr>
<td>March</td>
<td>23.3%</td>
<td>29.5%</td>
<td>1.1%</td>
<td>37.0%</td>
<td>1.1%</td>
<td>2.1%</td>
<td>1.4%</td>
</tr>
<tr>
<td>February</td>
<td>22.7%</td>
<td>30.7%</td>
<td>1.3%</td>
<td>36.5%</td>
<td>1.2%</td>
<td>2.0%</td>
<td>1.4%</td>
</tr>
<tr>
<td>January</td>
<td>21.2%</td>
<td>32.0%</td>
<td>1.5%</td>
<td>36.4%</td>
<td>1.3%</td>
<td>1.9%</td>
<td>1.4%</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>Observaţii făcute:</p>
<p><strong>Firefox </strong>a ajuns la doar 2 procente distănţă de <strong>Internet Explorer</strong>. Anul acesta au avut o crestere de piaţă foarte mare. Dacă trendul s-ar menţine, la mijlocul anului viitor ar trebui să depăşească IE.</p>
<p>Utilizatorii IE5 sunt aproape dispăruţi, şi IE7 a intrat în locul lui IE6 (asta datorită update-urilor forţate de Windows Update).</p>
<p><strong>Google Chrome</strong> a avut o evoluţie înspăimântătoare&#8230; a ajuns instant la o cotă de piaţă de 3%&#8230; &lt;edit&gt;şi este abia la versiunea 1&lt;/edit&gt;. <strong>Opera</strong>, care are o experienţă de 10 versiuni nu a reuşit să atingă o astefel de performanţă. ]</p>
<p>Statisticile despre sistemele de operare spun că <strong>Windows</strong> are peste 90% din piată pe când <strong>MacOS</strong> şi <strong>Linux </strong>au 5,3 respectiv 3,8.</p>
<p><a href="http://www.w3.org/"></a></p>
<p>[1] <a href="http://www.w3schools.com/" target="_blank">http://www.w3schools.com/</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp" target="_blank">http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.w3schools.com/browsers/browsers_os.asp" target="_blank">http://www.w3schools.com/browsers/browsers_os.asp</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.w3schools.com/browsers/browsers_display.asp" target="_blank">http://www.w3schools.com/browsers/browsers_display.asp</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/12/28/2008-browsers-statistics/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>10</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>For Xmass&#8230;</title>
		<link>http://alexj.info/2008/12/26/for-xmass/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/12/26/for-xmass/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 26 Dec 2008 21:03:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[computer geek]]></category>
		<category><![CDATA[xkcd]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=471</guid>
		<description><![CDATA[Christmas comic form xkcd:

Versiunea completă aici [1] .
Pentru geeks, vă ofer &#8220;A Geeks Guide To Surviving Christmas&#8221; [2] .
Şi o colindă tradiţională geeky aici [3] (nu am rezistat pâna la capăt   ) .
Crăciun fericit!  

[1] http://xkcd.com/521/
[2] http://www.youtube.com/watch?v=5jbATEEmM2o
[3] http://www.youtube.com/watch?v=n0iH1Yx0pRY
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Christmas comic form xkcd:</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/2008_christmas_special.png"><img class="size-full wp-image-472 aligncenter" title="2008_christmas_special" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/2008_christmas_special.png" alt="" width="185" height="187" /></a></p>
<p style="text-align: left;">Versiunea completă aici <a href="http://xkcd.com/521/">[1]</a> .</p>
<p style="text-align: left;">Pentru geeks, vă ofer &#8220;A Geeks Guide To Surviving Christmas&#8221; <a href="http://www.youtube.com/watch?v=5jbATEEmM2o">[2]</a> .</p>
<p style="text-align: left;">Şi o colindă tradiţională geeky aici <a href="http://www.youtube.com/watch?v=n0iH1Yx0pRY">[3]</a> (nu am rezistat pâna la capăt <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ) .</p>
<p style="text-align: left;">Crăciun fericit! <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p>
<p style="text-align: left;">
<p style="text-align: left;">[1] <a href="http://xkcd.com/521/" target="_blank">http://xkcd.com/521/</a></p>
<p style="text-align: left;">[2] <a href="http://www.youtube.com/watch?v=5jbATEEmM2o">http://www.youtube.com/watch?v=5jbATEEmM2o</a></p>
<p style="text-align: left;">[3] <a href="http://www.youtube.com/watch?v=n0iH1Yx0pRY">http://www.youtube.com/watch?v=n0iH1Yx0pRY</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/12/26/for-xmass/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Virtualizare: OpenVZ</title>
		<link>http://alexj.info/2008/12/25/virtualizare-openvz/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/12/25/virtualizare-openvz/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 25 Dec 2008 16:54:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[OpenVZ]]></category>
		<category><![CDATA[paravirtualizare]]></category>
		<category><![CDATA[virtualizare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=464</guid>
		<description><![CDATA[Deşi majoritatea virtualizării pe care o fac e prin VMware, vă prezint o altă variantă de multiplexare a sistemelor de operare pe o singură maşină: paravirtualizarea. Dacă în soluţiile bazate pe VMware, VirtualBox sau VirtualPC, sistemul de operare client era într-o maşină virtuală, cu hardware virtual (procesor, harddisk, placă video, placă sunet virutuale etc.), sistemele [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Deşi majoritatea virtualizării pe care o fac e prin VMware, vă prezint o altă variantă de multiplexare a sistemelor de operare pe o singură maşină: <strong>paravirtualizarea</strong>. Dacă în soluţiile bazate pe VMware, VirtualBox sau VirtualPC, sistemul de operare client era într-o maşină virtuală, cu hardware virtual (procesor, harddisk, placă video, placă sunet virutuale etc.), sistemele paravirtualizate au acces direct la hardware-ul adevărat, sistemul de operare gazdă făcând partajarea resurselor.</p>
<p>O astfel de soluţie este <strong>OpenVZ</strong> <a href="http://openvz.org">[1]</a>, bazat pe <strong>Virtuozzo</strong>. OpenVZ necesită un kernel de Linux şi peste sistemul de operare Linux se pot lansa mai multe instanţe de alte distribuţii Linux numite <strong>container</strong>. Fiecare sistem are useri, arbori de procese, programe, interfeţe de reţea proprii.</p>
<p>Site-ul OpenVZ pune la dispoziţie LiveCD-uri de CentOS şi Knoppix <a href="http://wiki.openvz.org/Download/live_CD">[2]</a> ce vin cu <strong>template</strong>-uri  pentru mai multe sisteme de operare client (ex Debian) pentru a putea testa sistemul.</p>
<p>Instalarea este explicată destul de bine pe site-ul lor pentru CentOS (rpm based) <a href="http://wiki.openvz.org/Quick_installation">[3]</a> şi Debian (deb based) <a href="http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian">[4]</a>. În mare, impică descărcarea şi instalarea pachetelor OpenVZ, descărcarea kernel-ului special de OpenVZ şi modificarea bootloader-ului pentru a încărca acest kernel la pornire, descărcarea de template-uri pentru sistemele de operare client şi în final crearea de maşini din aceste template-uri.</p>
<p>Sistemul este destul de eficent şi scalabil. Este potrivit pentru un server ce doreşte să ofere clienţilor acces complet la un sistem de operare nu doar la un user.</p>
<p>[1] <a href="http://openvz.org" target="_blank">http://openvz.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://wiki.openvz.org/Download/live_CD">http://wiki.openvz.org/Download/live_CD</a></p>
<p>[3] <a href="http://wiki.openvz.org/Quick_installation">http://wiki.openvz.org/Quick_installation</a></p>
<p>[4] <a href="http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian">http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/12/25/virtualizare-openvz/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Online Photo editing</title>
		<link>http://alexj.info/2008/12/21/online-photo-editing/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/12/21/online-photo-editing/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 21 Dec 2008 11:58:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Photo editor]]></category>
		<category><![CDATA[Piknik]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=449</guid>
		<description><![CDATA[Cum nu sunt profesionist în editare de imagini, nu obişnuiesc să am software pentru aşaceva pe calculator (cel mai des tool pe care îl folosesc este Paint   ). Am avut recent nevoie să editez rapid nişte poze şi un download şi o instalare de GIMP sau Photoshop ar dura prea mult, am căutat [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cum nu sunt profesionist în editare de imagini, nu obişnuiesc să am software pentru aşaceva pe calculator (cel mai des tool pe care îl folosesc este Paint <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ). Am avut recent nevoie să editez rapid nişte poze şi un download şi o instalare de GIMP sau Photoshop ar dura prea mult, am căutat un site care oferă opţiunea de a edita online imaginile. Nu mă aşteptam să găsesc ceva foarte avansat, dar chiar am găsit un site foarte bine făcut: <a href="http://www.picnik.com/" target="_blank"><strong>Picnik.com</strong></a>.</p>
<p>Este bazat pe Flash şi este foarte uşor de folosit. Se pot face redimensionări, crop-uri,  adăuga efecte (bw, sepia, blur) sau corecţie de imagine (red eye) şi multe altele. Este free dar sunt şi multe opţiuni care vin doar cu un pachet premium. Partea pe care am găsit-o eu utilă a fost adăugarea de obiecte peste imagine (pentru a transforma poza în una cu tematică de sărbători&#8230; exemplu <a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/juncu-alexandru_small_edit.jpg">aici </a> <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> )</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/12/21/online-photo-editing/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Certificări Juniper</title>
		<link>http://alexj.info/2008/12/15/certificari-juniper/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/12/15/certificari-juniper/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 14 Dec 2008 22:00:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[certificari]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[JNCIA]]></category>
		<category><![CDATA[JNCIE]]></category>
		<category><![CDATA[JNCIS]]></category>
		<category><![CDATA[Juniper]]></category>
		<category><![CDATA[JunOS]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=434</guid>
		<description><![CDATA[Dacă tot am vorbit despre certificările Cisco ( I , II ) în reţelistică, ar fi corect să prezint şi oferta din partea concurenţei. Juniper Networks este una din marile firme din networking, poate nu cu un brand la fel de cunoscut ca Cisco, dar cu produse la fel de puternice (dar mai ieftine).
Juniper oferă [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Dacă tot am vorbit despre certificările Cisco ( <a href="?p=376">I</a> , <a href="?p=405">II</a> ) în reţelistică, ar fi corect să prezint şi oferta din partea concurenţei. <strong><a href="http://www.juniper.net/" target="_blank">Juniper Networks</a></strong> este una din marile firme din networking, poate nu cu un brand la fel de cunoscut ca Cisco, dar cu produse la fel de puternice (dar mai ieftine).</p>
<p>Juniper oferă un program de certificări prin <strong><a href="http://www.juniper.net/training/certification/" target="_blank">JNTCP</a>: Juniper Networks Technical Certification Program</strong>. Programul oferă doua sisteme de certificări: pentru <strong>Enterprise</strong> şi pentru <strong>Service Provider</strong>. Primul este structurat pe <strong>3 niveluri</strong> (asemănator cu Cisco): <strong>Associate </strong>(<strong>JNCIA &#8211; Juniper Networks Certified Internet Associate</strong>) , <strong>Specialist</strong> ( <strong>JNCIS</strong> ) şi <strong>Expert</strong> ( <strong>JNCIE </strong>). Al doilea sistem, pe lângă cele trei, mai oferă si nivelul de <strong>Professional</strong> (<strong>JNCIP</strong>).</p>
<p>Certificările Enterprise sunt împărţite pe diverse direcţii: <strong>Enterprise Routing</strong>, <strong>Enhanced Services</strong>, <strong>Enterprise Switching</strong>, <strong>Firewall/VPN. </strong>Direcţiile sunt independente una faţă de celaltă, iar examenele de JNCIA şi JNCIS nu necesită alte cerificări, dar JNCIE necesită certificarea JNCIS. Fiecare certificare necesită un examen (deci teoretic un cost destul de mic pentru certificare) şi este valabilă doi ani.</p>
<p>Ce mi s-a părut foarte interesant la Juniper este modul lor de abordare a training-ului. Dacă Cisco oferă cursuri prin Academiile Cisco contra cost, Juniper încurajează învăţarea oferind materiale gratuite. Materialele lor de multe ori fac comparaţia între sistemul lor de operare (<strong>JunOS</strong>) şi IOS-ul de la Cisco ( abordarea lor este &#8220;Dacă ştii să lucrezi pe Cisco, mai învaţă puţin de la noi şi vei şti si Juniper&#8221;). Pe site-ul lor există o serie de tutoriale foarte interesante despre JunOS ( <a href="http://www.juniper.net/training/elearning/jsl.html" target="_blank"><strong>JunOS as a Second Language</strong></a>) gratuite (nici nu necesită înregistrare) de unde se poate învăţa sistemul de operare Juniper prin comparaţia cu cel de la Cisco. Deşi, ca orice firmă mare care se respectă, oferă şi cursuri la nivel business contra unor sume de câteva mii de dolari.</p>
<p>O altă campanie interesantă a fost oferirea unei cărţi total gratuite: <a href="JUNOS Enterprise Routing" target="_blank"><strong>JUNOS Enterprise Routing</strong></a> de la <strong>O&#8217;Reilly</strong> (cartea a ajuns recent la mine acasă, fară nici o taxă de livrare <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_biggrin.gif' alt=':D' class='wp-smiley' />  şi este motivul din spatele acestui articol&#8230; este o carte interesantă, sper să am timp să o termin).</p>
<p>În acest an au avut şi un program, <strong>FastTrack</strong> prin care ofereau reduceri la examenele Juniper (păcat că <a href="http://ubergeek.ro/2008/01/11/juniper-fasttrack-extins-si-in-2008/" target="_blank">am aflat şi eu târziu </a>de el ).</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/12/15/certificari-juniper/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>WebBrowsers: Cine foloseşte standardrele?</title>
		<link>http://alexj.info/2008/12/10/webbrowsers-cine-foloseste-standardrele/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/12/10/webbrowsers-cine-foloseste-standardrele/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 10 Dec 2008 19:16:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Acid3]]></category>
		<category><![CDATA[Chrome]]></category>
		<category><![CDATA[Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[Gecko]]></category>
		<category><![CDATA[Internet Explorer]]></category>
		<category><![CDATA[open standards]]></category>
		<category><![CDATA[Opera]]></category>
		<category><![CDATA[Presto]]></category>
		<category><![CDATA[Safari]]></category>
		<category><![CDATA[W3C]]></category>
		<category><![CDATA[web]]></category>
		<category><![CDATA[web browser]]></category>
		<category><![CDATA[WebKit]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=423</guid>
		<description><![CDATA[Prima problemă atunci când trebuie să creezi un site, este să îl faci în aşa fel încât să fie compatibil cu toţi (sau cât mai mulţi ) clienţi web (IE, Firefox, Safari, Opera). Există anumite standarde şi în web development (standarde de HTML, CCS, JS), dar din păcate nu toate navigatoarele le respectă sau nu [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Prima problemă atunci când trebuie să creezi un site, este să îl faci în aşa fel încât să fie compatibil cu toţi (sau cât mai mulţi ) clienţi web (IE, Firefox, Safari, Opera). Există anumite standarde şi în web development (standarde de HTML, CCS, JS), dar din păcate nu toate navigatoarele le respectă sau nu în totalitate.</p>
<p>Există un <a href="http://www.acidtests.org/">site</a> care oferă o serie de teste numite <strong>Acid Tests</strong> ce testează dacă un browser respectă sau nu strandardele în domeniul Web (standardele <a href="http://www.w3.org/">W3C </a>- World Wide Web Consortium). Testul <strong>Acid3 </strong>cred că e cel mai bun.</p>
<p>Am început prin a rula Acid3 pe browserul pe care îl folosesc eu (<strong>MozillaFirefox 3.0.4</strong>) şi am obtinut <strong>71 </strong>de puncte (din 100).</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/ff304.jpg"><img class="size-medium wp-image-426 aligncenter" title="ff304" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/ff304-300x213.jpg" alt="" width="300" height="213" /></a></p>
<p>Am fost dezamăgit deorece mă aşteptam ca princpipalul susţinător al standardelor deschise să obtină undeva la 90-100. Am testat <strong>Firefox 3.1 beta</strong> sperând la un scor mai bun. A fost mai bun, dar nu extraordinar: <strong>88</strong>. Engine-ul <strong>Gecko</strong> aparent mai are nevoie de muncă.</p>
<p>Am trecut la <strong>Internet Explorer 7</strong> unde rezultatul a fost cel aşteptat: un absolut dezastru&#8230; nici nu puteam vedea textul ce afişa scorul. Si este o problema extrem de mare, deoarece are cea mai mare cotă te piaţă ceea ce face pe majoritatea dezvoltatorilor web să facă site-uri compatibile în primul rând cu IE. Se dovedeşte din nou cât de puternic este Microsoft împotriva evoluţiei Internetului. Nu am putut testa IE6 pentru că nu am nici unul prin apropiere, dar dacă IE7 a obţinut atât, nu aş vrea să ştiu cât are 6.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/ie7.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-427" title="ie7" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/ie7-300x133.jpg" alt="" width="300" height="133" /></a></p>
<p>Am testat şi noul <strong>Google Chrome</strong> (care este bazat pe engine-ul se la Safari: <strong>WebKit</strong>) şi a obţinut (pe versiunea 0.4.154.29)  <strong>88 </strong>puncte. <strong>Safari 3.1.2</strong> mi-a returnat <strong>75 puncte</strong></p>
<p><strong>Opera</strong> versiunea 9.62 a obţinut <strong>85 puncte</strong> iar versiunea <strong>alpha a Opera 10</strong> a obţinut un uimitor <strong>100%</strong>, so good job <strong>Presto.</strong></p>
<p>Pe Wikipedia la secţiunea <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Acid3">Acid3</a> am găsit o lista completă de teste asupra mai multor navigatoare (inclusiv a unor browsere pentru dispozitive mobile).</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/12/10/webbrowsers-cine-foloseste-standardrele/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Diacritice</title>
		<link>http://alexj.info/2008/12/07/diacritice/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/12/07/diacritice/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 07 Dec 2008 10:08:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[diacritice]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[tastaturi]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=421</guid>
		<description><![CDATA[Unul din motivele pentru care nu se folosesc diacriticile în texte scrise în limba română este dificultatea mapării pe tastatură. După cum au observat cei doi invitaţi străini de la Mozilla [1] ce au venit în românia, în ţara noastră nu există (sau aproape deloc) tastaturi mapate pe caracterele româneşti). Toate tastaturile sunt mapate pe [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Unul din motivele pentru care nu se folosesc diacriticile în texte scrise în limba română este dificultatea mapării pe tastatură. După cum au observat cei doi invitaţi străini de la Mozilla <a href="http://alexj.info?p=413">[1]</a> ce au venit în românia, în ţara noastră nu există (sau aproape deloc) tastaturi mapate pe caracterele româneşti). Toate tastaturile sunt mapate pe tastatura US, iar celor începători în calculatoare le este greu să foloseasca o astfel de tastatura chiar dacă din sistemul de operare se face maparea software cu un alt alfabet ( majoritatea persoanelor folosesc legătura vizuală între ce scrie pe tastă şi ce ar trebui să vadă imprimat pe monitor).</p>
<p>Pentru cel ce folosesc Windows, soluţia la problema diacriticelor este instalarea tastaturii în Română pe lângă cea în engleză şi schimbarea cu o combinaţie de taste (gen Left-Ctrl+ LeftShift) între cele doua. Soluţia a doua, mult mai simplă, am descoperit-o pe site-ul <strong>diacritice.ro</strong> <a href="http://diacritice.ro" target="_blank">[2]</a>. Site-ul pune la dispoziţie un mic progrămel <a href="http://www.diacritice.ro/system/files/rops.exe">[3]</a> care oferă Windows-ului un nou tip de mapare pe tastatură ce este o combinaţie între cea US şi cea RO. Mai exact, maparea US rămâne standard, iar peste ea se mai adaugă diacriticele ăîşţ  prin folosirea tastei Alt (din dreapta) împreună cu tastele a i s t. Majusculele se obţin prin folosirea tastelor Alt şi Shift. Astfel, cei obişnuiţi cu tastatura US nu vor fi afectaţi, iar cei ce doresc să scrie cu diacritice nu mai sunt nevoiţi să schimbe maparea. Faptul că se foloseste doar tasta Alt din drepta nu opreşte folosirea combinaţiilor Alt (stânga)  cu alte taste pentru alte programe.</p>
<p>Combinaţiile de taste sunt:</p>
<ul>
<li>R-Alt (Alt dreapta se foloseşte pentru toate combinaţiile) + a = ă</li>
<li>R-Alt + q = â</li>
<li>R-Alt + i = î</li>
<li>R-Alt + s = ş</li>
<li>R-Alt + t = ţ</li>
<li>R-Alt + e = €</li>
<li>R-Alt + p = §</li>
<li>R-Alt + c = ©</li>
<li>R-Alt + [ = „ (gilimele jos)</li>
<li>R-Alt + ] = ” (gilimele sus, diferite de &#8221; )</li>
<li>R-Alt + , = «</li>
<li>R-Alt + &gt; = »</li>
<li>R-Alt + Shi<strong>f</strong>t ( ori stânga ori dreapta) + a = Ă</li>
<li>R-Alt + Shi<strong>f</strong>t + q / i / s / t = Â / Î / Ş / Ţ</li>
</ul>
<p>De menţionat că în Linux, acestă mapare vine implicită.</p>
<p>[1] <a href="alexj.info?p=413">http://alexj.info?p=413</a></p>
<p>[2] <a href="http://diacritice.ro" target="_blank">http://diacritice.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.diacritice.ro/system/files/rops.exe" target="_blank">http://www.diacritice.ro/system/files/rops.exe</a></p>
<p>Later edit:</p>
<p>Mă alătur unei campanii pentru promovarea scrisului corect:<br />
<a title="Noi vorbim româneşte! " href="http://vorbimromaneste.wordpress.com/" target="_blank"><img src="http://vorbimromaneste.files.wordpress.com/2008/02/1.jpg" alt="http://vorbimromaneste.wordpress.com/" height="120" /></a></p>
<p>[4] <a href="http://vorbimromaneste.wordpress.com/2008/02/03/fratilor-nu-distrugeti-limba-romana/" target="_blank">http://vorbimromaneste.wordpress.com/2008/02/03/fratilor-nu-distrugeti-limba-romana/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/12/07/diacritice/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>14</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mozilla în Politehnică</title>
		<link>http://alexj.info/2008/12/04/mozilla-in-politehnica/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/12/04/mozilla-in-politehnica/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 04 Dec 2008 21:19:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[diacritice]]></category>
		<category><![CDATA[eveniment]]></category>
		<category><![CDATA[Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[limba română]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla Europa]]></category>
		<category><![CDATA[open software]]></category>
		<category><![CDATA[prezentare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=413</guid>
		<description><![CDATA[Ultimele două zile ale mele s-au învârtit în jurul prezentării Mozilla de astăzi, 4 decembrie din Politehnică. A fost o ocazie unică sa cunosc echipa Mozilla Europa şi să mă implic direct în comunitatea Mozilla. Evenimentul a fost organizat de Mozilla Europa şi susţinut de către organizaţiile Ceata şi ROSEdu.
Prezentarea a ţinut ceva peste doua [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Ultimele două zile ale mele s-au învârtit în jurul <a href="http://mozaic.ceata.org/?level=picture&amp;id=107" target="_blank">prezentării </a><strong>Mozilla</strong> de astăzi, 4 decembrie din Politehnică. A fost o ocazie unică sa cunosc echipa Mozilla Europa şi să mă implic direct în comunitatea Mozilla. Evenimentul a fost organizat de Mozilla Europa şi susţinut de către organizaţiile <strong><a href="http://www.ceata.org/">Ceata </a></strong>şi <strong><a href="http://rosedu.org" target="_blank">ROSEdu</a></strong>.</p>
<p>Prezentarea a ţinut ceva peste doua ore şi cei doi reprezentanţi Mozilla (Alina Mierluş şi Antoni Hermoso) au prezentat Fundaţia Mozilla, produsele lor şi în general importanţa Open Software. Principalul focus a fost ideea de localizare a produselor Mozilla, adică traducerea aplicaţiilor (ex. Firefox şi Thunderbird) în limbile locale din toate ţările (în cazul nostru româna). În cadrul laboratorlul au fost prezentate produse ca <a href="http://labs.mozilla.com/projects/ubiquity/"><strong>Ubiquity</strong></a> sau <a href="http://labs.mozilla.com/2007/12/personas-for-firefox/"><strong>Personas</strong></a>.</p>
<p>Deşi nu ştiu cât de interesant a fost partea despre limba română în software pentru majoritatea persoanelor din sală (cred că mulţi au aşteptat ceva mai tehnic), pe mine chiar m-a pus pe gânduri. Prezentarea a fost, oricum, foarte interesantă. Dar, de fapt, mai mult m-au atras conversaţiile pe care le-am avut cu o seară înainte, când am avut ocazia să stau la un pahar de vin cu preşedintele Mozilla Europa, Tristan Nitot. Am aflat foarte multe lucruri din interiorul Mozilla (cum ar fi noua lor organizare sau planurile lor pentru anii viitori). Tristan şi Antoni (unul din Franţa şi celălalt din Spania) au fost şocaţi să vadă cât de puţin pun românii preţ pe limba lor. Şi adevărul este că, deşi noi nu prea đăm importanţă, au dreptate Discuţiile au fost de la faptul că nu există destul software (nici propietar nici open) în limba română (ex. Windows-ul care este livrat cu calculatoarele vândute în România este în limba engleză) până la faptul câ nu sunt folosite diacriticile în diverse situaţii (de la afişe publicitare pânâ la acte oficiale).</p>
<p>Ca om din Computer Science sunt obişnuit sa folosesc termeni în limba engleză (exemplu mi se pare anormal şa zic &#8217;semn de carte&#8217; în loc de bookmark) şi de multe ori sunt împotriva încercării de a româniza majoritatea termenilor IT. Dar adevărul este că mulţi oameni ce trebuie să folosească un computer nu sunt specialişti în IT şi mai important nu sunt vorbitori de limba engleză. Prin urmare aceştia au o mare dificultate de a întelege o bucată nouă de tehnologie. Recunosc că eu nu ţin nimic în limba româna (şi de obicei primul lucru pe care îl fac atunci când am un software nou in limba română este să îl schimb în engleză) dar sunt persoane, cum ar fi părinţii noştrii cărora le este foarte greu să lucreze cu ceva ce nu este în limba română (cum ar fi tatăl meu care, la orice software nou sau dispozitiv electronic, chiar dacă are 1000 de feature-uri caută în primul rând dacă se poate seta în română).</p>
<p>În afară de problema folosirii termenilor în limba română mai e problema folosirii în cuvintele române a diacriticelor. Personal, mai mult din comoditate nu folosesc diacritice, dar, după cum se observă, acest articol este scirs cu diacritice şi sper că de acum încolo toate articolele de pe acest site  (btw, nu am de gând ca în viitorul apropiat să folosesc &#8217;sait&#8217; sau &#8217;sit&#8217; pentru termenul englez &#8217;site&#8217; sau alte cuvinte asemănătoare) să fie scrise astfel.</p>
<p>Concluzia: a fost foarte interesant să discut cu cei de la Mozilla, care sunt nişte oameni foarte pasionaţi şi foarte deschişi la minte (şi in software <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ). Mi-a placut faptul că am avut ocazia să dau nişte sugestii de markeing direct către preşedintele Mozilla Europa şi el chiar a ascultat cu mare atenţie. De asemenea am discutat şi posibile viitoare colaborări în alte evenimente de promovare Free and Open Software.</p>
<p>LE:</p>
<p>Poze &amp; followups:</p>
<p>[1] <a href="http://blogs.mozilla-europe.org/?post/2008/12/05/Romanian-community-dinner-in-Bucharest" target="_blank">http://blogs.mozilla-europe.org/?post/2008/12/05/Romanian-community-dinner-in-Bucharest</a></p>
<p>[2] <a href="http://blogs.mozilla-europe.org/?post/2008/12/10/Mozilla-events-in-Romania" target="_blank">http://blogs.mozilla-europe.org/?post/2008/12/10/Mozilla-events-in-Romania</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.rosedu.org/node/68" target="_blank">http://www.rosedu.org/node/68</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.flickr.com/photos/30176726@N04/3085723952/" target="_blank">http://www.flickr.com/photos/30176726@N04/3085723952/</a></p>
<p>[5] <a href="http://flickr.com/photos/toniher/sets/72157610833305715/" target="_blank">http://flickr.com/photos/toniher/sets/72157610833305715/</a></p>
<p>And use Open Standards <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/wffs.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-415" title="wffs" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/wffs.png" alt="" width="450" height="344" /></a><br />
<a href="http://www.mozilla.com/firefox?from=sfx&amp;uid=228072&amp;t=309"><img src="http://sfx-images.mozilla.org/affiliates/Buttons/firefox3/468x60.png" border="0" alt="Spreadfirefox Affiliate Button" /></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/12/04/mozilla-in-politehnica/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>9</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Certificari Cisco (part II)</title>
		<link>http://alexj.info/2008/11/30/certificari-cisco-part-ii/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/11/30/certificari-cisco-part-ii/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 30 Nov 2008 21:01:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[ARCH]]></category>
		<category><![CDATA[BCMSN]]></category>
		<category><![CDATA[BCSI]]></category>
		<category><![CDATA[Career Certifications & Paths]]></category>
		<category><![CDATA[CCDP]]></category>
		<category><![CDATA[CCIE]]></category>
		<category><![CDATA[CCIP]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[CCNP]]></category>
		<category><![CDATA[CCSP]]></category>
		<category><![CDATA[CCVP]]></category>
		<category><![CDATA[certificari]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[ICSW]]></category>
		<category><![CDATA[ONT]]></category>
		<category><![CDATA[VUE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=405</guid>
		<description><![CDATA[[part I]
Al doilea nivel al piramidei Certificarilor Cisco este cel Professional. Cea mai cunoscuta certificare de la acest nivel este CCNP (Cisco Certified Network Professional), care vine ca urmatorul pas la CCNA. Dar acest nivel ofera, de fapt 5 directii majore prin 5 certificari CC?P

Routing and Switching prin CCNP
Security prin CCSP (Security Professional)
VoIP prin CCVP [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong><a href="?p=376">[part I]</a></strong></p>
<p>Al doilea nivel al piramidei Certificarilor Cisco este cel <strong>Professional</strong>. Cea mai cunoscuta certificare de la acest nivel este<strong> CCNP (Cisco Certified Network Professional)</strong>, care vine ca urmatorul pas la CCNA. Dar acest nivel ofera, de fapt 5 directii majore prin 5 certificari CC?P</p>
<ul>
<li>Routing and Switching prin <strong>CCNP</strong></li>
<li>Security prin <strong>CCSP (Security Professional)</strong></li>
<li>VoIP prin <strong>CCVP (Voice Professional)</strong></li>
<li>Network Design prin <strong>CCDP (Design Professional)</strong></li>
<li>Internet Service Provider prin <strong>CCIP (Internetwork Professional)</strong></li>
</ul>
<p>Pana acum doar CCNP si CCDP aveau un nivel inferior (CCDA si CCNA), dar acum exista si pentru CCSP si CCVP un precursor (CCNA Security si CCNA Voice), dar doar CCNA-ul este un prerequisite.</p>
<p>Obtinerea acestor certificari necesita trecerea a 3 pana la 6 examene (depinzand de certificare). Veste buna este ca unele examene sunt comune. De exemplu pentru a obtine CCNP-ul ai nevoie de 4 examene: <strong>642-901 BSCI, 642-812 BCMSN, 642-825 ISCW, 642-845 ONT</strong>, iar pentru CCDA de 3: BCSI, BCMSN, si <strong>642-873 ARCH</strong> (deci, cu un total de 5 examene ai 2 certificari). De asemenea, BCSI si BCMSN pot fi inlocuite de un singur examen,  <strong>642-892 Composite</strong>.</p>
<p>Cel mai inalt nivel este cel de <strong>Expert</strong>, adica <strong>CCIE (Cisco Certified Internetwork Expert)</strong>. Aceasta certificare poate fi data pe multe domenii (exemplu Routing and Switching, Security, Voice, Service Provider etc.). Certificarile la acest nivel necesita un examen <strong>teoretic</strong> (la fel ca toate celelate examene Cisco) dar si un <strong>examen practic</strong>. Examenul practic se da intr-un laborator special contra unei sume destul de mari. Din pacate, este o singura locatie in Europa unde se poate da acest examen: Bruxelles. Certificarea CCIE  nu necesita nici o alta certificare (nici macar CCNA).</p>
<p>Ultima mentiune, examenele teoretice, pentru orice fel de certificare se dau la un centru de testare <a href="http://vue.com/"><strong>VUE</strong></a> care este independent de Cisco. Ficare examen are un anumit <a href="http://rosedu.cs.pub.ro/~alexj/vue.pdf" target="_blank">pret</a>, stabilit de VUE si Cisco. Puteti da de oricate ori examenul (dar platiti de fiecare data). Exista unele <strong>vouchere</strong> oferite de Cisco (de exemplu la cumpararea unor carti de la <strong>Cisco Press</strong> sau pentru participarea la cursurile <strong>Cisco Networking Academy</strong>).</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/11/30/certificari-cisco-part-ii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Certificari Cisco (part I)</title>
		<link>http://alexj.info/2008/11/29/certificari-cisco-part-i/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/11/29/certificari-cisco-part-i/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 29 Nov 2008 09:50:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Career Certifications & Paths]]></category>
		<category><![CDATA[CCDA]]></category>
		<category><![CDATA[CCENT]]></category>
		<category><![CDATA[CCNA]]></category>
		<category><![CDATA[CCNA Security]]></category>
		<category><![CDATA[CCNA Voice]]></category>
		<category><![CDATA[CCNA Wireless]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[certificari]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=376</guid>
		<description><![CDATA[Multi au impresia ca stiu despre certificarile Cisco (si ar fi normal sa stie avand in considerare cat de des dau studentii de la facutlatea acesta de cursuri Cisco), dar tot descopar ca de fapt se stie foarte putin. Incerc sa fac un mic guideline.
Certificarile Cisco sunt oferite prin Career Certifications &#38; Paths. Si sunt [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Multi au impresia ca stiu despre certificarile Cisco (si ar fi normal sa stie avand in considerare cat de des dau studentii de la facutlatea acesta de cursuri Cisco), dar tot descopar ca de fapt se stie foarte putin. Incerc sa fac un mic guideline.</p>
<p>Certificarile Cisco sunt oferite prin <strong><a href="http://www.cisco.com/web/learning/le3/learning_career_certifications_and_learning_paths_home.html" target="_blank">Career Certifications &amp; Paths</a>.</strong> Si sunt doua cateogrii: <strong>Certificarile Generale</strong> ce sunt structurate sub forma unei piramide si certificarile de <strong>Specialist</strong>. Diferenta inte ele este ca cele generale cuprind un domeniu destul de mare (exemplu Securitate sau Routing&amp;Switching) , necesita trecerea a mai multor teste si au o valabilitate de 3 ani iar cele de specialist sunt pe un produs specific (exemplu ASA Specialist, Firewall Specialist, Unitiy Specialist), necesita un examen si au valabilitate de 2 ani. Certificarile genelare se impart pe trei nivele: <strong>Associate</strong>, <strong>Professional </strong>si <strong>Expert</strong>.</p>
<p>Cea mai cunoscuta certificare este <strong>CCNA &#8211; Cisco Certified Network Associate</strong>. Este certificarea care sta la baza piramidei, adica orice alta certitificare are ca prerequisite CCNA-ul. Obtinerea certificarii de CCNA necesita fie trecerea unui examen compus <strong>640-802</strong> <strong>CCNA</strong> (acesta este examenul nou de CCNA ce inlocuieste 640-801) fie trecerea a doua examene ce reprezinta jumatati din 640-802 : <strong>640-822 ICND1</strong> si <strong>640-816 INCD2</strong> (ce inlocuiesc fostele INTRO si INCD).</p>
<p>Tot la nivelul Associat mai este o certificare de Networking Design: <strong>CCDA &#8211; Cisco Certified Design Associate</strong>, ce necesita de asemenea un singur test: <strong>640-863 DESGN</strong>.</p>
<p>Incepand de vara aceasta, Cisco a introdus trei certificari noi de nivel associate: <strong>CCNA Security</strong>, <strong>CCNA Voice</strong> si <strong>CCNA Wireless</strong>. Acestea vin ca o completare a CCNA-ului pe directiile respective si sunt un raspuns din partea Cisco la cerinta pietei IT pentru securitate, mobilitate si VoIP. Fiecare din acestea au nevoie de cate singur test: <strong>640-553 IINS</strong>, <strong>640-460 IIUC</strong> respectiv <strong>640-721 IUWNE</strong>, dar, desi sunt de nivel associate, e nevoie sa fi avut certificarea de CCNA inainte (la fel ca CCDA).</p>
<p>Mai exista si o certificare de tip <strong>Entry Level</strong> (ceea ce modifica piramida clasica Cisco), adica sub associate. In acesta categorie intra certificare <strong>CCENT</strong> care se obtine prin trecerea examenului<strong>640-822 ICND1</strong> (adica prima jumate din CCNA).</p>
<p><a href="/?p=405"><strong>[to be continued]</strong></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/11/29/certificari-cisco-part-i/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Slashdot: from the news-for-the-geeks dept.</title>
		<link>http://alexj.info/2008/11/26/slashdot-from-the-news-for-the-geeks-dept/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/11/26/slashdot-from-the-news-for-the-geeks-dept/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 26 Nov 2008 15:36:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[IT]]></category>
		<category><![CDATA[IT news]]></category>
		<category><![CDATA[Newsletter]]></category>
		<category><![CDATA[Slashdot]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=400</guid>
		<description><![CDATA[Slashdot.org este siteul perfect pentru un Computer Science Geek, oferind cele mai noi stiri din IT si Stiinta. Avand in considerare ca domeniul IT este foarte dinamic, oamenii din acest domeniu ar trebui sa fie intotdeuna la zi cu ceea ce se intampla in lumea tehnologiei. Slashdot ofera acest lucru celor pasionati de acest fel [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://slashdot.org/" target="_blank"><strong>Slashdot.org</strong></a> este siteul perfect pentru un Computer Science Geek, oferind cele mai noi stiri din IT si Stiinta. Avand in considerare ca domeniul IT este foarte dinamic, oamenii din acest domeniu ar trebui sa fie intotdeuna la zi cu ceea ce se intampla in lumea tehnologiei. Slashdot ofera acest lucru celor pasionati de acest fel de stiri.</p>
<p>Eu sunt inscris la Daily Digest, adica primesc in fiecare zi dimineata stirile din ziua respectiva si incerc sa le citesc inainte de a pleca la facultate (desi un intotdeauna apuc).</p>
<p>Daca sunteti pasionati de Computer Science, va recomand sa va inscrieti in comunitatea Slashdot.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/11/26/slashdot-from-the-news-for-the-geeks-dept/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Instant messaging: Pidgin</title>
		<link>http://alexj.info/2008/11/23/instant-messaging-pidgin/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/11/23/instant-messaging-pidgin/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 22 Nov 2008 23:10:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[free]]></category>
		<category><![CDATA[Gaim]]></category>
		<category><![CDATA[Instant messaging]]></category>
		<category><![CDATA[Pidgin]]></category>
		<category><![CDATA[Yahoo Messenger]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=385</guid>
		<description><![CDATA[Majoritatea persoanelor ce folosesc un instant messenger, folosesc Yahoo Messenger.  Este un software destul de bun, dar faptul ca Yahoo il tine atat de inchis ( ultimele cautari dupa specificatiile protocolului YM m-au dus pe niste site-uri foarte obscure) fac ca Yahoo Messenger ( ca si produsele Microsoft de exemplu) sa ramana foarte usor foarte [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Majoritatea persoanelor ce folosesc un instant messenger, folosesc Yahoo Messenger.  Este un software destul de bun, dar faptul ca Yahoo il tine atat de inchis ( ultimele cautari dupa specificatiile protocolului YM m-au dus pe niste site-uri foarte obscure) fac ca Yahoo Messenger ( ca si produsele Microsoft de exemplu) sa ramana foarte usor foarte in urma.</p>
<p>Alternativa open source este <strong>Pidgin</strong> ( <a href="http://pidgin.im/" target="_blank">http://pidgin.im/</a> ). Pidgin a evoluat din <strong>GAIM</strong> pe care am mai avut incercari sa migrez, dar atunci era mult prea rudimentar. Determinat de multiplele probleme pe care le-am avut cu ultimele versiuni de Yahoo Messenger am trecut 100% pe Pidgin (recunosc, a trebuit sa ma obisnuiesc cu el, pentru ca intotdeauna comoditatea este puternica). Si nu regret deoarece s-a dovedit a fi un software foarte bine gandit. Desi s-a scos Yahoo Messenger 9 nu ma voi intoarce la el.</p>
<p><strong>De ce Pidgin?</strong></p>
<p>In primul rand, este open software&#8230; asta inseamna ca se scot versiuni des (spre deosebire de anii lungi intre doua versini de YM). Este suportat si dezvoltat de catre o comunitate care incearca sa ofere cat mai multe lucruri utilizatorilor (spre deosebire de o companie mare care de obicei ofera, din motive de marketing, cate un singur feature nou la un moment dat).</p>
<p>Are multe lucuri mici care il fac interesant. Mi se pare foarte interesant, de exemplu faptul ca pot pune grupurile in orice ordine vreau eu (nu doar alfabetica). Imi place ca apare langa statusul unui contact avatarul sau mare, alaturi de o iconita ce indica starea (busy, away, online, offline). Poti salva un numar nelimitat de status-uri (lucru pe care il folosesc la maxim) si ca ultimul status ales se pune automat la loc atunci cand te reconectezi. Fereastra cu un prieten se deschide atunci cand el/ea incepe sa tasteze, nu cand trimite primul mesaj (deci esti deja gata sa ii zici &#8217;salut&#8217;).  Informatiile despre un contact pot contine inclusiv adresa IP a respectivului si in caz ca statusul respectivului are mai multe link-uri, ele pot fi accesate independent. Sistemul de transfer de fisiere seamana cu un download manager si este mai util. Pot fi adaugate emoticonuri noi (si exista set-uri de emoticonuri disponibile pentru download).</p>
<p>Foare utile sunt <strong>plugin</strong>-urile. Pidgin vine cu foarte multe plugin-uri, dar mai sunt si altele disponibile pe Internet. Unele sunt fun (exemplu posibilitatea setarii raspunsului automat cand cineva iti scrie un mesaj, ce poate fi foarte stresant pentru unii <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ) sau doar utile (exemplu afisarea momentelor in care un prieten intra/iese/devine idle/redevine activ). Un lucru ce lipseste by default este posibilitatea sa iti apara popup deasupra a system tray cand cineva intra sau iese, dar printr-un plugin care afiseaza si cand cineva devine idle/revine sau incepe sa scrie ceva sau trimite un mesaj, folosind popup-uri in orice forma dorita (plugin-ul se numeste <a href="http://plugins.guifications.org/trac/wiki/Guifications" target="_blank"><strong>Guifications</strong></a>).</p>
<p><strong>De ce nu Pidgin?</strong></p>
<p>Putin motive si mici. Unul este faptul ca nu arata prea bine (Linux style).  Nu afiseaza pop-up cand primesti un email (afiseaza un mesaj dar nu sare in evidenta&#8230; noroc ca folosesc din ce in ce mai putin emailul de la Yahoo). Probabil cel mai mare dezavantaj este faptul ca arhiva nu este compatibila cu Yahoo Messenger. Si cateodata mai sunt probleme cu incompatibilitatea transferului de fisiere intre Pidgin si Yahoo Messenger.</p>
<p>Desi eu il folosesc pentru YM, Pidgin poate fi folosit pe toate protocoalele de IM (Jabber/XMMP, ICQ, AIM, MSN, IRC).  De asemenea, pot fi adaugate doua conturi de YM de exemplu in acelasi timp.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/11/23/instant-messaging-pidgin/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>8</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Google Tools: Docs &amp; Notebook</title>
		<link>http://alexj.info/2008/11/17/google-tools-docs-notebook/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/11/17/google-tools-docs-notebook/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 16 Nov 2008 23:45:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Document]]></category>
		<category><![CDATA[Documents]]></category>
		<category><![CDATA[Form]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>
		<category><![CDATA[Notebook]]></category>
		<category><![CDATA[Office]]></category>
		<category><![CDATA[Open Office]]></category>
		<category><![CDATA[pdf]]></category>
		<category><![CDATA[Presentation]]></category>
		<category><![CDATA[Spreadsheet]]></category>
		<category><![CDATA[Tools]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=370</guid>
		<description><![CDATA[Mi-am dat seama ca am inceput sa folosesc din ce in ce mai mult produse de la Google. Asta datorita faptului ca au venit cu niste unelte unice, puternice si foarte folositoare. Am ajuns sa le folosesc des si cred ca imi fac viata mai usoara. Incep o serie de review-uri ale unor astfel de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Mi-am dat seama ca am inceput sa folosesc din ce in ce mai mult produse de la <strong>Google</strong>. Asta datorita faptului ca au venit cu niste unelte unice, puternice si foarte folositoare. Am ajuns sa le folosesc des si cred ca imi fac viata mai usoara. Incep o serie de review-uri ale unor astfel de produse (cele pe care le-am folosit eu).</p>
<p><strong>Part I : Google Docs &amp; Google Notebook</strong></p>
<p><strong>Google Documents </strong>(<a href="http://docs.google.com/" target="_blank">http://docs.google.com/</a>)<strong> </strong>chiar este ceva cu care m-am obisnuit sa folosesc la orice. Daca am nevoie sa scriu o lista de lucruri nu mai deschid notepad/vim sa imi salvez notitele pe calculatorul local, ci o fac printr-un Google Doc online. Avantajul este ca daca le salvez online, am acces la datele respective indiferent dacaca sunt fie pe PC-ul meu, fie pe laptop, fie la un calculator care nu este al meu. In plus sunt undeva intr-un loc mai sigur decat pe harddiskul meu (in caz ca acesta se strica, am datele undeva pe mai multe servere Google in care am destul de multa incredere). Singura problema ar fi una de intimitate, dar cum nu salvez lucruri vitale, nu ar trebui sa fie o grija mare.</p>
<p>Serviciul a evoluat foarte mult de cand a fost pornit. Daca la inceput puteai sa faci lucruri primitive (la nivelul wordpad), acum poti face multe din lucrurile disponibile in Open Office Writer, Calc si Impress (sau Microsoft Office Word, Excel si Power Point). Compatibilitatea cu documentele MS Office, Open Office sau alte formate este destul de buna.</p>
<p>Pe langa avantajul ca nu ai nevoie sa insalezi nici un program pentru a-l folosi, poate fi accesat de oriunde si securizat (in spatele unui cont de Google). Pentru toate documentele create (Document, Spreadsheet, Presentation, Form) se pastreaza o istorie a versiunii (ca intr-un wiki). Deci daca ai gresit ceva, poti reveni oricand la o modificare anterioara.</p>
<p>Un feature foarte interesant il gasesc faptul ca poti converti orice document in PDF (spre deosebire de Microsoft Office unde NU poti face asta by default). De asemenea, daca cineva a facut public un document pe Google Docs, eu pot sa il salvez local pe calculatorul meu in format .pdf.</p>
<p>Dar principalul lucru pentru care ar trebui folosit este editarea distribuita a unui document. Intr-o organizatie, sau un grup de persoane ce lucreaza la un proiect poate fi mai eficient decat un fisier pe un server, sau un fisier distribuit repetat la fiecare modificare (chiar si fata de un SVN/CVS). Cine are acces la ce este usor de controlat si publicarea (pentru oricine) se face la fel de usor (mai rapid decat publicarea unei pagini web de exemplu).</p>
<p>Daca intr-un Document (echivalentul unui .doc/.odt), cele pe care le folosesc cel mai des, nu am gasit nimic chiar impresionant, la Spreadsheets realizez din ce in ce mai mult potentialul (datorita de exemplu numarului mare de forumule implementate si fapul ca mai nou poti adauga si Chart-uri). Spreadsheet-urile se dovedesc foarte bune la facultate, la USO si RL de exemplu pentru ca studentii sa iti poata vedea notele imediat ce profesorii sau asistentii le completeaza.</p>
<p>Cel mai nou tip de document ar fi Form-ul. Este cel care nu are echivalent in lumea Office, dar este perfect atunci cand vrei sa publici un sondaj pentru a adauna feedback (cum s-a facut de exemplu semestrul trecut legat de cursul de SO).</p>
<p>Daca de Google Documents au auzit mai multi, de <strong>Google Notebook</strong> (<a href="http://www.google.com/notebook/" target="_blank">http://www.google.com/notebook/</a>)poate nu la fel de multi (eu l-am descoperit foarte recent dar am inceput sa il folosesc des).  Este un mod mult mai usor de a face mici notite (decat sa fac un Google Doc <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> ).  Nu iese in evidenta prin multe feature-uri ci, din contra, prin faptul ca e foarte simplist. Am inceput prin a-l folosi pentru a intocmi lista de taskuri zilnice, fiind foarte usor sa adaug lucuri noi, pe care sa le marchez ca fiind completate dupa. Si ultima utilitate: lista de cumparaturi ce trebuiesc facute <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  . Ca si Google Docs, avantajul este ca nu necesita instalarea unui soft pe calculator si ca poate fi accesat oricand de oriunde.</p>
<p>Va urma&#8230;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/11/17/google-tools-docs-notebook/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Home Routers: GNS3 &amp; IPv6</title>
		<link>http://alexj.info/2008/11/13/home-routers-gns3-ipv6/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/11/13/home-routers-gns3-ipv6/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 13 Nov 2008 15:55:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[dynamips]]></category>
		<category><![CDATA[emulator]]></category>
		<category><![CDATA[GNS3]]></category>
		<category><![CDATA[IOS]]></category>
		<category><![CDATA[IP address]]></category>
		<category><![CDATA[IPv6]]></category>
		<category><![CDATA[RIP]]></category>
		<category><![CDATA[router]]></category>
		<category><![CDATA[routing]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=92</guid>
		<description><![CDATA[Termenul de care aud mult prea des in ultimul timp este IPv6. Don&#8217;t get me wrong, sunt pro IPv6, doar ca nu imi place ca se vorbeste prea mult si se implementeaza prea putin. In curiculumul nou de CCNA4 exista o buna bucata de IPv6 (desi calitatea lui lasa de dorit, precum si lipsa laboratoarelor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Termenul de care aud mult prea des in ultimul timp este <strong>IPv6</strong>. Don&#8217;t get me wrong, sunt pro IPv6, doar ca nu imi place ca se vorbeste prea mult si se implementeaza prea putin. In curiculumul nou de CCNA4 exista o buna bucata de IPv6 (desi calitatea lui lasa de dorit, precum si lipsa laboratoarelor practice).</p>
<p>Am decis sa fac un mini-lab in GNS3 (btw, ati putea sa va uitat peste <a href="?p=80">Introul la GNS3</a>) in care sa implementez basic IPv6 cu <strong>RIP</strong> ca protocol de rutare. O topologie cu 4 routere, legate astfel:</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/gns3_ipv6_top.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-93" title="gns3_ipv6_top" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/gns3_ipv6_top.jpg" alt="" width="500" height="304" /></a></p>
<p>Primul lucru pe care il vom face e sa aplicam adresele. Ce mi-a placut mie la IPv6 e faptul ca merge mai usor configurarea pentru ca e mai putin de scris (cel putin daca folosesc adrese simple, pentru laburi). Desi adresa v6 este mult mai lunga, exista o metoda de a prescurta o adresa prin neglijarea zerourilor (ex. 0001:0000:0000:0000:0000:0000:0000:0002 se poate scrie doar 1::2). Pe langa prescurtarea adresei se prescurteaza si subnetul (deci vom folosi notatia cu / ex. /64).</p>
<p>Vom folosi patru retele /96 de exemplu (asta inseamna ca fiecare retea va avea disponibile atatea adrese IP pentru hosturi cat tot spatiul de adresare IPv4&#8230;cool huh? <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  merge impotriva a tot ce am invatat despre conservarea IPurilor <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> ). Si vom avea retele 1::0, 2::0, 3::0 si 4::0 /96.  Configuarea va arata cam asa:</p>
<p><strong>R1&gt;en</strong></p>
<p><strong>R1#configure terminal</strong></p>
<p><strong>R1(config)#interface f0/0</strong></p>
<p><strong>R1(config-if)#ipv6 address 1::1/96</strong></p>
<p><strong>R1(config-if)#no shutdown</strong></p>
<p><strong>R1(config)#end</strong></p>
<p>Practic singura diferenta este faptul ca in loc de &#8220;ip address&#8221; avem &#8220;ipv6 addess&#8221;. Atentie, o interfata poate avea ambele adrese IP, si v4 si v6.</p>
<p>Facem o verificare daca am configurat cum trebuie cu<strong> #show <span style="text-decoration: underline;">ipv6</span> interface brief</strong>.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/gns3_ipv6_sh_brief.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-100" title="gns3_ipv6_sh_brief" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/gns3_ipv6_sh_brief.jpg" alt="" width="500" height="283" /></a></p>
<p>Facusem o greseala si vroiam sa va atrag atentia Pe R1 am setat gresit adresa ip (v6) si apoi am setat-o si pe cea buna. Nu se suprascrie peste cea veche&#8230; pot fi mai multe adrese asociate unei interfete. Am corectat dupa. Daca incercati sa dati <strong>show ip int brief</strong> veti vedea ca nu este nimic acolo. Sunt stackuri diferite&#8230; saterile ipv4 cu cele ipv6 nu au nici o legatura.</p>
<p>Hai sa trecem la routare. Prima data trebuie sa activam forward-area de pachete ipv6 prin comanda data pe toate routerele</p>
<p><strong>R1(config)#ipv6 unicast-routing</strong></p>
<p>Next, pornim RIP-ul. RIPv6 seamana putin cu OSPF deoarece putem lansa mai multe instante, doar ca in loc sa fie identificate prin numar de proces, sunt identificate printr-un nume. Activarea RIP se face prin</p>
<p><strong>R1(config)#ipv6 router rip <em>nume</em></strong></p>
<p><strong>R1(config-rtr)#<em>exit</em></strong></p>
<p>Spre deosebire de RIPul vechi, nu vom mai specifica retelele pe care facem schimb de route, ci vom specifica interfetele.</p>
<p><strong>R1(config-if )#ipv6 rip <em>nume </em>enable</strong><strong><br />
</strong></p>
<p>Verificam daca au fost invatate rutele prin <strong>show ipv6 route</strong></p>
<p>Informatile despre procesele RIP le aflat prin <strong>show ipv6 rip</strong></p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/gns3_ipv6_sh_route.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-101" title="gns3_ipv6_sh_route" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/gns3_ipv6_sh_route-300x167.jpg" alt="" width="300" height="167" /></a></p>
<p>In tabele din <strong>show ip route</strong> nu se va produce nici o modificare deoarece, dupa cum am zis, sunt stive diferite.</p>
<p>Un <strong>ping </strong>intre oricare adrese va demonsta ca avem o convergenta.</p>
<p>That&#8217;s all.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/11/13/home-routers-gns3-ipv6/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Guide to Remote Admin Tools</title>
		<link>http://alexj.info/2008/10/26/guide-to-remote-admin-tools/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/10/26/guide-to-remote-admin-tools/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 26 Oct 2008 18:29:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[fireftp]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Putty]]></category>
		<category><![CDATA[realvnc]]></category>
		<category><![CDATA[remote admin]]></category>
		<category><![CDATA[remote desktop]]></category>
		<category><![CDATA[scp]]></category>
		<category><![CDATA[sdm]]></category>
		<category><![CDATA[ssh]]></category>
		<category><![CDATA[telnet]]></category>
		<category><![CDATA[tightvnc]]></category>
		<category><![CDATA[vnc]]></category>
		<category><![CDATA[webmin]]></category>
		<category><![CDATA[winscp]]></category>
		<category><![CDATA[yast]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=67</guid>
		<description><![CDATA[Multe din taskurile unui sysadmin nu se fac de pe tastatura conectata la masina respectiva. Deci administrarea de la distanta a sistemelor este un skill important. Am sa trec in revista cateva tool-uri pe care eu le folosesc.
Primul protocol la care ma gandesc cand vine vorba de subiectul acesta, este telnet, dar practic asaceva nu [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Multe din taskurile unui sysadmin nu se fac de pe tastatura conectata la masina respectiva. Deci administrarea de la distanta a sistemelor este un skill important. Am sa trec in revista cateva tool-uri pe care eu le folosesc.</p>
<p>Primul protocol la care ma gandesc cand vine vorba de subiectul acesta, este <strong>telnet</strong>, dar practic asaceva nu exista <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  (poate doar pentru routere si switchuri Cisco neconfigurare cu securitate <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> ). <strong>SSH</strong>-ul este probabil cel mai puternic si cel mai folosit. Secure Shell-ul este secure deoarece foloseste criptare prin RSA cu perechi de chei pentru a asigura o conexiune protejata. In situatia in care masina remote este un Linux box, mai mult ca sigur are instalat <strong>openSSH </strong>(trebuie doar pornit, sau permis din firewall). Cand vine vorba de Windows, nu prea am vazut servere SSH (dar asta nu inseamna ca nu exista). Daca masina locala este un Linux, partea client side e rezolvata&#8230; accesul remote se face folosind utiliatul <strong>ssh </strong>(sintaxa fiind <strong>ssh user@domain</strong> ). Daca suntem pe Windows (sau pe Linux dar vrem alt tool) avem <a title="Putty" href="http://www.chiark.greenend.org.uk/~sgtatham/putty/" target="_blank"><strong>Putty</strong></a>. M-am indragostit de el de cand l-am vazut dintr-un simplu motiv: era o aplicatie standalone de dimensiuni mici (deci de oriunde puteam sa il downloadez de pe net si sa il rulez fara install). 90% din ce fac eu remote, fac cu ajutorul lui Putty.</p>
<p>In cazul in care aveti nevoie de transfer de fisisre (upload mai exact) aveti basicly doua optiuni. Una este FTP-ul clasic. Eu de obicei folosesc drept client <strong>FireFTP</strong> care este un plugin pentru Firefox.  Dar de multe ori servicul de FTP nu este deschis pe server (sau nu exista acces la tot sistemul de fisiere). In acest caz eu obisnuiesc sa folosesc utilitarul din pachetul SSH <strong>scp</strong> (secure copy). Copiere Linux-Linux este usor deoarece comanda scp vine odata cu clientul de ssh (sintaxa este <strong>scp fisier_local user@server:/cale/catre/director </strong>pentru upload&#8230; pt download pur si simplu schimbati ordinea server-clinet&#8230; wildcard-urile sunt permise). Daca sunteti pe Windows, puteti folosi <strong><a title="WinSCP" href="http://winscp.net/eng/index.php" target="_blank">WinSCP</a></strong>, care la mine pe Windows se afla langa Putty <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  . De mentioat ca viteza la scp e mult mai mica ca la FTP sau HTTP, dar eu zic ca e un sistem foarte bun de transfer.</p>
<p>Daca nu ne place command line-ul (I can&#8217;t imagine how can anyone not like CLI, but anyway&#8230;) avem optiunea de <strong>VNC</strong>, ceea ce ne-ar permite sa vedem exact ce este afisat pe monitorul masinii remote. VNC-ul il folosesc mai mult cand trebuie sa controlez o masina Windows. Ca server VNC pe Windows, prefer <strong><a title="RealVNC" href="http://www.realvnc.com/" target="_blank">RealVNC</a></strong> versiunea free. E bine ca e free, dar nu ofera o securitate la fel de buna ca cea Pro (pe care o puteti incerca ca trial) si sincer am avut niste probleme de securitate (solutia a fost sa schimb porturile pe care asculta si/sau sa restrictionez accesul doar la anumite hosturi/retele). Un lucru pe care il ofera RealVNC si pe care multi nu o prea folosec este clientul VNC Java. Asta inseamna ca daca nu am un client pe calculator, il pot accesa de pe HTTP la adresa serverului VNC doar pe alt port. Ca si client putem folosi tot RealVNC (Client) sau, de multe ori prefer <strong><a title="TightVNC" href="http://www.tightvnc.com/" target="_blank">TightVNC </a></strong>(care are si optiunea de server) din acelasi motiv pe care folosesc Putty &#8211; pentru ca gasesc pe siteul lor o aplicatie mica standalone pe care doar o downloadez si rulez. De asemenea putem folosi VNC ca mijloc de prezentare in clase (cum facem noi la Academia Cisco) <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  .</p>
<p>Asemanator cu VNC avem (dar doar pe Windows) <strong>Remote Desktop Connection</strong>. Nu prea il folosesc (dar uneori este mai eficient ca VNC, deoarece spre deosebire de acesta, care face screenshot-uri la desktop, Remote Desktop Connection se bazeaza pe actiunile capturate de catre sistemul de operare). Dar pentru ca e integrat in Windows, it has it&#8217;s drawbacks.</p>
<p>Trecand la mijloace mai avansate de administare, va prezint <strong><a title="Webmin" href="http://www.webmin.com/" target="_blank">Webmin</a></strong>. Este un tool extrem de puternic, care m-a impresinat de cand l-am vazut. Functioneaza doar pe Linux (well..Unix clones). Se bazeaza pe o interfata Web (are un Apache in spate) accesibila prin orice browser. Ofera informatii despre sistem, si se pot face orice taskuri administrative (adaugat/sters user, listat/oprit procese, deschis servere, configurare firewall&#8230;ANYTHING). Si daca pachetul de baza nu face ce va trebuie, se pot adauga module care sa faca respectiva functie. It&#8217;s a great piece of sofware.</p>
<p>Motivul pentru care nu prea folosesc webmin este 1) pentru ca imi place command line-ul, ergo basic ssh, 2) Linux box-ul meu de acasa ruleaza SuSe. Si ce imi place mie la SuSe este <strong>YaST </strong>(yet another system tool). YaST este un fel de control panel, de unde se poate administra tot sistemul. Este accesibil din interfata grafica, DAR exista si o versiune de textmode. Acest lucru il face mai puternic, deoarece, odata ce am acces ssh la masina, pot accesa YaST-ul din command line si pot face tot ce as putea local. I love it.</p>
<p>Trecand de la PC-uri la alte echipamente, mai vreau vreau sa vorbesc despre accesul remote la routerele Cisco. Dupa cum orice CCNAist stie, routerele Cisco se pot accesa prin telnet sau, daca sunt configuare cum ar trebui, prin ssh. De obicei exista si optiunea de admintrare prin server HTTP.  Un tool mai avansat este <strong>SDM</strong>-ul. Unele routere au fisierele pentru SDM in memoria flash, permitand accesul doar printr-un browser (cu Java Runtime Enviroment). Daca nu, SDM-ul poate fi un soft local pe PC cu care se poate conecta la router.</p>
<p>Sunt multe tool-uri care ar face aceste lucruri&#8230;acestea sunt cateva folosite de mine si care poate va ajuta si pe voi.</p>
<p>Have fun <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/10/26/guide-to-remote-admin-tools/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ACM 2008</title>
		<link>http://alexj.info/2008/10/21/acm-2008/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/10/21/acm-2008/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 21 Oct 2008 11:56:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[ACM]]></category>
		<category><![CDATA[concurs]]></category>
		<category><![CDATA[LANStrike]]></category>
		<category><![CDATA[programare]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=321</guid>
		<description><![CDATA[In acest weekend, a avut loc ACM 2008 , etapa regionala Europa de Sud Est. Pentru cei care nu stiu, ACM este un concurs international de programare, recunoscut in intreaga lumea si sponsorizat de IBM. Ca in fiecare an, Universitatea Politehnica Bucuresti gazduieste aceasta etapa.
Concursul a tinut 5 ore in ziua de sambata 18 octombrie, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>In acest weekend, a avut loc <strong><a title="http://www.acm.org/" href="http://www.acm.org/" target="_blank">ACM 2008</a></strong> , etapa regionala Europa de Sud Est. Pentru cei care nu stiu, ACM este un concurs international de programare, recunoscut in intreaga lumea si sponsorizat de IBM. Ca in fiecare an, Universitatea Politehnica Bucuresti gazduieste aceasta etapa.</p>
<p>Concursul a tinut 5 ore in ziua de sambata 18 octombrie, dar pregatirile pentru el au inceput cu mai multe zile inainte. S-a desfasurat in holul Rectoratului. Probabil singurele 3 zile din an in care exista o organizare si un management la nivel international in Politehnica. In mod traditional, echipa de la <strong>Academia Cisco</strong> din Facultatea de Automatica si Calculatoare s-a ocupat de logistica concursului si implementarea retelei (a fost prima editie la care am fost in Echipa de Networking de la ACM). Echipa de Software a fost compusa din cativa oameni din ROSEdu iar Juriul a fost compus din profesori de la Facultatea de Automatica si Calculatoare precum si profesori de la universitati din toata regiunea Europa de Sud Est.</p>
<p>Rezultatul a fost editie  de succes din punct de vedere organizatoric. Din pacate, echipele din Romania nu au reusit sa obtina un loc de calificare, echipele din Ucraina ocupand primele doua locuri (clasamentul se gaseste <a title="http://acm-top.cs.pub.ro/" href="http://acm-top.cs.pub.ro/" target="_blank">aici</a>).</p>
<p>Imediat dupa terminarea concursului, infrastructura a fost mutata complet (intr-un timp record chiar) in corpul EC unde s-a tinut un LanParty (<a title="http://lanstrike.sraits.ro" href="http://lanstrike.sraits.ro" target="_blank">LANStrike 2.0</a> by SRAITS)  care a venit ca o rasplata pentru cei care s-au ocupat de organizarea ACMului (mai putin pentru cei care se ocupau de organizarea ambelor evenimente&#8230;like me&#8230;).</p>
<p>A fost o experienda interesanta si astept editia de anul viitor.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/10/21/acm-2008/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ccna.ro: LPIC &amp; CCDA</title>
		<link>http://alexj.info/2008/10/12/ccnaro-lpic-ccda/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/10/12/ccnaro-lpic-ccda/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 12 Oct 2008 20:08:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[News]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[CCDA]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[design]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[LPI]]></category>
		<category><![CDATA[LPIC]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=315</guid>
		<description><![CDATA[Academia Cisco din Facultatea de Automatica si Calculatoare ( ccna.ro ) introduce incepand din semestrul acesta in premiera in Romania doua cursuri noi: LPIC si CCDA.
Primul, LPIC, este un curs ce pregateste studentii pentru obtinerea certificarii LPIC-1 de la LPI (Linux Professional Institute).  LPCI-1 se obtine prin trecerea a doua examene 101 si 102 si [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Academia Cisco</strong> din Facultatea de Automatica si Calculatoare ( <a title="ccna.ro" href="http://ccna.ro"><strong>ccna.ro</strong></a> ) introduce incepand din semestrul acesta in premiera in Romania doua cursuri noi: <strong>LPIC</strong> si <strong>CCDA</strong>.</p>
<p>Primul, LPIC, este un curs ce pregateste studentii pentru obtinerea certificarii <strong>LPIC-1</strong> de la <strong>LPI (<a title="lpi" href="http://lpi.org">Linux Professional Institute</a>)</strong>.  LPCI-1 se obtine prin trecerea a doua examene 101 si 102 si este primul nivel din structura de certificari oferite de LPI. Curiculumul pentru aceste examen cuprinde capitole gen comenzi si utilitare GNU/Linux, shell scripting, netwoking, securitate, taskuri administrative pe un sistem Linux. Certifcarile LPI sunt printre cele mai recunoscute din lume, alaturi de RHCE si Linux+.</p>
<p>Al doilea, CCDA (<strong>Cisco Certified Design Associate</strong>) este un curs oferit de Academie celor ce doresc sa isi dea examenul pentru certificarea CCDA care este prima certificare pe ramura de Design. Acesta ramura capata importanta din ce in ce mai mare, dovedita prin scoaterea recent a unei certificari de nivel CCIE de Design.</p>
<p>Interviurile pentru aceste cursuri se fac joi, 16 Octombrie. Detalii pe <a title="http://ccna.ro" href="http://ccna.ro">http://ccna.ro</a></p>
<p><img class="alignleft" title="ccna.ro" src="http://old.academiacisco.ro/images/sigla.png" alt="" width="191" height="90" /></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/10/12/ccnaro-lpic-ccda/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>In UPB: Ubuntu Install Fest II &amp; MovieNight</title>
		<link>http://alexj.info/2008/10/06/in-upb-ubuntu-install-fest-ii-movienight/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/10/06/in-upb-ubuntu-install-fest-ii-movienight/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 06 Oct 2008 20:35:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[MovieNight]]></category>
		<category><![CDATA[SRAITS]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu Install Fest]]></category>
		<category><![CDATA[UPS]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=308</guid>
		<description><![CDATA[
Sambata, 11 Octombrie 2008 la ora 12:00 ROSEdu organizeaza al doilea Ubuntu Install Fest in Facultatea de Automatica si Calculatoare. Cine doreste sa isi instaleze Ubuntu (incluzand Kubuntu sau XUbuntu) pe calculatorul lor si au nevoie de putin ajutor este benevenit in EG106 (Laboratorul USO/IXIA Labs) unde va fi asteptat de o echipa pasionata de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/10/uifavatarv2.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-309" title="uifavatarv2" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/10/uifavatarv2.jpg" alt="" width="180" height="180" /></a></p>
<p>Sambata, 11 Octombrie 2008 la ora 12:00 <a title="http://www.rosedu.org/" href="http://www.rosedu.org/" target="_blank"><strong>ROSEdu</strong></a> organizeaza al doilea <strong>Ubuntu Install Fest</strong> in Facultatea de Automatica si Calculatoare. Cine doreste sa isi instaleze Ubuntu (incluzand Kubuntu sau XUbuntu) pe calculatorul lor si au nevoie de putin ajutor este benevenit in EG106 (Laboratorul USO/IXIA Labs) unde va fi asteptat de o echipa pasionata de open software dornica sa va ajute.</p>
<p>Eu voi fi acolo ca membru in echipa de suport (si nu as vrea sa ma limitez doar la Ubuntu <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ).</p>
<p>Tot sambata <a title="http://sraits.ro" href="http://sraits.ro" target="_blank"><strong>SRAITS</strong></a> organizeaza un <strong>MovieNight </strong>la ora 19:00 in EC004. Pentru detalii, <a title="http://movie.sraits.ro" href="http://movie.sraits.ro" target="_blank">http://movie.sraits.ro</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/10/06/in-upb-ubuntu-install-fest-ii-movienight/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Linux-Windows Dual boot: worst case scenario</title>
		<link>http://alexj.info/2008/09/15/linux-windows-dual-boot-worst-case-scenario/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/09/15/linux-windows-dual-boot-worst-case-scenario/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 15 Sep 2008 12:42:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[dd]]></category>
		<category><![CDATA[dualboot]]></category>
		<category><![CDATA[GRUB]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[MBR]]></category>
		<category><![CDATA[NTLOADER]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=294</guid>
		<description><![CDATA[Problema de dual boot este ceva destul de intalnit in ultima vreme. Vrei sa tii si Linux si Windows (sau orice alt sistem de operare) pe aceeasi masina. Se rezova foarte usor prin instalarea mai intai a Windows-ului si apoi a distributiei de Linux care vine cu GRUB (care se instaleaza frumos si automat in [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Problema de dual boot este ceva destul de intalnit in ultima vreme. Vrei sa tii si Linux si Windows (sau orice alt sistem de operare) pe aceeasi masina. Se rezova foarte usor prin instalarea mai intai a Windows-ului si apoi a distributiei de Linux care vine cu <strong>GRUB</strong> (care se instaleaza frumos si automat in <strong>MBR</strong>-ul harddisk-ului). GRUB se impaca foarte bine cu orice sistem de operare si merge totul ok. Mici probleme apar ca vrei sa instalezi din nou Windows care rescrie cu nesimtire automat MBR-ul (deci atentie aici).</p>
<p>Care este scenariul in cazul meu. Am un laptop HP care vine cu o configuratie destul de stricta a HDD-ului: am o partitie de backup unde este stocat kit-ul pentru sistemul de operare (Windows Vista custom made for HP) cu care a venit laptopul. Accesul la acea partitie se face printr-un bootloader special aflat by default in MBR. Deci eu nu ma pot atinge de MBR. Si stiu ca sunt mai multe tipuri de laptopuri care vin cu sisteme asemanatoare (cum sunt cele de la Dell care au un OS special pentru media). Solutia in acest caz este cea mai rar intalnita bootare de Linux: folosind <strong>NTLOADER</strong> (bootloaderul ce incarca kernelul de Windows).</p>
<p>Prima conditie pentru scenariu este fie instalat mai intai Linux si apoi Windows, fie (in cazul meu) mai intai Windows si apoi Linux DAR la instalarea Linux-ului sa NU se instaleze GRUB in MBR (GRUBul trebuie instalat pe primul sector al partitiei Linux&#8230; distribuitia ar trebui sa permita acest lucru ).</p>
<p>Pasul urmator este copierea primului sector de pe partitia de Linux (primii 512bytes) intr-un fisier binar ce va fi stocat pe partitia de Windows in C:\ . Acest lucru se face cu utilitarul <strong>dd </strong>(disk duplicate). Puteti face asta pe Linux si mutati fisierul in Windows (distributiile Linux vin cu dd) sau varianta folosita de mine e varianta de <a title="win dd" href="http://uranus.it.swin.edu.au/~jn/linux/rawwrite/dd.htm" target="_blank">Windows a dd</a>.</p>
<blockquote><p>In Linux:</p>
<p><strong>dd if=/dev/hda2 of=linux.boot bs=512 count=1</strong></p>
<p>(unde hda2 este partitia de linux)</p>
<p>Fisierul linux.boot va trebui sa fie copiat pe C:\</p>
<p>In Windows trebuie sa identificati partitia cu <strong>dd &#8211;list </strong>, apoi copierea se face cu</p>
<p><strong>dd if=\\?\Device\HarddiskVolume2 of=linux.boot bs=512 count=1</strong></p>
<p>(unde \\?\Device\HarddiskVolume2 este partitia descoperita cu dd &#8211;list)</p></blockquote>
<p>Urmeaza configurarea NTLOADER pentru a adauga intrarea de linux in meniul sau. In Windows XP/2000 se editeaza fisierul <strong>C:\boot.ini<em> </em></strong>si se adauga linia <strong>C:\linux.boot=&#8221;My Linux</strong>&#8221; . In Windows Vista au ales sa se complice lucrurile cu utilitarul <strong>bcdedit. </strong>Prima data trebuie adaugata o intrare (folsind linia de comanda din Windows)  in bootloader cu</p>
<blockquote><p><strong>bcdedit /create /d &#8220;My Linux&#8221; /application BOOTSECTOR</strong></p></blockquote>
<p>Acesta comanda va returna un ID sub forma &#8220;{ID}&#8221;. Acest ID il folositi in urmatoarele comenzi:</p>
<blockquote><p><strong>bcdedit /set {ID} device boot<br />
bcdedit /set {ID} PATH \LINUX.BOOT<br />
bcdedit /displayorder {ID} /addlast<br />
bcdedit /timeout 5</strong></p>
<p>unde {ID} este idul returnat la prima comanda.</p></blockquote>
<p>Rezultatul va fi o noua optiune de bootare a kernelului Linux din NTLOADER.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/09/15/linux-windows-dual-boot-worst-case-scenario/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>LHC:power on</title>
		<link>http://alexj.info/2008/09/10/lhcpower-on/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/09/10/lhcpower-on/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 10 Sep 2008 10:44:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[News]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[accelerator particule]]></category>
		<category><![CDATA[CERN]]></category>
		<category><![CDATA[Large Hadron Collider]]></category>
		<category><![CDATA[LHC]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=286</guid>
		<description><![CDATA[Dupa asteptari lungi, azi, 10 septembrie 2008, a fost pornit LHC (the Large Hadron Collider ). Este considerat cel mai mare experiment stiitific din istoria umana. Este un complex construit sub pamant, la granita intre Franta si Elvetia, ce consta intr-un tunel circular de 27km lungime avand ca scop accelerarea particulelor pana la 99.999999% din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Dupa asteptari lungi, azi, 10 septembrie 2008, a fost pornit LHC (the <strong>Large Hadron Collider</strong> ). Este considerat cel mai mare experiment stiitific din istoria umana. Este un complex construit sub pamant, la granita intre Franta si Elvetia, ce consta intr-un tunel circular de 27km lungime<strong> </strong>avand ca scop accelerarea particulelor pana la 99.999999% din viteza luminii. Aceste particule se vor ciocni si rezultatele obtinute in urma coliztiunii fie vor confima unele teorii stiintifice sau sau vor distruge bazele fizicii moderne. Dupa pese 20 de ani de la initierea proiectului si dupa 5miliarde de euro investiti, <strong>CERN</strong> inaugureaza acceleratorul (care devine cel mai mare din lume)  urmand ca primele ciocniri sa aiba loc peste o luna. Am aflat recent ca sunt prezenti si 60 de fizicieni romani, alaturi de altii din toata lumea.</p>
<p>O prezentare interesanta asupra ce inseamna experimentul o puteti gasi <a title="prezentare" href="http://www.ted.com/index.php/talks/brian_cox_on_cern_s_supercollider.html " target="_blank">aici</a>.  O alta prezentare, de data asta una funny ar fi <a title="lhc rap" href="http://www.youtube.com/watch?v=T3iryBLZCOQ" target="_blank">LHC Rap</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/09/10/lhcpower-on/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>XMPP Howto</title>
		<link>http://alexj.info/2008/09/09/xmpp-howto/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/09/09/xmpp-howto/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Sep 2008 11:29:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[gabber]]></category>
		<category><![CDATA[Instant messaging]]></category>
		<category><![CDATA[Jabber]]></category>
		<category><![CDATA[jabberd]]></category>
		<category><![CDATA[Openfire]]></category>
		<category><![CDATA[Pidgin]]></category>
		<category><![CDATA[SamePlace]]></category>
		<category><![CDATA[vmware]]></category>
		<category><![CDATA[XMPP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=255</guid>
		<description><![CDATA[Partea a doua a discutiei despre XMMP este un tutorial despre cum putem pune in practica sistemul. La fel ca o infrastuctura de VoIP avem nevoie de unul sau mai multe servere interconectate si mai multi clienti care se conecteaza la unul din servere (dupa o autentificare).
Pagina de la care am pornit a fost Jabber.org. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Partea a doua <a title="part1" href="/?p=246" target="_blank">a discutiei</a> despre <strong>XMMP</strong> este un tutorial despre cum putem pune in practica sistemul. La fel ca o infrastuctura de VoIP avem nevoie de unul sau mai multe servere interconectate si mai multi clienti care se conecteaza la unul din servere (dupa o autentificare).</p>
<p>Pagina de la care am pornit a fost <a title="Jabber.org" href="http://www.jabber.org/" target="_blank">Jabber.org</a>. Acolo am gasit o lista de soft-uri pentru servere si clienti XMPP/Jabber. Primul server pe care l-am incercat a fost <strong>jabberd</strong>. Instalarea nu a fost grea, dar managementul serverului era practic inexistent. La celelalte soft-uri am avut probleme cu gasirea bibliotecilor necesare. Serverul la care am ramas a fost <strong>Openfire</strong>. Motivul alegerii a fost in principal interfata de administrare foarte bine pusa la punct. Downside-ul este ca necesita Java Runtime Enviroment pentru a rula, dar upside-ul, serverul poate rula pe Linux, MacOS, Windows sau orice alt sistem de operare. Am ales sa fac o instalare a serverului pe Linux (Debian).</p>
<p>Topologia este formata dintr-o masina virtuala (in VMware Workstation) continand un <strong>Debian GNU/Linux </strong>avand adresa IP <strong>192.168.150.128</strong> si o masina gazda (Windows) cu adresa <strong>192.168.150.1</strong>.</p>
<p>Pe Linux instalam <a title="Openfire" href="http://www.igniterealtime.org/projects/openfire/index.jsp" target="_blank">Openfire</a>. JRE trebuie instalat mai intai (<strong>apt-get install sun-java5-jre</strong>). Dupa, instalam pachetul (fie din surse prin compilare, fie prin package manager) din fisierele disponibile <a title="files" href="http://www.igniterealtime.org/downloads/index.jsp" target="_blank">aici</a>. Din fisierul .deb, instalam cu <strong>dpkg -i <span class="ignite_download_item_details">openfire_3.6.0a_all.deb</span></strong><span class="ignite_download_item_details">. </span><span class="ignite_download_item_details">O instalare pe Windows din executabil ar duce la acelasi rezutlat. Din acest punct, totul se face printr-o <strong>interfata web</strong></span><span class="ignite_download_item_details"> accesibila printr-un browser pe portul 9090 <strong>http://192.168.150.128:9090/</strong> fiind independenta de platforma. Prima accesare duce la un wizard. Optiunile de baza de date sunt multiple, dar cel mai simplu e sa folosim engineul din openfire </span><span class="ignite_download_item_details">HSQLDB (</span><span class="ignite_download_item_details">Embedded Database). Dupa crearea contului de admin, putem sa ne logam in interfata de mangement. Creem cativa useri pentru test.</span></p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/openfire.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-258" title="openfire" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/openfire.jpg" alt="" width="500" height="283" /></a></p>
<p>Pentru clienti vom folosi mai multe programe: <strong>gabber</strong> pentru Linux-Gnome <strong>Pidgin</strong> (fostul Gaim) pentru Windows (desi se folosete in principal pe Linux) si for fun, <strong>SamePlace</strong>, un add-on pentru Firefox.</p>
<p>gabber il instalam cu <strong>apt-get install gabber</strong> . Desi interfata este destul de primitiva, e suficienta pentru ce avem nevoie. Ne logam pe server cu unul din conturile create.<a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/gabber.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-260" title="gabber" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/gabber.jpg" alt="" width="500" height="486" /></a></p>
<p>Pentru Pidgin, downloadam kit-ul de pe <a title="Pidgin" href="http://www.pidgin.im/" target="_blank">http://www.pidgin.im/</a>.  Pidgin suporta mai multe protocoale (YM, AIM, ICQ&#8230;). Adaugam un cont pe protocolul XMPP (aka Jabber). <a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/pidgin.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-261" title="pidgin" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/pidgin.jpg" alt="" width="500" height="318" /></a></p>
<p>Pentru add-on-ul din Firefox trebuie sa instalam mai intai <strong>xmpp4moz</strong> peste care instalam <strong>SamePlace. </strong>Din meniul de optiune de add-ons, la SamePlace configuram un nou cont Jabber.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/sameplace.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-262" title="sameplace" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/sameplace.jpg" alt="" width="500" height="383" /></a></p>
<p>Din interfata de administrare a Openfire putem trimite un mesaj de sistem tuturor clientilor conectati pentru a testa ca totul merge bine.</p>
<p><img src="file:///C:/Users/ALEXJ~1.ALE/AppData/Local/Temp/moz-screenshot.jpg" alt="" /><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/openfire_mass.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-263" title="openfire_mass" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/openfire_mass.jpg" alt="" width="500" height="285" /></a></p>
<p>Si ca un rezultat final, doua conversatii: pidgin-gabber si pidgin-sameplace (putin cam incurcata imaginea avand in considerare ca una din masini e virtuala si unul din clienti este in Firefox) :</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/xmpp_all.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-266" title="xmpp_all" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/xmpp_all.jpg" alt="" width="500" height="292" /></a></p>
<p>Sper ca a fost informativ.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/09/09/xmpp-howto/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Instant Messaging: XMPP</title>
		<link>http://alexj.info/2008/09/09/instant-messaging-xmpp/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/09/09/instant-messaging-xmpp/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Sep 2008 07:30:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[chat]]></category>
		<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[Extensible Messaging and Presence Protocol]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>
		<category><![CDATA[GTalk]]></category>
		<category><![CDATA[Instant messaging]]></category>
		<category><![CDATA[Jabber]]></category>
		<category><![CDATA[XMPP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=246</guid>
		<description><![CDATA[Comunicarea pe Internet si-a schimbat multe forme de-a lungul lungul timpului. Pornind de la email si newsgroups, la forumuri si IRC si ajungand la metode cat mai apropiate de real-time si cu cat mai multe facilitati: instant messanging (tendinta fiind spre comunicarea in lumi virtuale, gen SeccondLife). Cea mai cunoscuta forma este acum Yahoo Messenger [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Comunicarea pe Internet si-a schimbat multe forme de-a lungul lungul timpului. Pornind de la email si newsgroups, la forumuri si IRC si ajungand la metode cat mai apropiate de real-time si cu cat mai multe facilitati: <strong>instant messanging</strong> (tendinta fiind spre comunicarea in lumi virtuale, gen SeccondLife). Cea mai cunoscuta forma este acum Yahoo Messenger (cred ca putini sunt familiari cu ICQ de exemplu, acesta fiind primul meu contact cu IM si asta inainte sa ma fi gandit ce popular va deveni sistemul). Alte exemple ar fi Skype (desi este cunoscut mai mult pentru audio/video chat decat pentru text chat), AIM si din pacate prea neglijat <strong>GoogleTalk</strong>. Ma opresc la GTalk deoarece, spre deosebire de Yahoo Messenger si Skype, clientul de la Google foloseste un standard deschis: <strong>XMPP</strong>.</p>
<p><a title="XMPP" href="http://www.xmpp.org/" target="_blank">XMPP</a><strong> (Extensible Messaging and Presence Protocol)</strong> este un protocol de instant messanging inspirat de XML. A stat la baza clientului <strong>Jabber </strong>( de obicei, termenii XMPP si Jabber sunt folositi pentru a denumi acelasi lucru, protocolul XMPP). Google si-a aratat interesul in comunitatea Jabber si, folosind un protocol VoIP pentru voce si XMPP pentru text, a scos clientul Google Talk (sau GTalk). Desi cu putine feature-uri fata de alti clienti, faptul ca este bazat pe standarde open ofera un potential mult mai mare fata de ceilalti clienti.</p>
<p>Primul lucru pe care l-am remarcat la protocolul acesta este asemanarea foarte mare cu SIP si probabil daca va jucati putin cu cele doua protocoale veti intelege de ce (incepand de la modul de adresare user@domeniu, la coduri de eroare si pana la modul de interconectare a serveleror). Ofera suport pentru interconectarea clientilor ce folosesc alte protocoale (cum ar fi OSCAR de la AIM/ICQ) si de asemenea integrarea altor servicii cum ar fi VoIP sau SMS. Am observat si lipsa catorva feature-uri, cum ar fi trimiterea de fisiere. Faptul ca sa se bazeaza pe XML si trimitere de text pur face dificil transferul de fisiere binare, dar acest lucru este rezolvat de HTTP (sau prin codare base64 asemanator email-ulurilor).</p>
<p>[Va urma]</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/09/09/instant-messaging-xmpp/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Beta testing: Google Chrome</title>
		<link>http://alexj.info/2008/09/03/beta-testing-google-chrome/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/09/03/beta-testing-google-chrome/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 03 Sep 2008 09:54:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[News]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[beta]]></category>
		<category><![CDATA[browser]]></category>
		<category><![CDATA[Chrome]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=248</guid>
		<description><![CDATA[New player in The Browser Wars. Google a anuntat ca lucreaza la un browser propriu si ieri a scos si o versiune beta a Google Chrome. Am zis sa ii fac un testing rapid&#8230;

Arata fain (are un design foarte simplist) si se misca destul de bine.  Lucru cu care se lauda Google este faptul ca pentru [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>New player in The Browser Wars. Google a anuntat ca lucreaza la un browser propriu si ieri a scos si o versiune beta a <strong><a title="Google Chrome" href="http://www.google.com/chrome/" target="_blank">Google Chrome</a>. </strong>Am zis sa ii fac un testing rapid&#8230;</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/chrome.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-251" title="chrome" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/chrome-300x226.jpg" alt="" width="300" height="226" /></a></p>
<p>Arata fain (are un design foarte simplist) si se misca destul de bine.  Lucru cu care se lauda Google este faptul ca pentru fiecare pagina se creaza un mediu separat si daca exista o eroare undeva, nu va omori tot browserul ci doar un tab. Acest lucru este facut prin folosirea mai multor procese. Dar totusi multi-process vs multi-thread aduce overhead&#8230; deci daca adunam memoria ocupata de toate procesele Chrome, da o valoare similara cu cea folosita pentru Firefox.</p>
<p>Am observat si niste elemente din Firefox3. One-click-bookmark si address bar history search. Desi, Google fiind Google, a adaugat optiunea e cautare in timp real a cuvintelor scrise in address bar. Mi-a placut modul in care este facuta vizualizarea codului sursa a paginii si varianta de Inspect element care este extrem de apropiata cu ce face pluginul de Firefox, Firebug.</p>
<p>L-am testat pe niste site-uri cu cerinte destul de mari (Flash intens). Nu mi-a trebuit sa instalez Flash Player (ori vine inclus ori il foloseste pe cel de la alte browsere). Si s-a descurcat bine pe aceste site-uri.</p>
<p>Vom vedea ce va rezulta din proiectul acesta desi are potential foarte mare dar este inca un pas spre o aparenta monopolizare a Internetului de catre Google. We&#8217;ll see&#8230;</p>
<p>Btw, eram pe Chrome cand am scris acest articol si vad ca merge bine si la AJAX.</p>
<p>LE: Aparent au fost niste zile pline de Chrome. Intr-o stire Slashdot:</p>
<p>Seems that almost every story submitted to Slashdot last night in some<br />
way involved Google&#8217;s Chrome that we started talking about yesterday.<br />
[1]Dotan Cohen noted that according to Clicky Chrome has hit 3%<br />
browser share.</p>
<p>Si nu numai Slashdotul a fost &#8216;afectat&#8217;: <a title="UF" href="http://ars.userfriendly.org/cartoons/?id=20080905" target="_blank">http://ars.userfriendly.org/cartoons/?id=20080905</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/09/03/beta-testing-google-chrome/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>UserFriendly tribute</title>
		<link>http://alexj.info/2008/09/01/userfriendly-tribute/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/09/01/userfriendly-tribute/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 01 Sep 2008 17:07:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Illiad]]></category>
		<category><![CDATA[LHC]]></category>
		<category><![CDATA[science jokes]]></category>
		<category><![CDATA[sysadmin]]></category>
		<category><![CDATA[UserFriendly]]></category>
		<category><![CDATA[userfriendly.org]]></category>
		<category><![CDATA[UserFriendly.org Team]]></category>
		<category><![CDATA[webcomic]]></category>
		<category><![CDATA[Word Community Grid]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=221</guid>
		<description><![CDATA[Inainte de xkcd there was UserFriendly (well&#8230;for me anyway&#8230;). Desi sunt multe webcomic-uri out there, dar acesta mi se pare cel mai reusit. They&#8217;re pure science jokes (mostly computer science).
Primul comic strip pe care il gasisem a fost unul destul de clasic.

Avand in considerare ca siteul functioneaza inca din 1997 si sunt scoase zilnic imagini, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Inainte de xkcd there was <a title="http://www.userfriendly.org/" href="http://www.userfriendly.org/" target="_blank"><strong>UserFriendly</strong></a> (well&#8230;for me anyway&#8230;). Desi sunt multe webcomic-uri out there, dar acesta mi se pare cel mai reusit. They&#8217;re pure science jokes (mostly computer science).</p>
<p>Primul comic strip pe care il gasisem a fost unul destul de clasic.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://ars.userfriendly.org/cartoons/?id=19980423"><img class="aligncenter" src="http://www.userfriendly.org/cartoons/archives/98apr/uf980423.gif" alt="" width="432" height="164" /></a></p>
<p>Avand in considerare ca siteul functioneaza inca din 1997 si sunt scoase zilnic imagini, sunt extrem de multe foarte reusite. Doar din cate am vazut recent&#8230;</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://ars.userfriendly.org/cartoons/?id=20080331&amp;mode=classic"><img class="aligncenter" src="http://www.userfriendly.org/cartoons/archives/08mar/uf011331.gif" alt="" width="432" height="164" /></a></p>
<p>Si bineinteles ca sunt unele la care probabil doar cei mai geekesh ar intelege.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://ars.userfriendly.org/cartoons/?id=20080406&amp;mode=classic"><img class="aligncenter" src="http://www.userfriendly.org/cartoons/archives/08apr/uf011406.gif" alt="" width="432" height="317" /></a></p>
<p>(google for &#8220;Large Hadron Collider back hole&#8221; pentru lamuriri <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  )</p>
<p>Pe situl asta poti pierde mult timp. Si aparent nu sunt singurul&#8230;</p>
<blockquote><p>Eu: a guy who knows he&#8217;s userfriendly..i knew i liked you<br />
El: mdah, acu vreo 2 ani am stat vreo 3-4 zile sa vad toata arhiva cap-coada<br />
El: de-mi amortzise curu pe scaun <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_biggrin.gif' alt=':D' class='wp-smiley' /> </p>
<p>Eu: yah..i did that too&#8230;twice :-&#8221;</p></blockquote>
<p>Ultima mea intalnire cu UF a pornit de la <strong>Word Community Grid</strong> (despre care <a title="woc" href="?p=196">am mai vorbit</a>). Am aflat de echipa UserFriendly de pe WCG si am decis sa <a href="http://wcg.userfriendly.org/member.jspx?name=AlexJ" target="_blank">ma inscriu</a> in ea (dintr-un motiv destul de simplu: membrii activi primesc certificate cu un design facut de <strong>Illiad</strong>, autorul webcomic-urilor <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' />  ).</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/09/01/userfriendly-tribute/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>VMware tips: network interfaces</title>
		<link>http://alexj.info/2008/08/30/vmware-tips-network-interfaces/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/08/30/vmware-tips-network-interfaces/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 30 Aug 2008 17:39:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[bridge]]></category>
		<category><![CDATA[microsoft loopback]]></category>
		<category><![CDATA[nat]]></category>
		<category><![CDATA[network interface]]></category>
		<category><![CDATA[vmware]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=171</guid>
		<description><![CDATA[VMware este un soft foarte util pentru un student la calculatoare si in general pentru cineva care vrea sa descopere lumea sistemelor de operare. Ca pasionat de retelistica, mi-a placut in mod special optiunile de interactiune cu reteaua. By default, VMware (Workstation) ofera doua conexiuni cu sistemul de operare gazda: bridged sau NAT (aceste conexiuni [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>VMware</strong> este un soft foarte util pentru un student la calculatoare si in general pentru cineva care vrea sa descopere lumea sistemelor de operare. Ca pasionat de retelistica, mi-a placut in mod special optiunile de interactiune cu reteaua. By default, VMware (Workstation) ofera doua conexiuni cu sistemul de operare gazda: bridged sau NAT (aceste conexiuni se gasesc ca si conexiunile vmnet1 si vmnet8). Bridged inseamna ca si interfata virtuala de retea a sistemului emulat si interfata fizica a sistemului gazda sunt in aceesi retea, acelasi broadcast domain (conectate printr-un switch virtual). NAT inseamna ca sunt retele separate, OS-ul virtual iesind spre Internet prin NAT adica prin masina gazda.</p>
<p>Partea interesanta este ca, cu niste advanced settings, puteti avea mai multe retele in combinatii foarte complexe. Cea mai interesanta topologie pe care am facut-o a fost o simulare a unei retele corporate impartite in 3 branch office si un central office cu un total de 10 masini virtuale (6 clienti si 4 servere emulate in VMware) conectate prin 3 routere Cisco (emulate in Dynamips) cu infrastructura convergenta si ruland o solutie VoIP pe deasupra ei,  toate sub o masina Windows (cu procesorul dual-core si memoria tipand de durere, but doable none the less).</p>
<p>Primul pas este este adaugarea unei interfete noi in sistemul gazda. In Windows facem asta ca si cum am adauga un dispozitiv nou. Din <strong>Control Panel</strong> -&gt; <strong>Add Hardware</strong>, alegeti optiunea de <strong>adaugare manuala (Advanced).</strong> Din lista de tipuri de dispozitive, alegeti <strong>Network Adapter</strong>. De aici vom adauga un &#8220;<strong>Microsoft Loopback Adapter</strong>&#8221; (cu <strong>Microsoft </strong>ca Manufacturer).  Conexiunea va aparea in Network Connections.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/loop.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-173" title="loop" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/loop.jpg" alt="" width="500" height="383" /></a></p>
<p>Din <strong>VMware Worksation</strong>, puteti adauga interfata din meniul <strong>Edit</strong> -&gt; <strong>Virtual Network Settings&#8230; </strong>Interfata din Windows trebuie asociata cu una din cele 9 interfete virtuale din VMware. Trebuie setata si reteaua de IP-uri ce corespunde interfetei. Dupa ce faceti asocierea, puteti folosi interfetele virtuale in masinile virtuale. De asemnea puteti deschide servicii cum ar fi DHCP sau NAT.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/vmware.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-174" title="vmware" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/vmware.jpg" alt="" width="500" height="402" /></a></p>
<p>Am vrut sa fac introducerea asta ca suport la alte HOWTO-uri ce vor avea nevoie de un astfel de setup.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/08/30/vmware-tips-network-interfaces/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Take a break the Open Source way</title>
		<link>http://alexj.info/2008/08/28/take-a-break-the-open-source-way/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/08/28/take-a-break-the-open-source-way/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 Aug 2008 23:28:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Worms]]></category>
		<category><![CDATA[WormuX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=209</guid>
		<description><![CDATA[In timp ce asteptam sa se instaleze un program pe un Linux am zis sa imi ocup timpul cu un joculet. Si cum Mines nu ma atragea, mi-am adus aminte de ceva ce am descoperit la ROSEdu&#8217;s Ubuntu Install Fest: WormuX. Fanii jocului Worms il vor aprecia. WormuX este versiunea de Linux a Worms (cel [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>In timp ce asteptam sa se instaleze un program pe un Linux am zis sa imi ocup timpul cu un joculet. Si cum Mines nu ma atragea, mi-am adus aminte de ceva ce am descoperit la <a title="UIF" href="http://rosedu.org/node/61">ROSEdu&#8217;s Ubuntu Install Fest</a>: <strong>WormuX</strong>. Fanii jocului Worms il vor aprecia. WormuX este versiunea de Linux a Worms (cel clasic, nu 3D). E foarte bine facut, se misca mult mai bine ca originalul si este plin de caractere si nume specifice lumii OpenSource.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/screenshot-1.png"><img class="aligncenter size-medium wp-image-215" title="screenshot-1" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/screenshot-1-300x225.png" alt="" width="300" height="225" /></a></p>
<p>Daca vreti sa il testati, get it from <a title="wormux" href="http://www.wormux.org" target="_blank">wormux.org</a> (sau &#8220;apt-get install wormux&#8221; pt Debian based distros) si have fun luptandu-va cu pinguini, vulpi sau gnu in echipe gen Firefox, GNU sau PHP. Have fun <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/08/28/take-a-break-the-open-source-way/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Grid Computing: World Community Grid</title>
		<link>http://alexj.info/2008/08/25/grid-computing-world-community-grid/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/08/25/grid-computing-world-community-grid/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 25 Aug 2008 14:23:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[BOINC]]></category>
		<category><![CDATA[grid]]></category>
		<category><![CDATA[grid computing]]></category>
		<category><![CDATA[milestone]]></category>
		<category><![CDATA[Rosetta@home]]></category>
		<category><![CDATA[SETI@home]]></category>
		<category><![CDATA[World Community Grid]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=196</guid>
		<description><![CDATA[În ultimul semestru, pe la facultate, tot dau de un termen relativ necunoscut: Grid Computing. Deşi nu cunosc multe despre subiect, cred ca voi stii mult mai multe anul viitor (pentru că, din câte ştiu, în anul 3, la Calculatoare sunt mai multe cursuri care abordează subiectul). Pentru cei care nu sunt familiari cu termenul, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>În ultimul semestru, pe la facultate, tot dau de un termen relativ necunoscut: <strong>Grid Computing</strong>. Deşi nu cunosc multe despre subiect, cred ca voi stii mult mai multe anul viitor (pentru că, din câte ştiu, în anul 3, la Calculatoare sunt mai multe cursuri care abordează subiectul). Pentru cei care nu sunt familiari cu termenul, un <strong>grid</strong> este o reţea de calculatoare, unite pentru a pune în comun niste resurse de procesare pentru anumite programe cu cerinţe foarte mari. Este o soluţie mai cost-effective decât a avea un singur super-computer, un grup mare de calculatoare mai modeste, unite într-un grid oferind aceleaşi performanţe.</p>
<p>Şi totuşi cei care se gândesc la un grid de calculatoare, de obicei se gândesc la nişte calculatoare high-end. Dar adevărul este că sunt foarte multe reţele de tip grid care se bazeaza pe PC-uri obişnuite. Prima mea interacţiune cu un astfel de grid a fost <strong><a title="SETI@home" href="http://setiathome.berkeley.edu/" target="_blank">SETI@home</a></strong>. Proiectul SETI (Search for Extra-Terrestrial Intelligence) se ocupă cu captarea de unde radio din spaţiu (poate aţi auzit de array-ul mare de sateliţi SETI). Aceste semnale sunt procesate în scopul descoperirii de inteligenţă în univers. O mare parte din procesarea semnalelor se face pe calculatoare normale ale userilor care îşi pun la dispoziţie PC-urile în scopul ştiinţei. Ideea că aş putea eu contribui la un proiect de cercetare aşa mare, desi într-o măsură extrem de mică mi-a fost de ajuns să mă înscriu. Tot ce trebuia era să rulez pe calculatorul meu un clinet făcut de la cei de la Universitatea Berkeley, <strong><a title="BOINC" href="http://boinc.berkeley.edu/" target="_blank">BOINC</a></strong> şi să las calculatorul deschis să îşi facă treaba (şi să mă uit cum procesorul meu nu mai scadea sub 99%&#8230;ever&#8230;).  După ce am acumulat puţină experienţă pe temă şi am descoperit că există şi altfel de astefel de proiecte (desi la momenul respectiv SETI@home era cel mai mare) am decis să mă înscriu la un poiect cu mai multe aplicaţii practice: <strong><a title="Rosetta@home" href="http://boinc.bakerlab.org/rosetta" target="_blank">Rosetta@home</a></strong> (găsirea de proteine). E draguţ că SETI@home ofera şi <a title="diploma" href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/seti_diploma.jpg" target="_blank">diplome digitale</a> (simbolic, ca rasplată pentru donaţia de putere de procesare).</p>
<p>Într-un final am decis să investesc resursele într-un alt grid: <a title="World Community Grid" href="http://www.worldcommunitygrid.org/" target="_blank"><strong>World Community Grid</strong></a> care funcţionează tot pe baza BOINC (deşi iniţial aveau ei un program propriu, dar la care aparent au renunţat în favoarea BOINC care avea mai mult suport şi experienţă). Mi-a plăcut mai mult deoarece (avea şi un site mai frumos <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ) avea posibilitatea de a &#8216;lucra&#8217; pentru mai multe proiecte (managementul lor fiind făcut de ei).</p>
<p>Chiar aveam de gând să scriu un articol despre Home Grid Computing şi despre aceste site-uri. Am avut acum motivaţie deoarece zilele acestea Word Community Grid a atins un milestone de 200 milioane de rezultate returnate de la useri (dintre care 14 000 sunt ale mele <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ). De asemenea, milestone persoanal, pentru rezultatele returnate am primit un milion de puncte, ceea ce m-a clasat in primii 10 000 de useri (ok&#8230; poate nu sună foarte impresionant, but for me it&#8217;s a victory având în considerare că am concurenţă din partea unor universităţi, laboratoare de cercetare, corporarţii şi user vechi din comunitate).  Btw, există şi <a title="echipa" href=" http://www.worldcommunitygrid.org/team/viewTeamInfo.do?teamId=5CC23H82P1" target="_blank">o echipă a Politehnicii </a>dar din păcate eu şi înca un user suntem activi <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_sad.gif' alt=':(' class='wp-smiley' />  .</p>
<p>Deci dacă aţi vrut vreodata să contribuiţi ştiinţei şi nu aţi ştiut cum, sau dacă vreţi să puneţi procesorul (sau procesoarele ) care stau idle la muncă, aţi putea să vă înscrieţi în unul din proiecte acestea. Do it for the geek in you <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/08/25/grid-computing-world-community-grid/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>GMail &amp; HTTPS</title>
		<link>http://alexj.info/2008/08/24/g/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/08/24/g/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 24 Aug 2008 14:11:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[feature]]></category>
		<category><![CDATA[GMail]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>
		<category><![CDATA[HTTPS]]></category>
		<category><![CDATA[security]]></category>
		<category><![CDATA[Slashdot]]></category>
		<category><![CDATA[SSL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=192</guid>
		<description><![CDATA[Din newsletterul cel de toate ziele de la Slashdot (sau cel putin din zilele cand mai apuc sa il citesc&#8230;) am gasit o stire interesanta. Btw, Slashdot este un site de stiri din lumea tehnica (motto-ul site-ului cred ce zice tot   &#8220;Slashdot: News for nerds, stuff that matters&#8221; ). Este un loc bun [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Din newsletterul cel de toate ziele de la <strong><a title="Slashdot" href="http://slashdot.org/" target="_blank">Slashdot</a></strong> (sau cel putin din zilele cand mai apuc sa il citesc&#8230;) am gasit o stire interesanta. Btw, Slashdot este un site de stiri din lumea tehnica (motto-ul site-ului cred ce zice tot <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  &#8220;Slashdot: News for nerds, stuff that matters&#8221; ). Este un loc bun pentru cei ce vor sa fie up to date cu ce se intampla in lumea IT (eu sunt abonat la newsletter si primesc email dimineata la prima ora pe care il citesc de obicei inainte sa plec la facultate).</p>
<p><a title="stirea" href="http://it.slashdot.org/article.pl?sid=08/08/19/1433206" target="_blank">Stirea respectiva </a>vorbea despre un tool de hacking care poate sparge conturile de GMail. Putin speriat de inceputul stirii, dar noroc ca in aceeasi stire prezinta si noul feature de la Google impotriva la asaceva: folosirea HTTPS permanent. Daca nu ati observat, by default, HTTP Secure se foloseste doar la login, dupa, pentru navigare in interfata de webmail este HTTP chior.  Am gasit acest lucru foarte ciudat de la inceput si as fi vrut sa existe sesiunea permanenta pe HTTPS (nu zic ca ar fi total sigura, dar m-as simti mai bine).</p>
<p>Ideea ca aceasta noua optiune trebuie activata manual.  Optiunea se afla in <strong>Settings</strong> -&gt; <strong>General</strong> -&gt; <span class="jwjW1c"><strong>Browser connection</strong>: si trebuie setata pe <strong>Always use https </strong></span></p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/gmail_ssl.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-189" title="gmail_ssl" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/gmail_ssl.jpg" alt="" width="500" height="127" /></a></p>
<p>Recomand sa o activati ca nu strica <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/08/24/g/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Certificate digitale: Thawte &amp; CAcert</title>
		<link>http://alexj.info/2008/08/15/certificate-digitale-thawte-cacert/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/08/15/certificate-digitale-thawte-cacert/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 15 Aug 2008 12:53:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Alice]]></category>
		<category><![CDATA[Assurer]]></category>
		<category><![CDATA[Bob]]></category>
		<category><![CDATA[CA]]></category>
		<category><![CDATA[CAcert]]></category>
		<category><![CDATA[certificat digital]]></category>
		<category><![CDATA[criptografie]]></category>
		<category><![CDATA[digital certificate]]></category>
		<category><![CDATA[email certificate]]></category>
		<category><![CDATA[Notary]]></category>
		<category><![CDATA[PC]]></category>
		<category><![CDATA[Protocoale de Comunicatii]]></category>
		<category><![CDATA[Tanenbaum]]></category>
		<category><![CDATA[Thawte]]></category>
		<category><![CDATA[Trudy]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=119</guid>
		<description><![CDATA[Dupa un semestru de Protocoale de Comunicatii unde ni s-a tot povestit despre faimoasele persoanaje ale lui Tanenbaum (Alice, Bob si Trudy) si incercarile disperate ale cuplului Alice-Bob de a trimite mesaje ascunse de malitioasa Trudy (yes, Trudy&#8217;s a she   ) folosind diverse metode criptografice (printre care se numara si certificatele digitale), am [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Dupa un semestru de Protocoale de Comunicatii unde ni s-a tot povestit despre faimoasele persoanaje ale lui Tanenbaum (Alice, Bob si Trudy) si incercarile disperate ale cuplului Alice-Bob de a trimite mesaje ascunse de malitioasa Trudy (yes, Trudy&#8217;s a she <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ) folosind diverse metode criptografice (printre care se numara si certificatele digitale), am avut ocazia de a folosi in practica conceptele studiate.</p>
<p>Ce este si de ce am avea nevoie de un <strong>certificat digital</strong>? Este o modalitate de a atesta autenticitatea unei informatii digitale (care poate fi un email, un site, un cod al unui software). Un client &#8211; Alice &#8211; care primeste o informatie vrea sa fie sigur ca ce a primit vine de cine trebuie -Bob &#8211; si ca nu e un material modificat de o a treia persoana neautorizata &#8211; Trudy. Daca cei doi (Alice si Bob) nu se pot intelege singuri, pot apela la o a treia entitate, un <strong>CA</strong> (<strong>Certificate Authority</strong>), o autoritate in care amandoi au incredere si care poate confirma sau infirma autenticitatea mesajului. Asta era teoria pe care o stiam, dar in practica nu stiam de vreun CA (poate doar de <a title="VeriSign" href="http://verisign.com" target="_blank">VeriSign</a> pentru ca le vazusem logoul lor cand faceam plati online).</p>
<p>Totul a inceput atunci cand am aflat de la <a title="UberGeek" href="http://ubergeek.ro/2008/05/16/thawte-web-of-trust-sign-in-event/" target="_blank">cineva</a> de un Thawte Web of Trust Sign-in Event <a title="WoT" href="http://wot.last.ro" target="_blank">desfasurat </a>in Bucuresti. <a title="Thawte" href="http://thawte.com/" target="_blank"><strong>Thawte </strong></a>este un CA. Web of Trust este un sistem prin care, pentru a primi un certificat, trebuie sa ai niste puncte pe care le acumulezi de la <strong>Notari Thawte</strong>. Pentru a primi respectivele puncte, o persoana trebuie sa se intalneasca fata in fata cu notarul Thawte, sa prezinte un formular, o copie dupa actul de identitate si actul de identitate in sine (tot procesul este unul oficial si orice actiune intra sub incidenta legii). Thawte pune la dispozitie <strong>gratuit certificate de email </strong>(celelalte servicii sunt contra cost). Asta inseamna ca poti semna digital orice email pe care il trimiti. Daca cineva acumuleaza 50 de puncte, ii se poate elibera un certificat digital pentru email. Daca acumuleaza 100 de puncte poate deveni el insusi un Notar. In urma evenimentului mentionat, am reusit sa acumulez mai mult de 100 de puncte si am devenit oficial Notar Thawte ( It was a very happy and geekish moment <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_biggrin.gif' alt=':D' class='wp-smiley' />  ) a&#8230;si am primit si o minge <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  . Pe langa asta, mi-am eliberat un certificat pentru emailul meu si orice email important pe care il trimit pe pe adresa mea personala, il semnez cu acest certificat.</p>
<p>Dar Thawte pune la dispozitie gratuit doar serviciul de email certificate (ca un adevarat student, caut doar serviciile free <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ). Din acelasi anturaj am aflat de un alt CA: <a title="CAcert.org" href="http://cacert.org" target="_blank"><strong>CAcert</strong></a>. Ei pun la dispozitie si alte certificate (exemplu SSL) totul gratuit. Daca e gratuit, este facut de o comunitate de oameni pasionati (my kind of guys <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' />  ).  Din pacate asta face acest CA mai putin credibil decat Thawte spre exemplu. Dar oricum, ofera niste servicii dragute. Au un sistem Web of Trust asemanator, doar ca in loc de termenul de &#8220;Notary&#8221; avem &#8220;<strong>Assurer</strong>&#8220;. La fel, o persoana trebuie sa stranga puncte pentru a primi un certificat si eventual pentru a deveni Assurer (notar). Lucrul interesant pe care l-am aflat e ca daca esti Notar Thawte si dovedesti acest lucru primiesti automat 150 puncte.  La 100 de puncte poti deveni Assurer. Zic &#8216;poti&#8217; deoarece spre deosebire de Thawte mai trebuie sa dai si un test. Dar conluzia este ca folosind acest sistem, incepand de azi sunt si CAcert Assurer <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_biggrin.gif' alt=':D' class='wp-smiley' />  (double happy geek <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ).</p>
<p>Recunosc ca inca nu stiu destul despre aceste sisteme si nu sunt paranoic despre securitate. Dar sunt mai constient de importanta securitatii decat majoritatea. Si desi uneori imi scapa din vedere unele riscuri (mici de obicei) incerc sa fac orice intr-un mod securizat.</p>
<p>Daca sunteti interesati in a obtine un certificat si aveti nevoie de puncte, puteti sa ma contactati si va voi ajuta cu cea mai mare placere <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' />  .</p>
<p>L.E.: Am primit intre timp si <a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/alexandru-juncu-sig.pdf">diploma</a> de la CAcert <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_biggrin.gif' alt=':D' class='wp-smiley' />  . Diploma care, bineinteles este&#8230; semnata digital <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  .</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/customlogogif.png"><img class="size-medium wp-image-122 alignleft" title="customlogogif" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/customlogogif.png" alt="" width="80" height="80" /></a></p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/images.jpg"><img class="size-full wp-image-123 alignleft" title="images" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/images.jpg" alt="" width="70" height="70" /></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/08/15/certificate-digitale-thawte-cacert/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
