Frame Relay is still very much a popular subject in exams, labs and in the real networks.

Any lab with topologies that run different protocols over FR must start with the layer 2 configuration of the Frame Relay switched network. FR Topologies like full mesh or hub and spoke require a Frame Relay Switch. A FR Switch is a normal router but specifically configured to do Frame Relay switching.

First of all, we need to tell the router to start switching Frame Relay traffic. From global configuration mode we need to issue the frame-relay switching command.

Then, on the interfaces to Frame Relay clients, we need to start sending keepalives (LMIs) by configuring the interface as DCE with the frame-relay intf-type dce command.

The last thing that the FR Switch needs to do is to route DLCI on the virtual cicuits. This is done to tell an interface where to put a received frame with a DLCI. The frame will be put on another interface with another DLCI. The configuration is done per interface with the frame-relay route command. The command requires that you specify the incoming DLCI, on which the switching decision will be maide, the outgoing interface, and the DLCI with which the frame will be sent (“freame-relay route IN_DLCI OUT_INT OUT_DLCI”).

If Inverse ARP is not disabled on the FR Switch, no DLCI-IP mappings will be required.

Topology:

Configuration:

R1(config)#int s0/0
R1(config-if)#no shut
R1(config-if)#encapsulation frame-relay
R1(config-if)#clock rate 128000
R1(config-if)#ip address 10.1.2.1 255.255.255.0

R2(config)#int s0/0
R2(config-if)#no shut
R2(config-if)#encapsulation frame-relay
R2(config-if)#clock rate 128000
R2(config-if)#ip address 10.1.2.2 255.255.255.0

FR-Sw(config)#frame-relay switching
FR-Sw(config)#int s0/1
FR-Sw(config-if)#no shut
FR-Sw(config-if)#clock rate 128000
FR-Sw(config-if)#encapsulation frame-relay
FR-Sw(config-if)#frame-relay intf-type dce
FR-Sw(config-if)#frame-relay route 102 interface s0/0 201
FR-Sw(config-if)#int s0/0
FR-Sw(config-if)#no shut
FR-Sw(config-if)#clock rate 128000
FR-Sw(config-if)#encapsulation frame-relay
FR-Sw(config-if)#frame-relay intf-type dce
FR-Sw(config-if)#frame-relay route 201 interface s0/1 102

Running Configurations:

R1:

interface Serial0/0
ip address 10.1.2.1 255.255.255.0
encapsulation frame-relay
clockrate 128000
no fair-queue
end

R2:

interface Serial0/0
ip address 10.1.2.2 255.255.255.0
encapsulation frame-relay
clockrate 128000
no fair-queue
end

FR-Sw:

interface Serial0/0
no ip address
encapsulation frame-relay
no fair-queue
frame-relay intf-type dce
frame-relay route 201 interface Serial0/1 102
end

interface Serial0/1
no ip address
encapsulation frame-relay
frame-relay intf-type dce
frame-relay route 102 interface Serial0/0 201
end

This is the simplest use of a Frame Relay encapsulation and it’s between two routers, without a Frame Relay Switch. PPP or HDLC would make more sense to use in these types of links, but it is useful in labs.

In a back-to-back scenario is important to remember what the FR Switch should be doing: being the DCE and sending the keepalives to maintain the layer 2 link to the client router. Because of the fact that no FR Switch is present, the lack of keepalives being sent must be ignored using the “no keepalive” command. Also, Inverse ARP won’t work, so manual IP-DLCI mapping will be needed.

The FR Switch should be the one doing swapping of DLCIs on the network so the frames arrive at their destination with the correctly mapped DLCIs. In this case, we will need to have the same DLCI set in the manual mapping so the routers match entries in the mappings.

The topology:

Configuration:

R1(config)#int s0/1
R1(config-if)#no shut
R1(config-if)#clock rate 128000
R1(config-if)#ip address 10.1.2.1 255.255.255.0
R1(config-if)#encapsulation frame-relay
R1(config-if)#frame-relay map ip 10.1.2.2 42
R1(config-if)#no keepalive

R2(config)#int s0/1
R2(config-if)#no shut
R2(config-if)#clock rate 128000
R2(config-if)#ip address 10.1.2.2 255.255.255.0
R2(config-if)#encapsulation frame-relay
R2(config-if)#frame-relay map ip 10.1.2.1 42
R2(config-if)#no keepalive

Running configurations:

R1:

interface Serial0/1
ip address 10.1.2.1 255.255.255.0
encapsulation frame-relay
no keepalive
clockrate 128000
frame-relay map ip 10.1.2.2 42
end

R2:

interface Serial0/1
ip address 10.1.2.2 255.255.255.0
encapsulation frame-relay
no keepalive
frame-relay map ip 10.1.2.1 42
end

Multe dintre expozanți aveau pe mesele lor telefoane IP. A devenit deja ceva normal. Dacă la editia din 2008, subiectele aprinse erau VoIP și Mobilitate, anul acesta, nu prea s-a vorbit de așaceva. Cele mai discutate subiecte au fost virtualizarea și soluții de data centere.

Am văzut niște modele noi de IP Phone-uri (Cisco 9951) la standul Crescendo care arată mult mai stilate (de culoare albă). La Tornado am văzut o soluție de Lightweight Wireless Access Points pe 802.11n cu un WLAN Controller (am avut ocazia să văd înterfața unui WLC). Vodafone de soluții business pentru telefoane Blackberry. Datanet a avut un echipament pentru stabilizarea rack-urilor în timpul seismelor ( un sistem foarte simplu dar deștept). Romtelecom, singurul platinum partner, nici nu s-a mai chinuit cu prezentări de solutii, ei având un stand, cu un bar…

Prezentările nu au fost incredibil de interesante și, în plus puteai merge la maxim 5 prezentări. Dar, la fiecare prezentare (și se țineau 4 în paralel) puteai câștiga un premiu dacă erai în sală.

Faptul că a fost o singură zi a cam stricat farmecul Cicso Expo. Din această cauză, socializarea s-a făcut cam în grabă în puținele pauze de mese. Pe de altă parte, din punct de vedere a organizării, au ales varianta cu mai multă calitate.

Ca o concluzie, a fost interesant evenimentul pentru că s-au mai revăzut unii oameni și alții și-au creat cunoștințe noi. Deși, din punct de vedere tehnic, din prezentări nu aflat lucruri noi, puteai să mai afli care este starea Networking-ului din România.

LE:

Alte impresii: BigLazySysadmin [1], [2] Ubergeek [3].

[1] http://big.lazyadmin.ro/2010/03/17/end-of-cisco-expo-2010/

[2] http://big.lazyadmin.ro/2010/03/19/now-and-then/

[4]  http://ubergeek.ro/2010/03/18/the-end-of-ciscoexpo-2010/

]]> http://alexj.info/2010/03/17/cisco-expo-2010-the-end/feed/ 0 http://alexj.info/2010/03/17/cisco-expo-2010-live/ http://alexj.info/2010/03/17/cisco-expo-2010-live/#comments Wed, 17 Mar 2010 11:19:29 +0000 AlexJ http://alexj.info/2010/03/17/cisco-expo-2010-live/ Sala de expoziție a fost foarte plină de dimineață.

Prima vizită a fost la Cronus, unde și anul acesta au avut un quiz pentru premii. Din păcate nu au mai avut aplicația pe un IP Phone ci pe un ecran cu touch. I shall return…

Am mers după la Logicom, unde la Cisco Expo 2008 am avut o dicuție interesantă legată de soluții de Voice. Anul acesta mi-au prezentat o soluție Cisco Small Business, care, am aflat, sunt, de fapt, produsele de la Linksys rebrand-uite sub numele Cisco. Aparent Cisco încearcă să elimine complet brandul Linksys, numele rămânând doar pe produsele low end (cum ar fi routerele wireless WRT), nu și în lumea SOHO.

Cea mai interesantă discuție a fost la IBM, unde am vorbit cu cineva de la tehnic. Mi-a prezentat o soluție de optimizare WAN. Produsul este un Cisco WAE (WAN Application Engine) 600. Soluția este gândită de a avea un punct central la HQ și mai mulți clienți în branch offices. Echipamentele sunt puse în serie cu routerele de WAN și comunică între ele pentru a marca traficul ce poate fi fie compresat, fie cache-uit. Optimizările se văd atunci când există în puncte servere web, de fișiere, sau de video/audio streaming.

Ultima oprire înainte de prezentări a fost la EMC2, care, am aflat, este firma ce deține VMWare. Soluția lor integrează Cisco cu VMWare (produse cunoscute ca ESX sau vSphere) și cu produse ale lor. La prezentarea lor au prezentat exact ce produse integrează (printre care Avamar și Ionix).

21 de participanți anul acesta, printe care un partener Platinum (Romtelecom) și  3 parteneri Gold (Cronus, Frontal și Datanet). Dintre ceilalti parteneri, unii au fost si în alți ani, alții sunt noi intrați în rândul partenerilor.

Ziua de azi, 16 martie, a însemnat ziua pregătirior, adică multă muncă de cărat, mutat, instalat. Firmele au venit cu foarte multe echipamente pentru a-și promova solutiile. Standurile au fost pregătite pentru ziua de expoziție. În paralel, în sălile de prezentare, se vor ține prezentările tehnice.

[1] http://www.cisco.com/web/RO/ciscoexpo/2010/index.html

Un prim pas a fost introducerea testelor cu cod de bare. Fiecare student primea o foaie A4 pe care erau un număr de întrebări grilă. Întrebările erau aleatoare, la fel și răspunsurile, astfel încât fiecare student are, practic, un examen unic. Fiecare întrebare și fiecare răspuns are atașat un cod de bare. La corectare, sunt scanate codurile răspunsurilor date și codul foii de examen și, folosind o bază de date sunt corectate automat grilele. Astfel, efortul de corectare se reduce la scanarea codurilor, reducând considerabil timpul necesar.

Următoarea îmbunătățire e trecerea în totalitate pe calculator. Fiecare student are în față un calculator cu un browser care are grila. Platforma Moodle oferă un sistem foarte bun pentru un astfel de examen. Studenții au conturile unice, sincronizate dintr-o bază de date LDAP, pe baza cărora accesează o grilă. Grilele conțin întrebări dintr-o bază de date și sunt aleator afișate. Corectarea se face instant și automat. Astfel, se economisește și hărtia ce ar fi fost necesară la un examen normal și timpul de a trece din format digital pe hârtie și apoi, la corectare, timpul de scanare a rezultatelor înapoi pe calculator.

Accesul neautorizat poate fi blocat prin setarea unor parole, pe care doar asistenții le știu și pe care le sunt date studenților în momentul începerii examenului. Și pentru a face mai high tech procesul, anul acesta, la USO, sincronizarea desfăsurării examenului s-a făcut prin telefonie VoIP.

Ca Thawte, StartSSL oferă certificate gratuite de email. Pentru a obține un certificat semnat cu numele tău (Class1) trebuie să intri în Web of Trust.  Este nevoie de semnături de la doi notari pentru a deveni validat în sistemul WoT.

Diferența față de Thawte, este că, pentru a deveni Notar, trebuie să achiziționezi un certificat Class 2 de la ei, în valoare de 40$. Validarea este valabilă timp de un an, după care contul este retrogradat la unul de Class1. Pentru a rămâne notar, trebuie ca în fiecare an să fii validat de către alt notar, sau să achiziționezi din nou un certificat Class 2.

Mai interesant decât Thawte WoT este faptul că nu se dau doar certificate de email ci și certificate SSL pentru servere Web. Interfața de pe site-ul companiei este una forte bine pusă la punct.. este și ușor și plăcut de lucrat cu uneltele puse la dispoziție.

De asemenea, au pus la dispoziție și un sistem de OpenID [3].

[1] http://alexj.info/?p=1068

[2] http://ubergeek.ro/2009/12/14/an-alternative-to-thawte/

[3] https://alexj.startssl.com

[1] http://alexj.info/2008/08/10/a-voice-over-ip-network/

În Facultatea de Automatică și Calculatoare și/sau în Catedra de Calculatoare. Misc.

Anul acesta s-a încercat mai mult ca anii trecuți de a forma, în rândul studenților, un sentiment de apartenență la Facultate. Și asta prin mici evenimente de socializare (proiectul ‘timeout’)… spre exemplu…

În vară, s-au organizat două seri de Karaoke în Facultate. Studenții (în general, cei ce făceau stagii de practică) alături de asistenți și profesori, s-au adunat în EC105 și a cântat fiecare cum a știut mai bine melodii pop,rock, rap și populare.

Dar evenimentul cu cel mai mare număr de oameni a avut loc înainte de vacanța de iarna: ACS Winter Skating [1]. Patinoarul din Drumul Taberei a fost închiriat timp de o oră doar pentru Facultatea de Automatică și Calculatoare. Au venit studenți din anul I până la master, precum și profesori și asistenți.

Un alt proiect, concentrat pe studenții de anul I, a fost Boboc Advisory Board [2]. La începutul anului universitar, bobocii au fost duși într-un tur al Politehnicii (chiar dacă vremea nu a ținut cu noi). În următoarele săptămâni a urmat o serie de prezentări despre ce înseamnă studenția.

Pe lângă conferințele open source, s-a ținut și o conferință despre Web. How-to-Web [3], organizat de ASPI, s-a ținut pentru prima dată la sfârșitul lui octombrie și a atras un număr mare de pasionați ai Web-ului.

Anul acesta a marcat și aniversarea de 40 de ani a Catedrei de Calculatoare.

Din punct de vedere a infrastructurii, rețeaua facultății a fost refăcută, făcându-se upgrade la 100mbps la 1gbps, respectiv de la 1gbps la 10gbps în mare parte din laboratoare. Cu această ocazie, mi-am luat și un proiect personal: o rețea de Voice over IP în facultate (telephony.cs), care cuprinde acum 10 săli.

Printre lucrurile noi se numără și introducerea unor mastere noi, printre care și unul de Securitatea Rețelelor.

Laboratorul de Electronică Aplicată [4] a ținut încă două semestre și este din ce în ce mai căutat de cei care doresc să facă electronică în afara orelor din facultate.

Systems.cs

În grupul nostru (USO,RL,PR,SO,PSO) a fost, ca de obicei multă treabă. De exemplu, în sesiunea din iarna trecută (începutul anului calendaristic) la USO, s-a dat, cu succes, examenul final în totalitate online, la toate seriile (CB-ul deja făcea asta). În vară, cartea de USO a fost rescrisă (cuprinde acum atât noțiunile necesare la USO, cât și noțiuni generale pentru Sisteme de Operare) și laboratoarele refăcute conform feedbackului primit anul trecut. La PR s-a creat un model nou și mai interesant pentru laborator (maparea pe certificarea BSCI și construirea laboratoarelor ca niște scenarii în ‘viață’ unei companii bazate pe echipamente Cisco). Dar cele mai noi materii au fost cele de master (ca PISR și SRS ) unde și cursurile și laboratoarele au fost ținute pentru prima dată.

[1] http://patinoar.cs.pub.ro/wiki

[2] http://boboc.cs.pub.ro

[3] http://www.how-to-web.net/

[4] http://eap.cs.pub.ro/

ROSEdu [1] a avut un an cu multe proiecte, unele noi, unele mai vechi, dar continuate din anii trecuți.

În lunile martie, aprilie și mai, s-a desfășurat Cursul de Dezvoltare Liberă [2], prima ediție. Cei 16 studenți ce au participat au fost învățați de membrii ROSEdu și alți invitați cum să dezvolte un software bazându-se pe platforme Open Source.

La sfârșitul lui mai a avut loc a treia ediție a eLiberatica [3], eveniment la care mare parte din ROSEdu a participat. Pentru prima dată, ROSEdu a avut și un stand oficial la conferință, împreună cu alte comunități Open Source din România.

Vara, s-a desfășurat ROSEdu Summer of Code [4], la a doua ediție, program prin care studenții își făceau stagiul de practică în cadrul facultății, dezvoltând proiecte Open Source. Pe lângă proiectele de anul trecut, cum sunt WoUSO și CSPay, Hammerfall  sau VMChecker, au fost și proiecte noi ca EDDS sau Xpresso.

Odată cu începerea semestrului I universitar, a început World of USO [5], competiția online destinată studenților de anul I de la Utilizarea Sistemelor de Operare.

Din octombrie s-a pornit un nou proiect, RTT: ROSEdu Tech Talks [6]. Acesta a constat într-o serie de prezentări tehnice pe teme open source, deschise publicului din facultate.

Tot în octombrie, o parte din membrii ROSEdu au făcut parte din echipa software la ACM, faza pe Europa de SudEst.

Și tot în octombrie a fost cel de-al treilea Ubuntu Install Fest cu ocazia lansării Ubuntu 9.10.

În decembrie, ROSEdu a participat la prima ediție a BLUG*OS*Con [7], cu o prezentare în cadrul conferinței.

Un moment important al istoriei ROSEdu a avut loc anul acesta, când comunitatea a devenit, legal și oficial Asociația ROSEdu.

Din punct de vedere al organizării interne, au fost mai multe proiecte mici. Printre acestea se numără redesign-ul site-ului principal, instalarea unui software de Groupware (pentru organzarea internă) și întocmirea unei mape de prezentare [8]. S-a încercat și publicarea conținului creat de echipă pe “site-uri mai web2.0″ pentru ca mai mulți oameni să aibă acces la aceste resurse… prezentările au fost puse pe Scribd [9] și filmulețele pe Vimeo [10]. Și avem și grup pe Facebook

[1] http://rosedu.org

[2] http://cdl.rosedu.org

[3] http://www.eliberatica.ro/2009

[4] http://soc.rosedu.org

[5] http://wouso.rosedu.org

[6] http://talks.rosedu.org

[7] http://blugoscon.blug.ro/

[8] http://www.rosedu.org/mapa-prezentare-ROSEdu

[9] http://www.scribd.com/rosedu

[10] http://vimeo.com/rosedu/

Instructorii din grupul nostru au avut un an plin și în cadrul Academiei locale (ccna.ro) și, mai ales în cadrul CATC România.

Academia Cisco UPB

Academia a avut parte de o reîmprospătare în mai multe sensuri. Are un site nou [1], rezultatul unui proiect ce s-a desfășurat în vară, la ROSEdu Summer of Code, proiect în care echipa de dezvolare a luat platforma open source Moodle și a transformat-o într-un site pe de-o parte business și pe de alta util pentru desfășurarea cursurilor Cisco și Linux.

Printre proiectele interne de reorganizare s-a numărat și refacerea topologiilor de routere și switch-uri din cele două săli ale Academiei. Echipamentele vechi au fost aruncate, s-au adus unele noi și s-a refăcut cablarea. Muncă a fost destulă, dar efortul a meritat. De asemenea, s-a investit ceva timp și în reinstalarea software-ului pe stațiile din laboratoare (upgrade la Windows7 și Ubuntu 9.10).

Dar, probabil, cea mai importantă împrospătare, vine din faptul că au venit un număr foarte mare de echipamente noi pentru un laborator de CCIE. Academia va avea primul laborator din țară dotat specific pentru pregătirea pentru examenul practic de CCIE. Au fost multe zile investite de întreaga echipă pentru achiziționarea (hârțogăraie) mutarea și montarea echipamentelor și lucrurul încă nu este gata… dar anul viitor rack-urile vor fi funcționale.

Alt proiect ce merită menționat este o inițiativă din partea unui instructor, ce constă într-un un site/blog cu articole pentru cei cu adevărat pasionați de lumea Cisco.  Site-ul ccielab.ro [2] se dorește a fi o resursă pentru cine lucrează în viața reală cu echipamente Cisco sau pentru cei ce se pregătesc pentru examenul practic de CCIE. Cry in the Lab, Laugh in the Datacenter.

La sfârșitul verii, toată echipa a fost plecată la un eveniment de Team Builing, pentru se reface înainte de a începe semestrul de toamnă.

Toamna a început cu o campanie de promovare ce a constat într-un concurs cu premii și un Lan Party organizat în holul facultății, numit Academy War Games (AWG).

Imediat după AWG a urmat ACM-ul, concursul de programare susținut de IBM, faza pe regiunea noastră a Europei, unde echipa ccna.ro s-a ocupat de infrastructură.

Per total, echipa de instructori Cisco s-a mărit și în număr dar și în calitate. Și echipa de instructori LPIC a avut un membru nou.

CATC România

Pe partea de CATC, anul 2009 a fost unul foarte important. Primele luni au fost ocupate cu proiectul la nivel internațional numit iCompetition [3]. Multe zile și, mai ales nopți, au fost petrecute pentru dezolvare de conținut pentru concurs.

Alt concurs, ceva mai mic a fost AcadNet, faza națională, organizată la noi.

Pe tema concursurilor, doi dintre instructorii noștrii au obținut locuri în top la Cisco Academy Games în Cehia.

CATC România a căpătat o importanță destul de mare pe regiune atunci când a câștigat dreptul de a fi regională de CCNA Security, cursul nou scos de la NetAcad pentru certificarea cu același nume. Asta a însemnat că academiile din țările din regiune și-au trimis instructorii la noi (virtual, prin WebEx) pentru a putea preda clase de CCNA Security.

Ca o recunoaștere a efroturilor depuse de CATC România, am primit, în octombrie, o vizită din partea lui Amy Christen, vicepreședinte Cisco, responsabilă pe programul NetAcad la nivel mondial. Amy a prezentat noua direcție ce o va lua programul Cisco Networking Academy.

În ultimele zile înainte de vacanța de iarna, am ținut un scurt training de Moodle unor instructori de la echilentul CATC din Olanda. Aceștia doresc să organizeze un concurs similar cu iCompetition la ei acasă.

ITAcad

Anul acesta a marcat nașterea unei noi echipe, echipa Academiei Microsoft [4], parțial desprinsă din cea de la Academia Cisco. Membrii acestei echipe au fost foarte ocupați dezvoltând de la zero materiale pentru cursurile Microsoft.

[1] http://ccna.ro

[2] http://ccielab.ro

[3] http://icompetition.net

[4] http://itacad.ro

Ești student la Calculatoare dacă…

• vezi că a doua zi e 14 februarie și te gândești că “mâine se scoate ultima versiune de Debian”, nu că e Valentine’s day
• citești linia de mai sus după 8 luni și afirmi că “Dar parcă s-a scos pe 15 totuși… a întâziat cu o zi”
• scuza ta pentru că ai întârziat la o întâlnire este că nu s-a sincronizat calculatorul cu serverul NTP
• în ghiozdanul tău ai oricând un cablu USB-MiniUSB, un cablu UTP și un cablu de consolă
• utilizările pentru uleiul de gătit Bunica sunt: făcut omletă, clătite, cartofi prăjit și, cel mai des, uns ventilatoare de la coolere
• te ceartă prietena ta că ai venit târziu acasă… pentru că ai stat să instalezi Windows 7 și Linux
• scuza pentru că ai uitat o zi de naștere este că Google Calendar nu a trimis mesaj să te anunțe
• știi ultima versiune de kernel și noile feature-uri de pe GMail, dar nu știi că a căzut guvernul țării
• încerci să convingi pe părinți să înlocuiască sistemul de telefonie de acasă cu unul de Voice over IP
• atunci când se ia curentul la sala serverelor, viața ta nu mai are sens

Blug*OS*Con [2] este destinată celor ce folosesc Linux și doresc să afle mai multe despre tehnologiile bazate pe Linux.

Conferința va avea loc în Rectoratul Universității Politehnice București, în sala AN010, pe data de 12 Decembrie 2009. Pentru programul complet, vizitați site-ul oficial.

[1] http://blug.ro/

[2] http://blugoscon.blug.ro/

Dar, din păcate, Thawter WoT nu mai există, lucru aflat de acum mai multe săptămâni [3]. Dar astăzi am primit emailul oficial că s-a închis.

Dear Alexandru Juncu,
As of today, Thawte Personal E-Mail Certificates and the Web of Trust are discontinued and will no longer be available.

What does this mean?
Your Thawte Personal E-Mail Certificate(s) will be revoked and will no longer be able to sign emails. You will still be able to open emails that have been signed with the revoked certificate – the only difference is that when you open the email an error message will appear indicating that the certificate has been revoked.

Probabil nu voi resimți foarte tare acest lucru și probabil că, dacă voi mai folosi certificate pe email, îl voi folosi pe cel de la CAcert.

Oricum, a fost o idee interesantă și păcat de ea. RIP Thawte WoT.

[1] http://ubergeek.ro/2008/05/16/thawte-web-of-trust-sign-in-event/

[2] http://alexj.info/2008/08/15/certificate-digitale-thawte-cacert/

[3] http://big.lazyadmin.ro/2009/09/28/web-of-trash/

Acest tip de întâlniri se vor repeta săptămânal, de fiecare dată cu o temă de interes pentru studenți.

[1]  http://boboc.cs.pub.ro/

[2] http://vlad.posea.eu/

WoUSO [2] este, de fapt, un joc multiplayer online. Este accesibil tuturor studenților de la Calculatoare (printr-o legătură cu baza de date de utilizatori a Catedrei). Ei pot intra pe site și pot strânge puncte prin răspunsuri la întrebări tehnice, legate de noțiuni studiate la cursul și laboratoarul de USO. Există o întrebare zilnică (question of the day) standard pentru toată lumea și un quest, cu o serie de întrebări din ce în ce mai grele. Acumulând puncte prin răspunsuri corecte, jucătorii cresc în nivel și în topuri.

Dar elementul cel mai interactiv sunt provocările (challenge-urile). Un student poate provoca alt student la un duel de întrebări și cel ce răspunde la cele mai multe, câștigă puncte.

Proiectul este în al 3-lea său an. Dacă în primul an a fost interesant ca și concept și în al doilea an s-a lucrat mult la calitate, acum, se observă deja o maturiate printr-o atenție la elemente de detaliu în interfață.

WoUSO are acum și o oarecare tradiție și se observă că a ajuns un element  destul de remarcabil pentru semestrul I. Spun asta pentru că în această perioadă toată lumea vorbește despre el. Pe lângă studenții de anul I care sunt principalii beneficiari, sunt și studenții de anul II și III care au jucat versiunile anterioare și le-au găsit interesante și studenți de ani mai mari care nu au apucat perioada WoUSO în anul lor I. Mai multe, mulți asistenți se joacă, pentru că nici ei nu le știu, de multe ori, pe toate .

Have fun playing

USO rulz

[1] http://rosedu.org

[2] http://wouso.rosedu.org

Pentru ca un frame să circule în rețeaua de switch-uri, toate switch-urile trebuie să știe de VLAN-ul de care aparține respectivul frame. VTP (VLAN Trunking Protocol), proprietar Cisco, este un protocol care propagă în rețea lista de VLAN-uri. Astfel, în loc de a adăuga fiecare VLAN manual pe fiecare switch,  VTP face treaba pentru noi.

Ce este uneori ciudat este locul unde sunt stocate intrările pentru VLAN-uri. Curiculumul CCNA, în mare, spune că ele nu sunt salvate în running-config din NVRAM ci în fișierul vlan.dat din Flash. Astfel, atunci când trebuie să resetăm switch-ul, trebuie să ștergem și running-config și vlan.dat. Primul lucru de reținut este faptul că VLAN-urile extinse (1006-4096) NU sunt stocate în vlan.dat ci în running-config, deci, dacă se șterge vlan.dat , acestea vor rămâne.

Un alt lucru ciudat l-am observat la o resetare de switch-uri. Dacă există o rețea de switch-uri, conectate și configurate cu VTP, este greu de șters baza de date de VLAN-uri. Atunci când ștergem flash:vlan.dat de pe un switch și îl repornim (pentru că am șters și startup-config), vom vedea că rămân VLAN-urile, motivul fiind preluarea lor din VTP de la celelalte switch-uri, neresetate.

Pentru a putea reseta switch-urile, ar trebui să le trecem in VTP Transparent mode, pentru a nu mai lua de la vecini VLAN-urile. Și aici intervine excepția Cisco: dacă switch-ul este în Transparent, orice VLAN adăugat va fi configurat în running-config (deci înclusiv cele cu ID mai mic decât 1001). Aceste VLAN-uri nu vor fi afectate de ștergerea vlan.dat, deci s-ar putea să rămână active fără să vă dați seama de ce.

Explicația vine, probabil, din faptul că VTP-ul nu transmite în rețea VLAN-urile extinse, deci, switch-ul va încerca să țină în vlan.dat doar ceea ce trimite prin VTP și restul să fie plasat în running-config.

În cazul DTP, Dynamic Trunking Protocol, care ajută la negocierea legăturilor de trunk, este diferență la setarea default pe anumite modele. Un port poate fi fie în ‘auto’, fie în ‘desirable’, fie în ‘non-negociate’. Schema este următoarea (setare capăt #1 – stare capăt#2 => rezultat):

• auto – auto => access
• auto – desirable => trunk
• desirable-desirable => trunk
• auto – trunk => trunk
• auto – access => access
• desirable – trunk => trunk
• desirable – access => access

Scopul este ca atunci când scoatem două switch-uri din cutie, să știm ce legătură avem când introducem cablul în porturi. Problema este la setarea default a porturilor. De exemplu, pe 2950 (switch Layer2) și pe 3550 (switch Layer3), setarea implicită este ‘desirable‘. Prin urmare, pe două swich-uri de acest model proaspăt pornite, se va negocia un trunk. Pe alte modele, de exemplu 2960 (L2) și 3560 (L3) setarea este ‘auto‘, deci se va negocia un link de tip access (implicit în VLAN 1). Mergând pe aceeași idee, trebuie avut grijă că dacă avem în rețea switch-uri de modele diferite în rețea, s-ar putea să ne trezim cu rezultate neașteptate (un 2950 cu setări default + un 2960 cu setări default, va negocia un trunk).

Aceste observații nu sunt prea clar specificate pe site-ul Cisco, în curriculumul pentru CCNA3 sau BCMSN sau în Certification Study guide, și la un examen de certificare, sau în viața reală, s-ar putea să aveți probleme neașteptate.

Prezentările nu au fost aproape deloc tehnice (lucru nu neapărat bun) dar au fost bine adaptate la ideea conferinței, cea de a aduce împreună pasionații web-ului cu profesioniștii lui.

Printre prezentările interesante s-au numărat una despre “User Experience Design”, în care s-a arătat importanța proiectării inteligente a unei interfețe cu utilizatorul (lecția învățată a fost că o interfață trebuie să fie: usable, useful, valuable, desirable, findable, credible, accessible).

Altă prezentare a fost despre “Cloud Computing”, o noțiune destul de nouă și căutată. În prezentare s-a vorbit despre părțile bune și parțile rele ale Cloud Computing.

O prezentare care nu are neapărat legătură cu web-ul ci cu business-ul a fost “Despre Antreprenoriat”. Un cuvânt ce s-a tot rostit pe parcursul conferinței a fost ’start-up’, ce se referă la o companie (firmă) ce abia a pornit și este în drum spre succes. Prezentarea respectivă ne vorbea despre cum ar trebui abordată pornirea unei afaceri proprii.

Așteptăm ca pozele de la eveniment, precum și slide-urile, să fie postate pe site-ul oficial.

Felicitări pentru organizatori, ASPI [3] pentru o treabă bună făcută și așteptăm ediția de anul viitor.

Follow-up-ul oficial îl găsiți pe siteul How to Web [4]. Un altul, destul de lung, pe mai multe părți, aici [5], [6], [7], [8].

[1] http://www.how-to-web.net/

[2] http://alexj.info/2009/10/22/conferin%C8%9Ba-how-to-web/

[3] http://www.aspi.ro/

[4] http://www.how-to-web.net/2009/11/si-a-fost-how-to-web-2009/

[5] http://pow4ioc.wordpress.com/2009/10/31/how-to-web-part-i/

Aflat la prima ediție, evenimentul este o conferință organizată și destinată mediului academic pe tema Web-ului din ziua de astăzi. How to Web își are ca scop aducerea profesioniștilor din acest domeniu alături de studenții pasionați de lumea dezvoltării Web.

Conferința se desfășoară pe 31 Octombrie în Facultatea de Automatică și Calculatoare, sala EC105, intrarea făcându-se pe bază de bilet. Este organizată de ASPI[2] în colaborare cu firme ca Adobe și Neogen, care vor avea și reprezentanți ca prezentatori la eveniment.

[1] http://www.how-to-web.net/

[2] http://www.aspi.ro/

Concursul durează 5 ore, timp în care concurenții, în echipe de câte 3, trebuiau să rezolve 11 probleme compuse de un juriu format din reprezentanți ai țărilor participante, într-un limbaj de programare, la alegere. Dacă răspundeau corect, primeau un balon de o anumită culoare. Au fost 44 de echipe, printre care 9 din România și 9 din Ucraina.

Pregătirile au început de miercuri, când în holul Rectoratului UPB s-a instalat infrastructura. Și anul acesta, au existat două echipe de organizare, una de networking (condusă de Răzvan Rughiniș, formată din instructorii Academiei Cisco UPB) și una de software (condusă de Răzvan Deaconescu, formată din oameni din ROSEdu). 60 de calculatoare, 6 switch-uri, ~3Km de cablu UTP, multă muncă fizică și foarte multe soluții tehnice. Printre oameni, au fost destui care au deja experiență de câtiva ani cu organizarea evenimentului (cum ar fi Bogdan Sass sau Radu Petean), lucru ce a făcut ca anul acesta să meargă lucrurile un pic mai rapid și mai bine, datorită lecțiilor învățate în trecut și a trucurilor noi încercate anul acesta.

Vineri a existat o simulare a concursului și sâmbătă a avut loc concursul propriu-zis. Organizarea internă în timpul concursului fucționează după niște regului destul de bine definite, cu oameni responsabili pentru aproape fiecare lucru, cu proceduri sabilite pentru diverse evenimente.

După concurs, a avut loc o masă festivă, unde s-au anunțăt câștigătorii. Locul I a fost luat și anul acesta de Ucraina, alături de alte 6 locuri din top 10. România a ocupat două locuri din top 10.

Etapa finală va avea loc în China, în Februarie 2010.

[1] http://www.acm.org/

[2] http://acm.ro

[3] http://upb.ro

În acest timp, echipa Academiei Cisco UPB [2] împreună cu echipa Academiei Microsoft [3] lucrau la amenjarea holului EC pentru Academy War Games [4]. LAN Party-ul a început la ora 18:00 și durează toată noaptea. Mare parte din echipa de organizare a evenimentului vine după două ediții de LAN Strike (oranizate de SRAITS), lucru ce au făcut aceast lan party unul mult mai bine organizat. La eveniment, a venit CEO-ul Microsoft România, Călin Tatomir, ce a stat și a jucat împreună cu studenții.

[1] http://talks.rosedu.org/prezentari

[2] http://ccna.ro

[3] http://itacad.ro

[4] http://awg.cs.pub.ro

Următorul weekend este rezervat pentru Academy War Games [2], un Lan Party organizat de Academia Cisco și Academia Microsoft în facultatea de Automatică și Calculatoare.

În același weekend, începând cu 10 Octombrie, ROSEdu demarează Tech Talks [3], seria de prezentări pe teme tehnice, ce se vor ține la fiecare 10 zile (pe datele de 10, 20, 30 ale lunii).

Pe 17 Octombrie, în Politehnică se desfășoară faza pe Europa de Sud-Est al concursului internațional ACM organizat de IBM.

Următoarea zi, pe 18 Octombrie este programat Ubuntu Install Fest 3 [4] organizat de ROSEdu, pentru studenții dornici să intre în lumea Ubuntu.

[1] http://boboc.cs.pub.ro/

[2] http://awg.ccna.ro

[3] http://talks.rosedu.org

[4] http://rosedu.org/uif

Am publicat pe Scribd notițele mele pentru examen [2], poate sunt de folos celor ce doresc să obțină acestă certificare. Acestea au fost luate după cursul la distanță ce face parte din Juniper Summer School [3]

[1] http://alexj.info?p=1013

[2] http://www.scribd.com/doc/20162185/Juniper-Summer-School-Routing-Notes-August-2009

[1] http://alexj.info?p=966

Iată și un interviu al profesorului Walter Lewin.

[1] http://web.mit.edu/

[2] http://ocw.mit.edu/

Am decis să profit de acel voucher și să încerc un mic experiment: să dau și să trec un examen de certificare fără să am nici o experiență practică în respectivul domeniu, învățând mai puțin de două săptămâni. Certificarea este JNCIA-ER (Juniper Associate – Enterprise Routing) și examenul este JN0-324. Examenul este planificat în aproximativ 10 zile și tot ce am la dispoziție este cartea de Junos, niște tutoriale gratuite de pe site-ul lor și video-urile de la Summer School (nu am vreun router sau switch Juniper sau vreun simulator). Singurul lucru oarecum apropiat de un echipament este o mașină virtuală în care emulez Junos, dar care nu are nici un fel de acces prin rețea cu exteriorul (deci nici măcar un ping nu pot da).

Am mai căutat puțin și am găsit și o listă [3] de LUG-uri și Comunități Open Source din România (ROSEdu is one of them ).

În alte știri, azi s-a sărbătorit Ziua Programatorului [4]. Ziua a fost declarată oficial sărbătoare în Rusia [5].

[1] http://blug.ro

[2] irc://irc.freenode.net/#blug.ro

[3] http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia

[4] http://www.programmerday.info/

[5] https://news.slashdot.org/story/09/09/12/1548245/Russias-New-Official-Holiday-mdash-Program

2. Mozilla și anuntă calendarul său pentru următorul an [4]. Firefox 3.6 este planificat pentru luna Noimbrie 2009. Va mai fi scoasă o veriune minoră, 3.7 în a doua jumătate a lui 2010 iar în ultimul trimestru din 2010 va fi lansat Firefox 4.0.

3. Se împlinește un an de când Google a lansat Chrome, care a avut o evoluție extrem de bună. Numărul de utilizatori a crescut foarte rapid, dar și calitatea lui a crescut (a reușit și el să treaca testul Acid3 cu 100% [5]).

Iată statisticile pentru primele 8 luni din 2009 (după site-ul W3Schools [6]):

Firefox rămâne cam la același procentaj și probabil nu va reuși să treacă de pragul de 50%. Chrome mai mult decât și-a dublat utilizatorii într-un an depășind și Safari și Opera. Se poate observa puterea pe care Google o are în spate. În viitor, sigur procentajul Chrome va crește mai mult, mai ales după ce companii ca Sony au anunțat că vor vinde laptop-urile lor cu Google Chrome instalat pe ele. Opera rămâne un club mai select și,  aparent, nu va reuși să influnețeze major piața. Internet Exporer a început să se conformeze cu unele standarde, deci ar trebui să fie un pas înainte pentru ei și, s-ar putea să își mențină piață. IE8 oferă și randarea lui proprie și oferă și opțiunea de Compatibility Mode pentru a fi compatibil cu versiunile anterioare.

[1] http://www.opera.com

[2] http://acid3.acidtests.org/

[3] http://alexj.info/?p=423

[4] https://tech.slashdot.org/story/09/09/02/1440214/Firefox-40-Goes-Chrome-New-UI-In-Q4-2010

[5] http://alexj.info/?p=978

[6] http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp

Clientul este un Linux box. Legătura la Internet este prin eth1, interfață peste care se face tunelul 6to4.

După ce am creat tunelul, am aflat că pot cere o clasă de IPv6 să fie routată prin IP-ul meu v6. Astfel, mi-a fost alocată rețeaua 2001:470:9f00::/48 ( 1208925819614629174706178 adrese adică adică aproximativ 1 milion de miliarde de miliarde de adese), pe care am început să o subnetez.

Prima rețea am alocat-o rețelei de pe eth1 (uplink-ul la Internet, precum și legătura cu alte servere locale). Pentru ușurință în denumire, am ales rețeaua 2001:0470:9f00:0141:0085:0037:0208::/112, adresă obținută prin o concatenare (la nivel de notație) a adresei IPv6 /48 alocate cu adresa IPv4/24 (141.85.37.208). Atenție, valorite în binar sunt total diferite, pentru că adresa IPv6 conține cifre în hexadecimal și IPv4 în decimal.

Configurație prin /etc/network/intefaces:

iface eth1 inet6 static
address 2001:0470:9f00:0141:0085:0037:208:1
netmask 112

Routarea IPv6 nu este implicit activată, și pachetele nu vor trece dintr-o rețea în cealaltă. Pentru aceasta, trebuie modificat fișierul /etc/sysctl.conf și decomentată (sau adăugată) linia:
net.ipv6.conf.all.forwarding=1
urmată de un restart a sysctl
sysctl -p

În continuare am alocat o altă rețea /112 pentru tunelul VPN peste care am o rețea IPv4 172.30.0.0/24 în spatele unui NAT. Partea frumoasă aici este că la IPv6 nu mai este nevoie de NAT pentru că sunt adrese routabile IPv6, deci traficul IPv4 va fi translatat la router în spatele unei singure adrese iar cel IPv6 va fi routat normal spre Internet. Rezultatul final a fost conectivitate IPv6 pe două sisteme care se află în cu totul altă rețea decât cea unde există tuneul 6to4, rețea ce se află in spatele unui NAT. Pentru a ajunge la un server IPv6 extern, aceste stații trebuiat să treacă peste printr-un tunel 6to4 aflat peste o conexiune VPN(OpenVPN) până la server unde era routat în altă rețea IPv6 care trecea peste un alt tunel 6to4 și routat mai departe doar prin IPv6.

De la provider-ul tunelului [1] am primit următoarele:

Server IPv4 address:      216.66.80.30
Server IPv6 address:     2001:470:1f0a:68d::1/64
Client IPv4 address:     141.85.37.208
Client IPv6 address:     2001:470:1f0a:68d::2/64

Între cele două adrese IPv4 este creat un tunel ce are alocată rețeaua IPv6 2001:470:1f0a:68d::/64 ( deci aproximativ 18 milidarde de miliarde de adrese pierdute pentru 2 adrese…dar nu e problemă pentru că sunt destule ).
Configurarea tunelului poate fi făcută în mai multe feluri.

Temporară prin ifconfig/route

ifconfig sit0 up
ifconfig sit0 inet6 tunnel ::216.66.80.30
ifconfig sit1 up
ifconfig sit1 inet6 add 2001:470:1f0a:68d::2/64
route -A inet6 add ::/0 dev sit1

Temporară prin iproute2

modprobe ipv6
ip tunnel add he-ipv6 mode sit remote 216.66.80.30 local 141.85.37.208 ttl 255
ip link set he-ipv6 up
ip addr add 2001:470:1f0a:68d::2/64 dev he-ipv6
ip route add ::/0 dev he-ipv6
ip -f inet6 addr

Permanentă (on boot) prin /etc/network/interfaces
iface he-ipv6 inet6 v4tunnel
endpoint 216.66.80.30
address  2001:470:1f0a:68d::2
netmask  64
mtu 1480
up ip -6 route add 2000::/3 dev he-ipv6
down ip -6 route del 2000::/3 dev he-ipv6

[1] http://www.tunnelbroker.net/

Dar am descoperit un site interesant, TunnelBroker [2], care oferă tunele IPv6 peste conexiuni IPv4, gratuit. Provider-ul respectiv are o rețea globală de servere accesibile prin IPv4, dar care routează IPv6 în Internet. Tot ce e nevoie este un server propriu sau un workstation care să aibă un IP public (acesta va fi clientul). Configurația tunelului se face într-o parte automat, pe site și cealaltă parte pe stația locală manual. Instrucțiunile complete se găsesc pe site.

Aceeași firmă ce administrează site-ul TunnelBroker și rețeaua de servere, Hurricane Electric, oferă și o certificare [3] de atestare a cunoștințelor despre IPv6. De exemplu, primul test constă într-un quiz despre IPv6 iar al doilea presupune configurarea unui client care să fie capabil să acceseze o pagină IPv6.

Fun fact: Există un ‘experiment’ pentru a promova IPv6 [4], dar care, momentan, pare a fi mort.

[1] http://alexj.info/?p=92

[2] http://www.tunnelbroker.net/

[3] http://ipv6.he.net/certification/cert-main.php

[4] http://ubergeek.ro/2008/08/22/ipv6-experiment/

Una din probleme a fost furtul unor cabluri de electricitate, ceea ce a dus la o pană de curent în mai multe săli, inclusiv una din sălile de servere ale Facultății de Automatică și Calculatoare. Timp de aproape o săptămână, infrastructura tehnologică din facultate a fost dusă la 0. Învățătura din tot acest timp ar trebui să fie ‘cât de fragilă este tehnologia…’. O sală întreagă de echipamente mai mult sau mai puțin high-end, cu un număr foarte mare de servicii ce rulau pe acele echipamente, a fost redusă la tăcere (“there is no sound worse for a sysadmin than silence in a server room”, trademark Ubergeek [3] ).

Trebuie să înțelegem că dacă vrem să avem un sistem care funcționează avem nevoie de profesionalism la toate nivelurile. De asemenea, trebuie să vedem imaginea în prespectivă și să înțelegem toate slăbiciunile noastre. Fiecare din noi este o bucată dintr-un sistem mai mare, o bucată specializată pe un anumit lucru. De multe ori privim doar bucata noastră și nu ne pasă de ce fac ceilalți. Dar adevărul este că toți trebuie să avem un standard înalt și atunci când ceilalți nu au. Trebuie să găsim soluții și să nu creem probleme noi.

Când vorbim de securitate  în IT, ne gândim din prima la parole, protocoale și algoritmi de criptare, sisteme cu patch-urile aduse la zi și întotdeaua se ignoră securitatea de bază. De aceea nu putem să fim profesioniști cu adevărat în securitate. Dacă avem echipamente de milioane de dolari, avem nevoie de un sistem de securitate fizică și dacă vrem o infrastructură informațională, avem nevoie și de elementele peste care să stea (de exemplu rețeaua electrică). Într-o instituție, ca și într-o companie, dacă există un proiect pentru data center/laborator high-end în care s-a investit o sumă mare de bani, nu trebuiesc ignorate costurile adiacente (ce reprezintă o fracție din costul total). Trebuie investit în securitate și mai ales în redundanță. De multe ori este ușor să configurezi o rețea, dar proectarea inteligentă a ei este dificultatea. Diferența dintre cei care știu să facă un lucru și acei ce sunt profesioniști pe acel domeniu este capacitatea de a gândi în perspectivă respectivul lucru și de a face arhitectura sistemului astfel încât să reziste în timp la orice (sau cât mai multe) situații ce pot ataca sistemul.

O altă problemă, și motivul pentru care sala serverelor nici după două săptămâni nu este refăcută, este nesincronizarea cu o echipă de la o firmă contractată ce reface rețeaua facultății. Din cauza unei deficiențe de management, iar partea tehnologică are de suferit. Profesionalismul iar a avut de suferit.

Încheierea a trebui să fie pe ideea de ‘forme fără fond’. În Politehnică ne lăudăm că avem rețea de 10 Gigabit/s, dar adevărul este că între legătura internă de 1GB și fibra externă de 10GB/s se află un switch de 100MB/s.  Lipsa profesionalismului în proiectare și management și dorința de a ne lăuda cu lucrurile de care nu suntem în stare duc la situații stupide.

în ultimul rând, dacă facem parte dintr-o comunitate, instituție, firma etc., nu trebuie să ne considerăm parte din ea atunci când lucrurile merg bine și atunci când atunci când ele merg prost. Degeaba când cineva te întreabă “Unde ești profesor/angajat/student?” și răspunzi “la Politehnică”  dacă atunci când exita o problemă afirmi “ăia de la Politehnică nu fac nimic”.

[1] http://ubergeek.ro/2009/08/14/upb-romania/

[2] http://big.lazyadmin.ro/2009/08/17/upb-fala-%C8%9Barii-noastre-e/

[3] http://ubergeek.ro

OpenWRT este tot un firmware Open Source bazat pe Linux special făcut pentru routerele de acasă. Deși interfața web OpenWRT, la prima vedere, este mai primitivă decât cea DD-WRT, ea este, de fapt, mult mai flexibilă, permițând mult mai multe configurații. Dar, implicit, nu oferă la fel de multe servicii.

Linia de comanda (acces tot prin ssh), mai exact, structura directoarelor și a serviciilor este mult mai asemănătoare cu o structură a unei distribuții Linux.

Un utilitar foarte interesant este package manager-ul opkg care este asemănător cu dpkg/apt-get sau rpm/yum. Pachete noi pot fi instalate dintr-un repository de pe Internet folosind comanda opkg. În interfața web există o pagină dedicată administrăii pachetelor.

În rest, orice ce se poate face pe o mașină Linux, se poate face pe OpenWRT. Singura problemă este spațiul pus la dispoziție de flash-ul routului.

[1] http://alexj.info/?p=845

[2] http://www.openwrt.org/

Firefox 3.0.11 (Windows 7 RC ) – 72%

Firefox 3.0.11 (Ubuntu 9.04) – 71%

Internet Explorer 8 (Windows 7 RC) – 20 %

Firefox 3.5 (Windows 7 RC) – 93%

Google Chrome 2.0.172.33 (Windows 7 RC) – 100%

Opera 10 Beta (Windows 7 RC) – 100%

Chromium (Ubuntu 9.04) – 79%

Firefox 3.5 Beta4 (Ubuntu 9.04) – 92%

Concluzii:

Firefox (Gecko) a reușit să urce cu 20 de procente și poate va reuși să ajungă din urmă WebKit. Presto (Opera) a rămas la 100% și WebKit (Chrome) a reușit să ajungă și el la 100%.

Internet Explorer a reușit să afișeze pagina cu rezultatul. [2]

[1] http://acid3.acidtests.org/

[2] http://alexj.info/2008/12/10/webbrowsers-cine-foloseste-standardrele/

Astfel am aflat de funcția de import de la Google Calendar [2] . Sunt compatibile mai multe fișiere, printre care și acesta.

Pentru a importa un calendar, se intră pe Google Calendar. Sub lista de calendare există butonul de Settings, iar pe pagina de setări pentru fiecare calendar, există un link de Import Calendar. Pe pagina de Import se încarcă fișierul și se poate alege ca datele din fișier să fie integrate într-un calendar existent sau să se creeze un calendar nou.

O soluție ar fi VPN, Virtual Private Network. Nu este o soluție implementabilă de oricine, pentru că necesită un server conectat la Internet cu un IP public. Pe serverul respectiv trebuie instalat un daemon cum este OpenVPN [1]. De asemenea, pe fiecare calculator ce va folosi rețeaua VPN va fi necesară instalarea clientului OpenVPN. Pentru fiecare client, se va genera o pereche de chei publică-privată pentru a se asigura că restricționarea accesului la serviciul de VPN.

Un tutorial despre cum se poate crea o rețea VPN se găsește pe site-ul OpenVPN [2]. O versiune mai scurtă și mai practică pe Big Lazy Sysadmin [3].

După crearea rețelei, pe serverul VPN trebuie activată rutarea rețelei private în cea de Internet (cel mai probabil prin NAT). Aici intervine problema unei soluții VPN: tot traficul trece prin serverul respectiv, ceea ce înseamnă că viteza maximă atinsă pe un client este  jumătate din viteza serverului (pentru că traficul trebuie să circule în două direcții). Dar pentru persoanele ce țin la securitate, prețul merită.

[1] http://openvpn.net/

[2] http://openvpn.net/howto.html

[3] http://big.lazyadmin.ro/2007/04/27/openvpn-gateway-tutorial/

Problema cu Player este că nu permite creerea de maşini noi sau modificarea caracteristicilor unei maşini existente. Datele despre maşină sunt stocate într-un fişier .vmx sub formă de text clar. Deşi fişierul poate fi scris de mână, pentru uşurinţă în utilizare există generatoare de fişiere .vmx. Un exemplu este generatorul online EasyVMX [2].  Site-ul permite generarea fişierelor necesare (configuraţie şi hard disk-uri virtuale) pentru maşină ce pot fi descărcate şi rulate cu VMware Player.

[1] http://www.vmware.com/download/player/

[2] http://www.easyvmx.com/

Programul are două direcții, una de Routing și una de Switching și de va desfășura în două sesiuni, una în iulie și una în august.

Înregistrarea este gratuită (în limita locurilor). Cursurile se vor ține online dar vor avea parte de suport live din partea unor instructori.

[1] http://juniper.net/

[2] http://junos.juniper.net/summerschool/

Am creat ‘topologoia’ necesară și programul mergea ok. Dar am descoperit rapid o problemă: pagina web (HTML+PHP) nu afișa diacritice. Și am început să caut prin fiecare element să văd unde era problema ( oricare din componente putea să ducă la problema aceasta).

Am început prin modificarea paginii PHP/HTML și forțarea ca browserul să citeacă caracterele în format UTF-8. Codul nu depinde de PHP (am presupus că el transmite corect din baza de date în HTML) ci de headerul HTML.

<head>  <meta http-equiv=”Content-Type” content=”text/html; charset=utf-8″ />   [...]  </head>

Al doilea test a fost făcut pe mySQL. Implicit, baza de date codează folosind Latin.  Și tabela unde se făcea scrierea trebuia trecută pe UTF.

CREATE TABLE `chats` ( [..] ) DEFAULT CHARSET=utf8;

Cum programul Java imprima corect la stdout diacriticile, problema trebuia să fie la JDBC. Suportul pentru UTF a fost adăugat în JDBC, dar trebuia specificat la conectarea cu baza de date. Acest lucru se face pasând un parametru la  URL-ul bazei de date.

jdbc:mysql://my_server/my_data_base?unicode=true&characterEncoding=utf-8

RSoC se adresează studenților din Automatică și Calculatoare din orice an dar în special celor care doresc să își facă stagiul de practică în facultate, lucrând la proiecte open source.

Pentru a fi admiși în program, trebuie să vă înscrieți pe site și să veniți la un interviu. Mai multe detalii găsiți în secțiunea de FAQ a site-ului RSoC 2009. Termenul limită de înscrieri este 20 iunie.

Iată o scurtă prezentare a programului.

[1] http://rosedu.org

[2] http://soc.rosedu.org

Problema că serverul respectiv avea resurse modeste și VMware ar fi consumat mare parte din ele. A fost un bun moment de a testa VirtualBox ca o soluție de server.  La nivel de utilizare pe o mașină fizică locală, VirtualBox rulează destul de bine, consumând puține resurse.

VirtualBox vine în două versiuni, VirtualBox OSE, distribuită sub licență GPL și VritualBox distribuită sub licență PUEL (closed source dar gratuită pentru uz personal și educațional). Una din diferențe este că cea PUEL vine cu VRDP (VirtualBox Remote Desktop Protocol), ce oferă posibilitatea controlării mașinii de la distanță, lucru important pentru situația în care serverul era un Linux box în text mode și altă interfața (web) nu exista pentru control.

Instalarea VirtualBox s-a făcut ușor (apt-get spre deosebire de VMware care nu este oferit pe repositories) dar configurarea a fost mai grea. Neavând o interfață web, lucrurile trebuie făcute prin linia de comandă. Comnezile cheie sunt VBoxManage și VBoxHeadless. Iată un exemplu de creere mașină cu harddisk și pornirea mașinii:

VBoxManage createvm -name “win2003server” -register
VBoxManage modifyvm “win2003server” -memory “256MB” -acpi on -boot1 dvd -nic1 nat
VBoxManage createvdi -filename “win2003server.vdi” -size 10000 -register
VBoxManage modifyvm “win2003server” -hda “win2003server.vdi”

VBoxHeadless -startvm “win2003server”

Implicit, VRDP rulează pe portul 3389 și poate fi accesat printr-un client RDP (inclusiv Windows Remote Desktop), dar, aparent, acestă bucată are anumite probleme și nu a funcționat.

Altă soluție este instalarea unui server VNC pe mașina virtuală. Pentru acesta trebuia instalat sistemul de operare client pe un alt calculator cu VirtualBox (cu interfață grafică) și mașina migrată pe server. Punctul cel mai slab al VB este migrarea. Dacă în VMware, tot ce trebuia făcut era mutarea fișierelor, în cazut VirtualBox, mutarea fișierelor nu duce neapărat la păstrarea integrității măsinii. Din cauza fișierelor de configurare care depind de mașină (căi absolute și verificări a informațiilor măsinii fizice) nu pot fi mutate mașinile atât de ușor. După înțelegerea și editarea fișierelor XML se poate ajunge la o mașină migrată cu succes (o altă opțiune este mutarea harddisk-ului și crearea unei mașini de la zero ce folosește acel harddisk).  Și după rularea mașinii, a doua mare problemă VirtualBox este configurarea dispozitivelor de rețea care se face foarte greu.

Concluzia este că VirtualBox este departe de nivelul VMware, deși este un produs destul de promițător. Chiar dacă Sun a făcut produsul Open Source în mare parte, comunitatea încă nu a oferit unelete care să ajute soluția de virtualizare (un posibil proiect de a introduce o interfață web pentru VB, similară cu VMware Server 2, este abia la început).

[1] http://alexj.info/?p=832

Ca o continuare a proiectului torrent.cs.pub.ro [2], [3] imaginile noii distribuții sunt disponibile pe site ca fișiere .torrent.

[1] http://fedoraproject.org

[2] http://torrent.cs.pub.ro/

[3] http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/

Link of the day: True X-Mouse Gizmo [1]. Nu este un program foarte complex dar adaugă Windows-ului facitilatea dorită. Problema este că în Linux, clipdoard-ul pentru ctrl-c/ctrl-v este separat de cel de select/click-m, pe când acest program face copierea în acelaşi clipboard.

[1] http://fy.chalmers.se/~appro/nt/TXMouse/

Faptul că laboratorul a fost bine văzut de studenți, se va încerca și anul viitor refacerea lui. Laboratorul este ținut din finanțări proprii, deci orice susținere financiară din partea unor sponsori este binevenită.

[1] http://alexj.info/?p=690

[2] http://eap.cs.pub.ro/

[3] http://alexj.info/?p=494

Metoda clasică este folosirea unei variabile auxilitare în care se păstrează una din variabile. A două metodă este folosirea XOR (sau exclusiv).

var1 = var1 XOR var2
var2  =var1 XOR var2
var1 = var1 XOR var2

Partea cea mai bună este că nu este dependentă de tipul de date şi teoretic s-ar putea schimba orice. Astfel, se poate crea uşor şi un macro pentru uz general. Folosind ultimul best practice învăţat despre macro-uri ( encapsularea codului funcţiei într-un do while(0) ), codul în C ar arăta aşa:

#define swap(a, b)       \
do                                   \
{                                      \
(a) = (a) ^ (b);               \
(b) = (b) ^ (a);              \
(a) = (a) ^ (b);              \
}while(0)                     \

Juncu Alexandru 332CA WCG

[1] http://alexj.info/?p=196

[2] http://worldcommunitygrid.org/

Ediţia de anul acesta a fost foarte difertită ca cea de anul trecut. În primul rând datorită locaţiei. Dacă anul trecut s-a desfăşurat într-un mediu business (World Trade Plaza), anul acesta a fost în unul mai academic…

eLiberatica aduce un strop de gândire de afaceri în lumea Open Source şi, probabil de aceea, această conferinţă este interesantă. Adună toţi programatorii şi utilizatorii open source din colţul lor ascuns (mă înclud) şi îi pun în faţa unor aspecte din viaţa reală. Este cea mai bună ocazie de interacţiune socială şi profesională între membrii lumii FLOSS (adică cei care utilizează, cei ce învată despre, cei ce programează, cei ce adminiastrează, cei ce promovează şi cei ce fac bani din open source)… şi toţi aceşti oameni discută, îşi crează legături şi învată despre utilitatea open source (adică nu doar pentru că e fun cum deja ştiau).

Un plus al ediţiei de anul acesta a fost faptul că au existat ‘multiple tracks’ adică s-au ţinut, în paralel, prezentări în săli diferite, pe diverse teme. Ca, de exemplu la Cisco Expo, participanţii puteau alege unde să meargă şi aveau destule opţiuni încăt să nu se plictisească. Şi sălile din Politehnică s-au potrivit mult mai bine pentru prezentări decât anul trecut (sper că anul viitor vor repeta parteneriatul cu UPB).

Totuşi s-a observat puţin situaţia economică mai modestă din lume… firmele mari nu prea au participat activ (nu au avut standuri, ci în cel mai bun caz au ţinut prezentări).

Standurile pot fi enumerate uşor: standul Fedora, standul Comunitătilor Free Software din România, standul Mozilla, un  stand al unei companii numite RadGs, Sun, O’Reilly şi Byblos. Standul Sun l-am văzut gol tot evenimentul. Cei de la Fedora erau în concurenţă cu cei de la Ubuntu. Cei de la Mozilla au adus şi ai distribuit multe sickere şi badge-uri cu Firefox/ThunderBird. ROSEdu şi-a prezentat proiectele în faţa studenţilor. Şi O’Relly şi Byblos au vândut nişte cărţi interesante. Şi anul acesta O’Relly a făcut o donaţie Universitătilor participante ce a constat în două cutii de cărţi ce vor ajunge la bibliotecă. Cei de la RadGs au prezentat o soluţie interesantă de aplicaţie de content, un fel de CMS dar cu protocol propriu pentru client şi server ce îţi permitea consturirea unei aplicaţii complexe într-un timp foarte scurt. Printre standuri se mai plimbau nişte oameni de la XWiki care ofereau servicii de presonalizare conţinut site-uri pentru companii. Ultimele două sunt exemple de firme relativ mici care fac o afacere din open source.

Un exemplu de colaborare după această conferinţa este faptul că următoarea versiune de Fedora va fi distribuit şi folosind tracker-ul facultăţii noastre, torrent.cs.pub.ro.

La prezentări, sălile erau destul de pline tot timpul, deci prezentările au fost interesante (nu am participat decât la câteva). Tematica de anul acesta a fost “Open Source în contextul crizei economice”. Prezentările au fost, după cum ziceam, un fel de lecţie de business (promovare, management, aspecte legale) pentru open source.

După conferinţă a avut loc o mini-petrecere în sala Rectoratului.

Poze se pot găsi la [1]

Cel mai important proiect CATC România [1] şi al echipei ccna.ro [2] din acest an a fost iCompetition [3]. A doua ediţie a Competiţiei Instructorilor din Europa Centrală şi de Est s-a desfăşurat la Bucureşti în Universitatea Politehnică Bucureşti. Este un proiect de importanţă internaţională deoarece este singura competiţie de acest gen din lume şi Cisco a avut mari interese pentru a ieşi cum trebuie. După runda online [4], cei 10 finalişti au venit la Bucureşti pentru Runda finală.

Runda da doua a constat în două zile intense de teste, laboratoare şi prezentări ţinute de Academia din UPB. A existat un quiz online pe Moodle, similar cu cel din Runda 1. Proba practică a constat într-un laborator numit CCNA Adventure Lab şi a testat cei 10 instructori la un nivel foarte ridicat. Au existat şi două prezentări, una despre “Next Generation Protocols” şi una despre “Writing Embedded Applications on Cisco Routers and Switches“. Prima prezentare a fost urmată şi de un laborator pe aceeaşi temă. Ultima probă pe care concurenţii au fost testaţi a fost o prezentare făcută din laboratorul respectiv.

Feedback-ul a fost foarte bun şi din partea Cisco, şi din partea reprezentanţilor Cisco Networking Academy regionalii şi, mai important, din partea concurenţilor, care au considerat că a fost un concurs foarte “challenging”. Câştigăgorul a fost Peter Paluch din Slovacia iar locul doi a fost luat de Romeo Lungu din România. Concurenţii au plecat cu premii, dar mai ales cu o experienţă indeită (din spusele lor).

Proiectul a fost o încercare foarte mare pentru echipa instructorilor CATC, efortul depus pentru iCompetition fiind, probabil, mai mare ca la orice alt proiect de până acum. Dar rezultatul a fost pe măsură şi, în urma succesului de anul acesta, Cisco deja îşi face planuri pentru ediţia de anul viitor.

[1] http://catc.ro

[2] http://ccna.ro

[3] http://icompetition.net

[4] http://alexj.info/?p=836

Site-ul Stagii pe bune [1] oferă un punct de legătură între studenţi şi firmele din domeniu. Firmele vin cu oferte de posturi iar studenţii vin cu CV-ul lor şi din cele multe variante, mulţi îşi găsesc stagiul potrivit. În cei 5 ani ai proiectului, Stagii pe bune a ajuns deja la un număr foarte mare de participanţi (peste 400).

Idea proiectului este susţinută şi de o echipă entuziastă (cu oameni cum ar fi Vlad Posea, Florin Pop sau Răzvan Deaconescu) ceea face, de fapt, Stagii pe bune un succes.

Înscrierile la stagii sunt încă deschise. Echipa de organizare a ţinut azi un eveniment de promovare Stagii pe Bune printr-o Pizza Day [2], dând ocazia studenţilor să afle mai mult despre proiect, echipă şi stagii.

[1] http://www.stagiipebune.ro

[2] http://www.stagiipebune.ro/blog/?p=104

Primul este iCompetion [1], competiţia instructorilor Cisco, aflată la a doua ediţie, organizată anul acesta de CATC România. Finaliştii din runda I [2], vin la Bucureşti pentru două zile de prezentări, laboratoare şi teste, ţinute de echipa ccna.ro [3].

Al doilea eveniment este eLiberatica [4], conferinţa internaţională de Open Source. A treia ediţie a conferinţei este organizată în noua clădire din Politehnică şi sunt aşteptati reprezentaţi mari ai lumii software-ului liber, precum şi comunităţile locale open source (cum ar fi ROSEdu [5]).

Va fi un weekend plin, mai ales pentru că mă voi chinui să fiu prezent la ambele evenimente.

[1] http://icompetition.net

[2] http://alexj.info/?p=836

[3] http://ccna.ro

[4] http://eliberatica.ro

[5] http://www.rosedu.org

Cursul s-a întins peste 7 săptămâni  şi a oferit celor 16

participanţi prezentări despre cum se dezvoltă un software open (ce utilitare să folosească, cum să organizeze un proiect şi cum să colaboreze în cadrul unei comunităţi). Pe lângă prezentările celor din ROSEdu s-au numărat şi prezentări ale unor invitaţi ca Andrei Pitiş, Director Ixia România sau Adrian Ber de la HP România.

Spre finalul cursului, studenţii s-au împărţit în 4 echipe, fiecare echipă lucrând la un proiect propriu (un media streamer, un joc şi două mail notifier-e)  sub îndrumarea unui membru ROSEdu. În ultimul curs, cel din 16 mai, echipele şi-au prezentat proiectele şi au fost răsplătiţi pentru munca depusă cu o diplomă şi cu un mic suvenir care să le aducă aminte de curs.

Poze de la curs pot fi găsite pe galeria media ROESedu [4]

[1] http://www.rosedu.org

[2] http://cdl.rosedu.org

[3] http://alexj.info/?p=667

[4] http://media.rosedu.cs.pub.ro

Lucrul pe care l-am găsit interesant la prezentare a fost SkyDrive [3]. Este un serviciu de stocare de fişiere online oferit de Microsoft pentru utilizatatorii Live.com. Promisiunea era că serviciul va fi integrat în Windows7, deşi nu am găsit nici un grad de integrare (până acum). SkyDrive îţi oferă 25GB de spaţiu, în principal pentru poze. Fişierele pot fî partajate cu reţeaua ta de prieteni (din Live.com), cu toată lumea sau cu nimeni. Problema cu site-ul este că limita de upload este de 5 fişiere per upload. Internet Explorer 8 oferă un plugin ce permite upload-ul a mai multor fişiere în acelaşi timp (dar la testarea mea, a picat de 3 ori consecutiv la upload de peste 5 fişiere).

Renunţând la IE8, am căutat un program 3rd party care să ofere interacţiunea cu SkyDrive. Răspunsul a fost Gladinet [4] care se instalează ca aplicaţie pe desktop şi permite maparea spaţiului din cloud pe un drive din Windows. Gladinet oferă posibilitatea de conectare şi la alţi provideri de cloud computing cum ar fi Amazon. Tot prin acest program poate fi utilizat şi spaţiul de pe GMail (a.k.a. GDrive) sau ADrive. ADrive [5] este similar cu SkyDrive, doar că oferă 50 de GB şi, având mai multă experienţă, oferă servicii premium contra cost.

Backup-ul este întotdeauna necesar. Harddisk-urile locale pot oricând ceda, deci e bine să aveţi un loc unde să păstraţi fişierele importante. Cloud Computing-ul devine o soluţie din ce în ce mai accesibilă utilizatorilor obişnuiţi.

Pe subiectul de backup pe sisteme Windows, Linux şi MacOS am găsit o carte interesantă despre Backup & Recovery de la O’Reilly [6].

[1] http://cosu.ro/blog/2009/04/29/microsoft-academic-tour-and-innovation-briefing/

[2] http://alexj.info/?p=832

[3] http://skydrive.live.com/

[4] http://www.gladinet.com/

[5] http://www.adrive.com/

[6] http://oreilly.com/catalog/9780596102463/

Evenimentul a durat 3 zile (1-3 mai), dar concursul propriu-zis a fost doar sâmbătă, 2 mai. Concursul a conţinut două secţiuni, Calculatoare şi Reţelistică cu două categorii de vârstă (clasele 9-10 şi 11-12). Fiecare grupă a avut o probă teoretică şi una practică, probe ce s-au desfăşurat în sălile Academiei Cisco (ED011 – Reţele şi EG202 – Calculatoare). Probele practice de la Reţele au constat în activităţi Packet Tracer la nivel CCNA1-2 respectiv CCNA1-4 iar cele de la Calculatoare în asamblare hardware de sisteme şi instalări sau troubleshooting software. În perioada în care nu era concurs, instructorii Academiei Cisco au ţinut prezentări despre tehnologii de networking.

Cisco, sponsorul principal, a oferit premii consistente câştigătorilor (routere high-end Linksys şi cărti ale lui A.S. Tanenbaum), domnul Nicolai Sandu fiind reprezentantul Cisco Networking Academy la acest eveniment. Miza cea mai mare a fost la  Reţele 11-12, unde câştigătorii s-au calificat mai departe la Cisco Academy Games ce se va desăşura la Bratislava.

Ediţia din acest an s-a dovedit a fi o experienţă plăcută atât pentru elevii ce concurau cât şi pentru organizatori (cu care am mai colaborat la evenimente similare la InfoEducaţie [3]) şi sperăm că pe viitor colaborările vor continua.

Later Edit: Mapa de prezentare se găseşte pe Scribd [4].

[1] http://alexj.info/?p=836

[2] http://acadnet.ro

[3] http://alexj.info/?p=42

[4] http://www.scribd.com/doc/15109336/AcadNet-2009-Followup

Recent, am găsit şi un site [3] care contorizează utilizatorii distribuţiei cu o popularitate din ce în ce mai mare, Ubuntu.

Dar cel mai interesant site de monitorizare a proiectelor open source, pe care l-am găsit azi, este ohloh [4]. Site-ul oferă un pachet întreg de servicii pentru crearea unei hărţi a proiectelor. Utilizatorii pot să îşi creeze ’stack-uri’ cu programele open pe care le folosesc pentru diferite scopuri şi se pot mapa pe harta lumii. Oferă un sistem similar cu Twitter, în care utilizatorii pot urmări ştiri legate de proiectele alese. În funcţie de softurile tale, site-ul poate găsi alte persoane care folsoesc software similar cu tine, dând site-ului şi o nuanţă de social networking. Pentru un proiect se pot urmării timeline-uri şi se potea vedea cine foloseşte soft-ul şi cine îl dezvoltă.
What I use…

[1] http://counter.li.org/

[2] http://counter.li.org/cgi-bin/runscript/display-person.cgi?user=413835

[3] http://ubuntucounter.geekosophical.net/

[4] http://www.ohloh.net/

Astăzi s-a scos noua versiune a distribuţiei Ubuntu [1], 9.04 cu numele de cod Jaunty Jackalope.

Cu această ocazie, s-a pornit un tracker BitTorrent în Facultatea de Automatică şi Calculatoare pentru a facilita distribuirea Ubuntu 9.04. Puteţi descărca fişierele .torrent de pe torrent.cs.pub.ro [2] pentru a obţine viteze cât mai mari.

Dacă acest experiment se va dovedi de succes, pe acest tracker se vor găsi şi alte software-uri ce pot fi distribuite libere.

L.E.

Dacă tot s-a scos noua versiune, am schimbat distribuţia pe unul din servere (all4u.cc) din Debian 5.0 Lenny în Ubuntu 9.04 Server Edition şi, până acum sunt mulţumit de prestaţia lui.

[1] http://www.ubuntu.com/

[2] http://torrent.cs.pub.ro/

Elevii, cu profil de matematică-informatică, au fost de nivel de interes destul de diferit, unii fiind destul de interesaţi de idee, alţii care doar auziseră de termen şi alţii care nu ştiau aprope nimic despre Open Source. Dar publicul a fost destul de interactiv (după ce la început au fost puţin cam timizi) şi sper că au învăţat ceva despre acest domeniu. Majoritatea sunt utilizatori de Firefox şi măcar au auzit de software ca GNU/Linux, Open Office şi Pidgin.  Am găsit şi un fan Open Software în inginerul de sistem ce are grijă de laboratoare, care mi-a promis că va instala gcc în loc de Borland C++ şi va pune Linux pe calculatoare.

Prezentarea a conţinut informaţii despre tipuri de licenţe, ce înseamnă free/open source, ce înseamnă o comunitate şi de ce este nevoie de open source (mai ales în educaţie).

Open Source Software – Ferdinand I Bacau