<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>AlexJ &#187; Open Source</title>
	<atom:link href="http://alexj.info/category/open-source/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://alexj.info</link>
	<description>Computer Science Journal</description>
	<lastBuildDate>Thu, 26 Jan 2012 09:55:18 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.1</generator>
		<item>
		<title>LXR</title>
		<link>http://alexj.info/2012/01/26/lxr/</link>
		<comments>http://alexj.info/2012/01/26/lxr/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 26 Jan 2012 09:52:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[programming]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[code]]></category>
		<category><![CDATA[Git]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[LXR]]></category>
		<category><![CDATA[source browsing]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1275</guid>
		<description><![CDATA[This week I want to pay tribute to an open source project called the LXR Cross Referencer. LXR is  a web tool that lets you browser the source code of a software project, navigating link by link based on included source files, functions or variables. LXR can be downloaded from the project&#8217;s website [1] and [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>This week I want to pay tribute to an open source project called the <strong>LXR Cross Referencer</strong>. LXR is  a web tool that lets you browser the source code of a software project, navigating link by link based on included source files, functions or variables.</p>
<p>LXR can be downloaded from the project&#8217;s website <a href="http://lxr.sf.net/" target="_blank">[1]</a> and applied to any software project.</p>
<p>The most popular instance of LXR is found on the project&#8217;s initial page <a href="http://lxr.linux.no/">[2]</a> as an instance for the Linux Kernel. This site has a complete history of the Linux code since version 0.0.1 to latest stable version. Opening two windows of two different versions of a file, you can compare the code and see what&#8217;s been added or changed between the versions.</p>
<p>It&#8217;s very useful for finding where a function or a constant has been used, or to see in what header a function has been declared, defined and then used.</p>
<p>Note that all of the above can de done via command line tools like ctags or cscope alongside vim or emacs, with grep -r, diff and git. But the friendly part of lxr.linux.no is that everything is already on the site so you don&#8217;t need to download anything locally and you can use everything there as long as you have an Internet connection.</p>
<p><img class="aligncenter" title="lxr" src="http://lxr.linux.no/.static/gfx/lxray-large.png" alt="" width="300" height="250" /></p>
<p>[1] <a href="http://lxr.sf.net/" target="_blank">http://lxr.sf.net/</a></p>
<p>[2] <a href="http://lxr.linux.no/" target="_blank">http://lxr.linux.no/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2012/01/26/lxr/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>[CCIELab] IOS + Linux = Quagga</title>
		<link>http://alexj.info/2012/01/05/ios-linux-quagga/</link>
		<comments>http://alexj.info/2012/01/05/ios-linux-quagga/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 05 Jan 2012 14:10:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[BGP]]></category>
		<category><![CDATA[daemons]]></category>
		<category><![CDATA[IOS]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[OSPF]]></category>
		<category><![CDATA[Quagga]]></category>
		<category><![CDATA[RIP]]></category>
		<category><![CDATA[routing]]></category>
		<category><![CDATA[Zebra]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1280</guid>
		<description><![CDATA[[Originally posted on ccielab.ro] Cisco IOS&#8217;s shell is a popular interface for devices in the networking world. But also in the network world, there are a lot of Linux/Open Source fans. The Quagga open source project tries to bring together IOS and Linux, by providing an IOS-like interface for configuring Linux&#8217;s interfaces, routing table and [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>[Originally posted on <a href="http://ccielab.ro/2011/12/ios-linux-quagga/" target="_blank"><strong>ccielab.ro</strong></a>]</p>
<p>Cisco IOS&#8217;s shell is a popular interface for devices in the networking world. But also in the network world, there are a lot of Linux/Open Source fans. The <a href="http://www.quagga.net/" target="_blank"><strong>Quagga</strong></a> open source project tries to bring together IOS and Linux, by providing an IOS-like interface for configuring Linux&#8217;s interfaces, routing table and firewall, along side its own implementations of RIP, OSPF and BGP daemons.</p>
<p>The Quagga Software Routing Suite comes as a set of daemos. The main one is the <strong>zerbra daemon</strong> (Zebra is the old name of the project). This core daemon does the interaction with the Linux kernel and, also, with other daemons like ripd (RIP daemon), ospfd (OSPF daemon), bgpd (BGP daoemon). Quagga is modular, so you can implement new protocols if needed via a standard API.</p>
<p>To configure Quagga, you first need to start the daemons (at least the core one), in the <em>/etc/quagga/daemons</em> file. Each daemon has its own configuration file (ex. <em>/etc/quagga/zebra.conf</em>, <em>/etc/quagga/ripd.conf</em> etc.). Accessing the IOS-like shell is done via the <strong>vtysh</strong> command. Once in this shell, most commands available in Cisco&#8217;s IOS are available.</p>
<blockquote><p>Router / # cd<br />
Router ~ # vtysh</p>
<p>Hello, this is Quagga (version 0.99.18).<br />
Copyright 1996-2005 Kunihiro Ishiguro, et al.</p>
<p>Router# conf t<br />
Router(config)# hostname  LinuxRouter<br />
LinuxRouter(config)# exit<br />
LinuxRouter# show ?<br />
bgp             BGP information<br />
clns            clns network information<br />
daemons         Show list of running daemons<br />
debugging       State of each debugging option</p>
<p>[...]</p></blockquote>
<p>Keep in mind that some things are not 100% identical to a Cisco router (ex. the interface names). Here&#8217;s an example of how to configure an interface.</p>
<blockquote><p>LinuxRouter# conf t<br />
LinuxRouter(config)# interface  eth0<br />
LinuxRouter(config-if)# ip address  141.85.42.1 ?<br />
A.B.C.D/M  IP address (e.g. 10.0.0.1/8)<br />
LinuxRouter(config-if)# ip address  141.85.42.1/24<br />
LinuxRouter(config-if)# link-detect</p></blockquote>
<p>Monitor output (show commands) are similar aside some Linux specific details (ex. Kernel routes are available in Linux, but not in IOS).</p>
<blockquote><p>Router# sh ip route<br />
Codes: K &#8211; kernel route, C &#8211; connected, S &#8211; static, R &#8211; RIP, O &#8211; OSPF,<br />
I &#8211; ISIS, B &#8211; BGP, &gt; &#8211; selected route, * &#8211; FIB route</p>
<p>K * 0.0.0.0/0 via 192.0.2.1, venet0 inactive<br />
O 10.10.12.0/24 [110/10] is directly connected, eth0, 00:03:41<br />
C&gt;* 10.10.12.0/24 is directly connected, eth0<br />
O 10.10.14.0/24 [110/10] is directly connected, eth1, 00:03:36<br />
C&gt;* 10.10.14.0/24 is directly connected, eth1<br />
O&gt;* 10.10.23.0/24 [110/20] via 10.10.12.2, eth0, 00:02:46<br />
O&gt;* 10.10.24.0/24 [110/20] via 10.10.12.2, eth0, 00:02:14<br />
*via 10.10.14.4, eth1, 00:02:14<br />
O&gt;* 10.10.25.0/24 [110/20] via 10.10.12.2, eth0, 00:02:41<br />
O&gt;* 10.10.35.0/24 [110/30] via 10.10.12.2, eth0, 00:01:21<br />
* via 10.10.14.4, eth1, 00:01:21<br />
O&gt;* 10.10.45.0/24 [110/20] via 10.10.14.4, eth1, 00:02:08<br />
C&gt;* 127.0.0.0/8 is directly connected, lo<br />
C&gt;* 127.0.0.1/32 is directly connected, venet0<br />
C&gt;* 172.10.10.0/32 is directly connected, venet0<br />
K&gt;* 192.0.2.1/32 is directly connected, venet0</p></blockquote>
<p>Configuring a routing protocol instance is also similar:</p>
<blockquote><p>LinuxRouter# conf t<br />
LinuxRouter(config)# router ospf<br />
LinuxRouter(config-router)# network  192.168.123.0/0 area 0</p></blockquote>
<p>As you can see, coming from an IOS background, this tool is very easy to use on your Linux box. It is far from perfect since it doesn&#8217;t have the years in production like IOS or iproute2, but it is cool to test out.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2012/01/05/ios-linux-quagga/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>[TechBlog] Stack Allocation</title>
		<link>http://alexj.info/2011/12/18/techblog-stack-allocation/</link>
		<comments>http://alexj.info/2011/12/18/techblog-stack-allocation/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 18 Dec 2011 21:59:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1276</guid>
		<description><![CDATA[[Originally posted on techblog.rosedu.org] Stack space is the part of each process’ virtual memory where function arguments and return addresses are stored, along with local variables declared within a function. Usually, the stack begins at the high address space of the virtual memory and grows down. At every function call, a new stack frame is [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>[Originally posted on <a href="http://techblog.rosedu.org/stack-allocation.html" target="_blank"><strong>techblog.rosedu.org</strong></a>]</p>
<p><strong>Stack space</strong> is the part of each process’ virtual  memory where function arguments and return addresses are stored, along  with local variables declared within a function. Usually, the stack  begins at the high address space of the virtual memory and grows down.</p>
<p>At every function call, a new <strong>stack frame</strong> is created  on the stack. It contains the parameters sent to the function, the  return address (the address of a code in the caller function) and the  locally declared variables.</p>
<p>For each function call, the <strong>SP/ESP</strong> (Stack  Pointer/Extended Stack Pointer) is set so the stack has a big enough  size to accommodate local variables. For example, in theory, if you have  a local char variable and an int variable, the SP should be set (moved)  to 5 bytes.</p>
<p>In practice, the compiler will allocate stack space a little  different than expected. It will allocate local variables space in  increments of a fixed size, so sometimes having two int variables or  three int variables will be the same.</p>
<p>As an example, gcc will allocate in increments of 16 bytes. Let’s  make an experiment… we take a simple C program and turn into assembly  code.</p>
<p>The C file looks something like this:</p>
<pre><code>int main(void)
{
	int a=1, b=2;
	return 0;
}</code></pre>
<p>The variables must be used after declaration or they will be ignored by the compiler.</p>
<p>The resulting assembly code (with an gcc -S) looks like this:</p>
<pre><code>main:
	pushl	%ebp
	movl	%esp, %ebp
	subl	$16, %esp
	movl	$1, -4(%ebp)
	movl	$2, -8(%ebp)
	movl	$0, %eax
	leave
	ret</code></pre>
<p>Notice the <em>subl</em> instruction that clears 16 bytes in the  stack space by decrementing the ESP. Those 16 bytes are enough for four  32bit integers. If you have 1,2,3 or 4 local variables declared (and  used), you get those 16 bytes.</p>
<p>If we declare 5 integers, the allocated space will now be 32bytes.  Same thing for 6, 7, or 8. If we have 9 to 12 integers the compiler will  allocate 48 bytes. An so on…</p>
<p>What if we don’t only have integers? Let’s add some chars.</p>
<pre><code>int main(void)
{
	int a=1, b=2;
	char c=3, d=4;
}</code></pre>
<p>Result:</p>
<pre><code>main:
	pushl	%ebp
	movl	%esp, %ebp
	subl	$16, %esp
	movl	$1, -8(%ebp)
	movl	$2, -12(%ebp)
	movb	$3, -1(%ebp)
	movb	$4, -2(%ebp)
	movl	$0, %eax
	leave
	ret</code></pre>
<p>The function would need 10 bytes, but still gets 16. So the allocation is in increments of 16 bytes no matter what.</p>
<p>The question remains why? It has to do with the cache alignment. The  compiler will try to structure the memory usage so that the executed  code can be easily fetched from memory and cached. A correct alignment  will cause minimum cache misses for memory access.</p>
<p>Credits to SofiaN for help with initial observations and tests.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2011/12/18/techblog-stack-allocation/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Python is like music&#8230;</title>
		<link>http://alexj.info/2011/07/20/python-is-like-music/</link>
		<comments>http://alexj.info/2011/07/20/python-is-like-music/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 20 Jul 2011 07:22:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[guitar]]></category>
		<category><![CDATA[music]]></category>
		<category><![CDATA[piano]]></category>
		<category><![CDATA[Python]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1211</guid>
		<description><![CDATA[Sunt foarte amator în ceea ce privește muzica (nu mă refer la ascultat muzică ). Și dacă nu era de ajuns că încercam să cânt fără talent la chitară, mai nou încerc să învăț să cânt la pian. Dar dacă la chitară oricine poate să cânte ceva, la pian, aparent ai nevoie de ceva cunoștințe [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Sunt foarte amator în ceea ce privește muzica (nu mă refer la ascultat muzică <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ). Și dacă nu era de ajuns că încercam să cânt fără talent la chitară, mai nou încerc să învăț să cânt la pian. Dar dacă la chitară oricine poate să cânte ceva, la pian, aparent ai nevoie de ceva cunoștințe de teorie muzicală.</p>
<p>Și m-am apucat de acorduri la pian, bazându-mă pe ce știam la chitară. Dar cum ureche muzicală nu am, calculam pe hârtie care sunt notele echivalente între cele două instrumente.</p>
<p>Dar parcă nu era eficient&#8230; hai să aducem puțin geekyness în ecuație. Și la Python sunt amator, dar totuși sunt mai talentat în programare <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> . Așa că hai să scriem niște generatoare de note și acorduri. Câteva zeci de minute mai târziu, &#8220;biblioteca&#8221; python de muzică de mai jos.</p>
<p>Așa că cine știe teorie muzicală și vrea să invețe python, sau cine știe python și vrea să vadă ce e acela un acord, să se uite pe pychords.</p>
<pre>#!/usr/bin/python

def next_note(note):
# note can be A,B,C,D,E,F,G
	if note == 'G':
		return 'A'
	else:
		return chr(ord(note)+1)

def next_semitone(semitone):
# semitone can be A,A#,B,C,C# etc.
	if len(semitone)&gt;1 :
		if semitone[1] == '#':
			return next_note(semitone[0])
	if semitone[0] == 'B':
		return 'C'
	if semitone[0] == 'E':
		return 'F'
	return semitone[0] + '#'

def next_nth_semitone(semitone, n):
	for i in range(n):
		semitone = next_semitone(semitone)
	return semitone

def next_pitch(pitch):
# pitch can be A0,A#0,C4 etc.
	if pitch[1] == '#':
		semitone = pitch[:2]
		octave = int(pitch[2:])
	else:
		semitone = pitch[0]
		octave = int(pitch[1:])
	semitone = next_semitone(semitone)
	if semitone == "C":
		octave = octave+1
	return semitone + str(octave)

def next_stream(init, function, size):
	stream = []
	for i in range(size):
		stream.append(init)
		init=function(init)
	return stream

def major_chord(note):
	print note+" chord:"
	print note,next_nth_semitone(note, 4),next_nth_semitone(note, 7)

def minor_chord(note):
	print note+"m chord:"
	print note,next_nth_semitone(note, 3),next_nth_semitone(note, 7)

# Guitar with standard tuning (fret 0 is open fret)
print next_stream("E4", next_pitch, 13)
print next_stream("B3", next_pitch, 13)
print next_stream("G3", next_pitch, 13)
print next_stream("D3", next_pitch, 13)
print next_stream("A2", next_pitch, 13)
print next_stream("E2", next_pitch, 13)

major_chord("A")
minor_chord("B")
</pre>
<p>Dacă am făcut ceva greșeli, commentariile sunt binevenite, cât timp sunt malițioase <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> .</p>
<p>Și iată și rezultatul inițial dorit, și anume cum arată notele pe o chitară standard.</p>
<pre>
['E4', 'F4', 'F#4', 'G4', 'G#4', 'A4', 'A#4', 'B4', 'C5', 'C#5', 'D5', 'D#5', 'E5']
['B3', 'C4', 'C#4', 'D4', 'D#4', 'E4', 'F4', 'F#4', 'G4', 'G#4', 'A4', 'A#4', 'B4']
['G3', 'G#3', 'A3', 'A#3', 'B3', 'C4', 'C#4', 'D4', 'D#4', 'E4', 'F4', 'F#4', 'G4']
['D3', 'D#3', 'E3', 'F3', 'F#3', 'G3', 'G#3', 'A3', 'A#3', 'B3', 'C4', 'C#4', 'D4']
['A2', 'A#2', 'B2', 'C3', 'C#3', 'D3', 'D#3', 'E3', 'F3', 'F#3', 'G3', 'G#3', 'A3']
['E2', 'F2', 'F#2', 'G2', 'G#2', 'A2', 'A#2', 'B2', 'C3', 'C#3', 'D3', 'D#3', 'E3']
</pre>
<p>Poate să calculeze și acordurile majore și minore:</p>
<pre>
A chord:
A C# E
Bm chord:
B D F#
</pre>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2011/07/20/python-is-like-music/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ixia + UPB = 5 years</title>
		<link>http://alexj.info/2011/05/12/ixia-upb-5-years/</link>
		<comments>http://alexj.info/2011/05/12/ixia-upb-5-years/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 12 May 2011 13:46:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Personal]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[Ixia]]></category>
		<category><![CDATA[Ixia Business Contest]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu CDL]]></category>
		<category><![CDATA[SO]]></category>
		<category><![CDATA[SO2]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1199</guid>
		<description><![CDATA[Astăzi a avut loc evenimentul anual Ixia [1] din UPB, ocazie cu care s-au și sărbătorit 5 ani de colaborare între firma de soluții de testare a rețelelor și Universitatea Politehnica București. Ixia este o firmă din California, dar care, de mai mulți ani are o filială în România, ce s-a dezvoltat foarte puternic. Firma [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: left;">Astăzi a avut loc evenimentul anual <strong>Ixia</strong> <a href="http://ixiacom.com" target="_blank">[1]</a> din UPB, ocazie cu care s-au și sărbătorit 5 ani de colaborare între firma de soluții de testare a rețelelor și Universitatea Politehnica București.</p>
<p style="text-align: left;">Ixia este o firmă din California, dar care, de mai mulți ani are o filială în România, ce s-a dezvoltat foarte puternic. Firma a investit foarte mult în acești ani în colaborarea cu UPB, fiind probabil cea mai vizibilă firmă pentru studenții de la Calculatoare.</p>
<p style="text-align: left;">Prima investiție, de acum 5 ani, a fost Laboratorul de Cercetare pentru Studenți, sala EG106, sală în care se țin și laboratoarele de Sisteme de Operare (SO &#8211; anul 3, Calculatoare). Anul acesta, Ixia a făcut din nou o investiție în laborator prin reînnoirea tuturor calculatoarelor, făcând sala EG106 cea mai modernă din facultate. De asemenea, Ixia sponsorizează și un concurs pentru studneții cursului de Sisteme de Operare 2 (SO2 &#8211; anul 4, Calculatoare), oferind premiu pentru cea mai bună temă. Concursul, ce se desfășoară anual, a avut premierea azi și a f0st premiată cu cu tablet Samsung Galaxy persoana ce a făcut cea mai bună impementare a unui protocol de transport în kerneul Linux. Tot în cadrul evenimentului au fost prezentate și proiectele de licență din cadrul facultății ce sunt sponsorizate de Ixia România.</p>
<p style="text-align: left;">Anul acesta, pe lângă concursul tehnic, Ixia a sponsorizat și un concurs de business planing <a href="http://ixiacontest.ro/" target="_blank">[2]</a>, ce avut un premiu de 20 000$, bani ce vor finanța un start-up. Și pentru că cei de la Ixia au dorit să sponsorizeze și proiectele Open Source, a organizat o excursie pentru studneții de anul acesta ai cursului ROSEdu, CDL <a href="http://cdl.rosedu.org/2011/" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p style="text-align: left;">[Personal]</p>
<p>Ixia România este compusă din foarte mulți oameni tineri, majoritate dintre ei (cel puțin cei pe partea tehnică), fiind absolvenți de Calculatoare. Au o politică de promovare și angajare prin care investește foarte mult în oameni noi. Mulți studenți de Calculatoare fie au făcut un internship pe vară, fie s-au angajat la firmă după absolvire. Vara trecută am avut ocazia de a face un intership la Ixia în departamentul de IxOS (kernel development). Experiența a fost una foarte plăcută și Ixia România pare a fi una dintre firmele unde multor oameni le-ar plăcea să lucreze. Și pentru că nu am publicat un articol când am terminat stagiul, îmi pare bine că am ocazia acum.</p>
<p>Thank you, Ixia! And keep it up!<img class="size-medium wp-image-1202 aligncenter" title="ixia" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2011/05/ixia-300x92.png" alt="" width="300" height="92" /></p>
<p>[1] <a href="http://ixiacom.com">http://ixiacom.com</a></p>
<p>[2] <a href="http://ixiacontest.ro/">http://ixiacontest.ro/</a></p>
<p>[3] <a href="http://cdl.rosedu.org/2011/">http://cdl.rosedu.org/2011/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2011/05/12/ixia-upb-5-years/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>FOSDEM 2011</title>
		<link>http://alexj.info/2011/02/08/fosdem-2011/</link>
		<comments>http://alexj.info/2011/02/08/fosdem-2011/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 08 Feb 2011 01:11:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[Bruxelles]]></category>
		<category><![CDATA[CAcert]]></category>
		<category><![CDATA[Conference]]></category>
		<category><![CDATA[FOSDEM]]></category>
		<category><![CDATA[Go]]></category>
		<category><![CDATA[HTML5]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[LLVM]]></category>
		<category><![CDATA[Meeting]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1176</guid>
		<description><![CDATA[These days I&#8217;m in Bruxelles, .be, at FOSDEM 2011 [1], together with friends from ROSEdu. The Free and Open Source Developers&#8217; European Meeting is a two day conference that brings together Open Source enthusiasts, stuffs them into a building and waits for them to fight with each other in geekiness. The two day schedule is [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>These days I&#8217;m in Bruxelles, .be, at FOSDEM 2011 [1], together with friends from ROSEdu.<br />
The Free and Open Source Developers&#8217; European Meeting is a two day conference that brings together Open Source enthusiasts, stuffs them into a building and waits for them to fight with each other in geekiness.<br />
The two day schedule is very crowded, from 9 AM to 6 PM, with event in 10 rooms at the same time. Alongside the presentations, communities and companies have stands in the hallways. Everyone who is anyone is here. Fedora, Mandriva, CentOS, OpenSUSE, Debian and Ubuntu, Gnome and KDE, Mozilla, OpenOffice and LibreOffice, PostgreSQL, BSD, Perl and many others. You can buy T-Shirts, badges and other geeky souvenirs from practically every stand (I bought a couple of gifts I can&#8217;t wait to give).  O&#8217;Reilly has a huge list of open source related books for sale. CACert.org brought assurers for the Web of Trust (I didn’t get to assure any new people, but I did do some 0 points assurances of other assurers). In the Embedded building, communities/companies like BeagleBoard have a showcase for embedded devices that run Android or other embedded distros.<br />
The presentations were form boring to very interesting, but I didn’t get to see more than a few. The first one I went to was a bout LLVM, a new compiler that is suppose to be the next gcc. Went to one about HTML5 and it was the first time I heard talking about the fact that “HTML5 is here” and not “HTML5 is coming” (I can’t wait to hear the same thing about IPv6) and learned some interesting things about HTML5. One more presentation, on a similar topic was about “The browser as a desktop” and how the web will evolve. Another one was about Google’s Go programming language… interesting, but I still didn’t get why Go was better than other languages. As part of the lightning talks of 15 minutes, an interesting one was about CyaTLS, an implementations similar to OpenSSL, only for embedded devices. Another interesting presentation was one from OpenStack about open source Cloud solutions, but could have used more technical details. But the most interesting presentation for me was the very last one, “How kernel development goes wrong”, from a Linux kernel developer with an inside look into the Linux Development Community.<br />
The event was interesting. talked to some people there (for example some guys from Mozilla Europe that told me about a rising community in the Balkans, so that would Include Romaina, and told him that maybe we might collaborate). I learned about some new things, found out more about already known things. So, overall, it was an interesting experience.</p>
<p>[1] http://fosdem.org/2011</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2011/02/08/fosdem-2011/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un an de întâlniri RLUG/Prolinux</title>
		<link>http://alexj.info/2010/11/12/un-an-de-intalniri-rlugprolinux/</link>
		<comments>http://alexj.info/2010/11/12/un-an-de-intalniri-rlugprolinux/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Nov 2010 09:58:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[1AIROPL]]></category>
		<category><![CDATA[întâlniri]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Prolinux]]></category>
		<category><![CDATA[RLUG]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1153</guid>
		<description><![CDATA[Există în lume multe LUG-uri, adică Linux User Groups, comunități de oameni care folosesc și promovează Linux. România nu este mai prejos și are și ea o comunitate puternică și destul de veche, RLUG [1]. Unii sunt administratori de sisteme, alții dezvoltatori, angajați la firme mari și mici din IT sau pur și simplu fani [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Există în lume multe LUG-uri, adică Linux User Groups, comunități de oameni care folosesc și promovează Linux. România nu este mai prejos și are și ea o comunitate puternică și destul de veche, <strong>RLUG</strong> <a href="http://lug.ro/" target="_blank">[1].</a> Unii sunt administratori de sisteme, alții dezvoltatori, angajați la firme mari și mici din IT sau pur și simplu fani Linux pentru acasă<a href="http://lug.ro/" target="_blank">,</a> toți sunt pasionați de ce înseamnă Linux. Majoritatea sunt membrii ai altor comunități Open Source din România (cum sunt Fedora România sau Ceata).</p>
<p>Comunitatea se învârte foarte mult în jurul listelor de discuții RLUG. Listele principate sunt destul de tehnice și susținute de oameni care investesc mult timp încercând să îi ajute pe ceilalți contribuind cu lucrurile pe care ei le cunosc despre administrarea sistemelor Linux. De asemenea sunt găsiți și pe IRC.</p>
<p>RLUG pune la dispoziție serverele HTTP/FTP lug.ro, care sunt mirror-uri în România pentru distribuțiile importante de Linux și repository-uri pentru pachete.</p>
<p>Recent, acum aproape un an, în jurul acestei comunități cu tradiție s-a înființat <strong>Asociația Prolinux</strong> <a href="http://prolinux.ro/" target="_blank">[2]</a>. După cum spune în Statutul Asociației, &#8220;Scopul înființării Asociației ProLinux este promovarea și sprijinirea utilizării programelor de calculator cu surse deschise (engl. open source) în rândul utilizatorilor instituționali, industriali și privați din România.&#8221;</p>
<p>Din noiembrie 2009, RLUG prin intermediul Prolinux organizează o serie de <strong>Întâlniri lunare RLUG</strong> <a href="http://wiki.lug.ro/Categorie:%C3%8Ent%C3%A2lnirile_RLUG" target="_blank">[3]</a>, în fiecare a doua joi într-un loc business numit Bucharest Hubb <a href="http://bucharesthubb.com/" target="_blank">[4]</a>. În cadrul acestor întâlniri se țin prezentări despre programe Linux după care se iese la bere pentru socializare. Aseară a avut loc ce-a de-a 13-lea astfel de întâlnire și, cu această ocazie, s-a aniversat un an de întâlniri RLUG/Prolinux. La multe întâlniri!</p>
<p>Mai recent, comunitatea organizează și o serie de <strong>Ateliere</strong> <a href="http://wiki.lug.ro/Categorie:Atelierele_RLUG" target="_blank">[5]</a> în care oamenii să vină cu laptopurile și să lucreze pe viu pentru a învăța lucruri noi în Linux. Atelierele vin în completarea întâlnirilor pentru a oferi o parte mai practică. Se intenționează mutarea acestor întâlniri în Politehnică pentru a atrage studenții spre ele și spre linux.</p>
<p>[1] <a href="http://lug.ro/">http://lug.ro/</a></p>
<p>[2] <a href="http://prolinux.ro/">http://prolinux.ro/</a></p>
<p>[3] <a href="http://wiki.lug.ro/Categorie:%C3%8Ent%C3%A2lnirile_RLUG">http://wiki.lug.ro/Categorie:%C3%8Ent%C3%A2lnirile_RLUG</a></p>
<p>[4] <a href="http://bucharesthubb.com/">http://bucharesthubb.com/</a></p>
<p>[5] <a href="http://wiki.lug.ro/Categorie:Atelierele_RLUG">http://wiki.lug.ro/Categorie:Atelierele_RLUG</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2010/11/12/un-an-de-intalniri-rlugprolinux/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Blug*OS*Con</title>
		<link>http://alexj.info/2009/12/05/blugoscon/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/12/05/blugoscon/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 05 Dec 2009 20:32:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[BLUG]]></category>
		<category><![CDATA[Blug*OS*Con]]></category>
		<category><![CDATA[conferință]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1070</guid>
		<description><![CDATA[Cei de la Bucharest Linux User Group [1] au luna acesta un proiect destul de mare: o conferință open source. Blug*OS*Con [2] este destinată celor ce folosesc Linux și doresc să afle mai multe despre tehnologiile bazate pe Linux. Conferința va avea loc în Rectoratul Universității Politehnice București, în sala AN010, pe data de 12 [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cei de la <strong>Bucharest Linux User Group</strong> <a href="http://blug.ro/" target="_blank">[1]</a> au luna acesta un proiect destul de mare: o conferință open source.</p>
<p><strong>Blug*OS*Con</strong> <a href="http://blugoscon.blug.ro/" target="_blank">[2]</a> este destinată celor ce folosesc Linux și doresc să afle mai multe despre tehnologiile bazate pe Linux.</p>
<p>Conferința va avea loc în Rectoratul Universității Politehnice București, în sala AN010, pe data de <strong>12 Decembrie 2009</strong>. Pentru programul complet, vizitați site-ul oficial.</p>
<p>[1] <a href="http://blug.ro/">http://blug.ro/</a></p>
<p>[2] <a href="http://blugoscon.blug.ro/">http://blugoscon.blug.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/12/05/blugoscon/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Followup: How to Web</title>
		<link>http://alexj.info/2009/11/04/followup-how-to-web/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/11/04/followup-how-to-web/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 04 Nov 2009 10:59:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[conferință]]></category>
		<category><![CDATA[How to Web]]></category>
		<category><![CDATA[prezentari]]></category>
		<category><![CDATA[web]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1050</guid>
		<description><![CDATA[Conferința How to Web de sâmbătă [1] [2] a fost mai interesantă decât mă așteptăm. Subiectele au fost atractive și organizarea foarte bună pentru o primă ediție a unui eveniment destul de mare. Prezentările nu au fost aproape deloc tehnice (lucru nu neapărat bun) dar au fost bine adaptate la ideea conferinței, cea de a [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Conferința <strong>How to Web</strong> de sâmbătă <a href="http://www.how-to-web.net/" target="_blank">[1]</a> <a href="http://alexj.info/2009/10/22/conferin%C8%9Ba-how-to-web/" target="_blank">[2]</a> a fost mai interesantă decât mă așteptăm. Subiectele au fost atractive și organizarea foarte bună pentru o primă ediție a unui eveniment destul de mare.</p>
<p>Prezentările nu au fost aproape deloc tehnice (lucru nu neapărat bun) dar au fost bine adaptate la ideea conferinței, cea de a aduce împreună pasionații web-ului cu profesioniștii lui.</p>
<p>Printre prezentările interesante s-au numărat una despre &#8220;User Experience Design&#8221;, în care s-a arătat importanța proiectării inteligente a unei interfețe cu utilizatorul (lecția învățată a fost că o interfață trebuie să fie: usable, useful, valuable, desirable, findable, credible, accessible).</p>
<p>Altă prezentare a fost despre &#8220;Cloud Computing&#8221;, o noțiune destul de nouă și căutată. În prezentare s-a vorbit despre părțile bune și parțile rele ale Cloud Computing.</p>
<p>O prezentare care nu are neapărat legătură cu web-ul ci cu business-ul a fost &#8220;Despre Antreprenoriat&#8221;. Un cuvânt ce s-a tot rostit pe parcursul conferinței a fost &#8216;start-up&#8217;, ce se referă la o companie (firmă) ce abia a pornit și este în drum spre succes. Prezentarea respectivă ne vorbea despre cum ar trebui abordată pornirea unei afaceri proprii.</p>
<p>Așteptăm ca pozele de la eveniment, precum și slide-urile, să fie postate pe site-ul oficial.</p>
<p>Felicitări pentru organizatori, ASPI <a href="http://www.aspi.ro/" target="_blank">[3]</a> pentru o treabă bună făcută și așteptăm ediția de anul viitor.</p>
<p>Follow-up-ul oficial îl găsiți pe siteul How to Web <a href="http://www.how-to-web.net/2009/11/si-a-fost-how-to-web-2009/" target="_blank">[4]</a>. Un altul, destul de lung, pe mai multe părți, aici <a href="http://pow4ioc.wordpress.com/2009/10/31/how-to-web-part-i/" target="_blank">[5]</a>, <a href="http://pow4ioc.wordpress.com/2009/11/02/how-to-web-part-ii/" target="_blank">[6]</a>, <a href="http://pow4ioc.wordpress.com/2009/11/03/how-to-web-part-iii/" target="_blank">[7]</a>, <a href="http://pow4ioc.wordpress.com/2009/11/04/how-to-web-part-iv/" target="_blank">[8]</a>.</p>
<p>[1] <a href="http://www.how-to-web.net/">http://www.how-to-web.net/</a></p>
<p>[2] <a href="http://alexj.info/2009/10/22/conferin%C8%9Ba-how-to-web/">http://alexj.info/2009/10/22/conferin%C8%9Ba-how-to-web/</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.aspi.ro/">http://www.aspi.ro/</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.how-to-web.net/2009/11/si-a-fost-how-to-web-2009/">http://www.how-to-web.net/2009/11/si-a-fost-how-to-web-2009/</a></p>
<p>[5] <a href="http://pow4ioc.wordpress.com/2009/10/31/how-to-web-part-i/">http://pow4ioc.wordpress.com/2009/10/31/how-to-web-part-i/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/11/04/followup-how-to-web/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Din Octombrie în ACS: ROSEdu Tech Talks</title>
		<link>http://alexj.info/2009/09/21/din-octombrie-in-acs-rosedu-tech-talks/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/09/21/din-octombrie-in-acs-rosedu-tech-talks/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 21 Sep 2009 08:30:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[networking]]></category>
		<category><![CDATA[prezentari]]></category>
		<category><![CDATA[programare]]></category>
		<category><![CDATA[standarde]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Talks]]></category>
		<category><![CDATA[tehnologii]]></category>
		<category><![CDATA[virtualizare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1016</guid>
		<description><![CDATA[Coming soon&#8230;]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: left;">Coming soon&#8230;</p>
<p style="text-align: left;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/09/tech-talks-final-logo.png"><img class="size-medium wp-image-1019 alignnone" title="tech-talks-final-logo" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/09/tech-talks-final-logo-300x208.png" alt="tech-talks-final-logo" width="300" height="208" /></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/09/21/din-octombrie-in-acs-rosedu-tech-talks/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>The MIT Way:Un alt mod de a ține un curs</title>
		<link>http://alexj.info/2009/09/15/the-mit-wayun-alt-mod-de-a-%c8%9bine-un-curs/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/09/15/the-mit-wayun-alt-mod-de-a-%c8%9bine-un-curs/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 19:36:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[fizică]]></category>
		<category><![CDATA[MIT]]></category>
		<category><![CDATA[OpenCourseWare]]></category>
		<category><![CDATA[physics]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1017</guid>
		<description><![CDATA[Iată un exemplu de curs mai aparte de la MIT [1] (Massachusetts Institute of Technology), pe sistemul MIT OpenCourseWare [2]. Iată și un interviu al profesorului Walter Lewin. [1] http://web.mit.edu/ [2] http://ocw.mit.edu/]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Iată un exemplu de curs mai aparte de la MIT <a href="http://web.mit.edu/" target="_blank">[1]</a> (Massachusetts Institute of Technology), pe sistemul <strong>MIT OpenCourseWare </strong><a href="http://ocw.mit.edu/" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p><object width="425" height="344" data="http://www.youtube.com/v/7Zc9Nuoe2Ow&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/7Zc9Nuoe2Ow&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></p>
<p>Iată și un interviu al profesorului Walter Lewin.<br />
<object width="425" height="344" data="http://www.youtube.com/v/97oTDANuZco&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/97oTDANuZco&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></p>
<p>[1] <a href="http://web.mit.edu/">http://web.mit.edu/</a></p>
<p>[2] <a href="http://ocw.mit.edu/">http://ocw.mit.edu/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/09/15/the-mit-wayun-alt-mod-de-a-%c8%9bine-un-curs/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Romanian/Bucharest Linux User Groups. Programmers day.</title>
		<link>http://alexj.info/2009/09/13/romanianbucharest-linux-user-groups-programmers-day/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/09/13/romanianbucharest-linux-user-groups-programmers-day/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 Sep 2009 19:03:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[programming]]></category>
		<category><![CDATA[BLUG]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Programmer's Day]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1009</guid>
		<description><![CDATA[După ce am tot găsit multe site-uri ale LUG-urilor din tot felul de orașe din lume, am fost curios dacă există un Linux User Group pe plan local. Așa că am dat un mic search pe Google și am găsit că există Bucharest LUG [1]. Am intrat pe site-ul lor, am văzut că au și [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>După ce am tot găsit multe site-uri ale LUG-urilor din tot felul de orașe din lume, am fost curios dacă există un Linux User Group pe plan local. Așa că am dat un mic search pe Google și am găsit că există <strong>Bucharest LUG</strong> <a title="http://blug.ro" href="http://blug.ro" target="_blank">[1]</a>. Am intrat pe site-ul lor, am văzut că au și un canal de IRC ( #blug.ro pe FreeNode <a href="irc://irc.freenode.net/#blug.ro" target="_blank">[2]</a>) și am început să vorbesc cu oamenii de acolo.  În acest weekend am fost și la una din întâlnirile lor care a fost destul de interesantă (am aflat mai multe despre o distribuție numită ArchLinux și despre un soft de telefonie IP făcut în România, Yate).</p>
<p>Am mai căutat puțin și am găsit și o listă <a href="http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia" target="_blank">[3]</a> de LUG-uri și Comunități Open Source din România (ROSEdu is one of them <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' />  ).</p>
<p>În alte știri, azi s-a sărbătorit Ziua Programatorului <a href="http://www.programmerday.info/" target="_blank">[4]</a>. Ziua a fost declarată oficial sărbătoare în Rusia <a href="https://news.slashdot.org/story/09/09/12/1548245/Russias-New-Official-Holiday-mdash-Program|" target="_blank">[5]</a>.</p>
<p>[1] <a href="http://blug.ro">http://blug.ro</a></p>
<p>[2] <a href="irc://irc.freenode.net/#blug.ro">irc://irc.freenode.net/#blug.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia">http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.programmerday.info/">http://www.programmerday.info/</a></p>
<p>[5] <a href="https://news.slashdot.org/story/09/09/12/1548245/Russias-New-Official-Holiday-mdash-Program">https://news.slashdot.org/story/09/09/12/1548245/Russias-New-Official-Holiday-mdash-Program</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/09/13/romanianbucharest-linux-user-groups-programmers-day/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>OpenWRT on Linksys WRT54GL</title>
		<link>http://alexj.info/2009/07/09/openwrt-on-linksys-wrt54gl/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/07/09/openwrt-on-linksys-wrt54gl/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 09 Jul 2009 18:56:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[firmware]]></category>
		<category><![CDATA[Linksys]]></category>
		<category><![CDATA[OpenWRT]]></category>
		<category><![CDATA[router]]></category>
		<category><![CDATA[WRT54GL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=982</guid>
		<description><![CDATA[Cu o nouă ocazie de a mă juca cu Linksys-ul meu WRT54GL, am decis să schimb DD-WRT [1] cu OpenWRT [2]. OpenWRT este tot un firmware Open Source bazat pe Linux special făcut pentru routerele de acasă. Deși interfața web OpenWRT, la prima vedere, este mai primitivă decât cea DD-WRT, ea este, de fapt, mult [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cu o nouă ocazie de a mă juca cu Linksys-ul meu WRT54GL, am decis să schimb DD-WRT <a href="http://alexj.info/?p=845" target="_blank">[1] </a>cu <strong>OpenWRT </strong><a href="http://www.openwrt.org/" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p>OpenWRT este tot un firmware Open Source bazat pe Linux special făcut pentru routerele de acasă. Deși interfața web OpenWRT, la prima vedere, este mai primitivă decât cea DD-WRT, ea este, de fapt, mult mai flexibilă, permițând mult mai multe configurații. Dar, implicit, nu oferă la fel de multe servicii.</p>
<p>Linia de comanda (acces tot prin ssh), mai exact, structura directoarelor și a serviciilor este mult mai asemănătoare cu o structură a unei distribuții Linux.</p>
<p>Un utilitar foarte interesant este package manager-ul <strong>opkg</strong> care este asemănător cu dpkg/apt-get sau rpm/yum. Pachete noi pot fi instalate dintr-un repository de pe Internet folosind comanda opkg. În interfața web există o pagină dedicată administrăii pachetelor.</p>
<p>În rest, orice ce se poate face pe o mașină Linux, se poate face pe OpenWRT. Singura problemă este spațiul pus la dispoziție de flash-ul routului.</p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/post=845">http://alexj.info/?p=845</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.openwrt.org/">http://www.openwrt.org/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/07/09/openwrt-on-linksys-wrt54gl/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ROSEdu Summer of Code 2009</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/15/rosedu-summer-of-code-2009/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/15/rosedu-summer-of-code-2009/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 15 Jun 2009 09:38:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[practică]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu Summer of Code]]></category>
		<category><![CDATA[RSoC]]></category>
		<category><![CDATA[stagii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=953</guid>
		<description><![CDATA[Se apropie vara și, cu ea, vin stagiile. Pentru studenții pasionați de dezvoltare software, ROSEdu [1] a pregătit și în acest an stagii în cadrul programului RSoC: ROSEdu Summer of Code [2]. Anul acesta numărul de proiecte se ridică la 9. RSoC se adresează studenților din Automatică și Calculatoare din orice an dar în special [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Se apropie vara și, cu ea, vin stagiile. Pentru studenții pasionați de dezvoltare software, <strong>ROSEdu</strong> <a href="http://rosedu.org" target="_blank">[1]</a> a pregătit și în acest an stagii în cadrul programului <strong>RSoC: ROSEdu Summer of Code</strong> <a href="http://rosedu.org" target="_blank"></a><a href="http://soc.rosedu.org" target="_blank">[2]</a>. Anul acesta numărul de proiecte se ridică la 9.</p>
<p>RSoC se adresează studenților din Automatică și Calculatoare din orice an dar în special celor care doresc să își facă stagiul de practică în facultate, lucrând la proiecte open source.</p>
<p>Pentru a fi admiși în program, trebuie să vă înscrieți pe site și să veniți la un interviu. Mai multe detalii găsiți în secțiunea de FAQ a site-ului RSoC 2009. Termenul limită de înscrieri este 20 iunie.</p>
<p>Iată o scurtă prezentare a programului.</p>
<div id="__ss_1581142" style="width: 425px; text-align: left;"><a style="font:14px Helvetica,Arial,Sans-serif;display:block;margin:12px 0 3px 0;text-decoration:underline;" title="ROSEdu Summer Of Code[5.0]" href="http://www.slideshare.net/daniel_2r/rosedu-summer-of-code50-1581142?type=powerpoint">ROSEdu Summer Of Code[5.0]</a><object width="425" height="355" data="http://static.slidesharecdn.com/swf/ssplayer2.swf?doc=rosedusummerofcode5-0-090614101809-phpapp01&amp;stripped_title=rosedu-summer-of-code50-1581142" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><param name="src" value="http://static.slidesharecdn.com/swf/ssplayer2.swf?doc=rosedusummerofcode5-0-090614101809-phpapp01&amp;stripped_title=rosedu-summer-of-code50-1581142" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></div>
<p>[1] <a href="http://rosedu.org">http://rosedu.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://soc.rosedu.org">http://soc.rosedu.org</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/15/rosedu-summer-of-code-2009/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Fedora 11 on torrent.cs.pub.ro</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/09/fedora-11-on-torrentcspubro/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/09/fedora-11-on-torrentcspubro/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Jun 2009 18:57:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Fedora 11]]></category>
		<category><![CDATA[Leonidas]]></category>
		<category><![CDATA[torrent.cs.pub.ro GNU/Linux]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=945</guid>
		<description><![CDATA[Astăzi s-a scos o nouă versiune finală de Fedora, Fedora 11 (Leonidas) [1]. Ca o continuare a proiectului torrent.cs.pub.ro [2], [3] imaginile noii distribuții sunt disponibile pe site ca fișiere .torrent. [1] http://fedoraproject.org [2] http://torrent.cs.pub.ro/ [3] http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Astăzi s-a scos o nouă versiune finală de Fedora, <strong>Fedora 11</strong> (<strong>Leonidas</strong>) <a href="http://fedoraproject.org" target="_blank">[1].</a></p>
<p>Ca o continuare a proiectului <strong>torrent.cs.pub.ro</strong> <a href="http://torrent.cs.pub.ro/" target="_blank">[2]</a>,<a href="http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/" target="_blank"> [3]</a> imaginile noii distribuții sunt disponibile pe site ca fișiere .torrent.</p>
<p><a href="http://fedoraproject.org/en/get-fedora"><img class="alignnone" title="get fedora" src="http://fedoraproject.org/static/images/banners/f11release.png" alt="" width="200" height="100" /></a></p>
<p>[1] <a href="http://fedoraproject.org">http://fedoraproject.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://torrent.cs.pub.ro/">http://torrent.cs.pub.ro/</a></p>
<p>[3]<a href="http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/"> http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/09/fedora-11-on-torrentcspubro/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>eLiberatica 2009 conclusion</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/27/eliberatica-2009-conclusion/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/27/eliberatica-2009-conclusion/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 May 2009 15:05:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[conferinta]]></category>
		<category><![CDATA[eLiberatica]]></category>
		<category><![CDATA[Fedora]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=918</guid>
		<description><![CDATA[Yet another eLiberatica 2009 post&#8230; Ediţia de anul acesta a fost foarte difertită ca cea de anul trecut. În primul rând datorită locaţiei. Dacă anul trecut s-a desfăşurat într-un mediu business (World Trade Plaza), anul acesta a fost în unul mai academic&#8230; eLiberatica aduce un strop de gândire de afaceri în lumea Open Source şi, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Yet another eLiberatica 2009 post&#8230;</p>
<p>Ediţia de anul acesta a fost foarte difertită ca cea de anul trecut. În primul rând datorită locaţiei. Dacă anul trecut s-a desfăşurat într-un mediu business (World Trade Plaza), anul acesta a fost în unul mai academic&#8230;</p>
<p><strong>eLiberatica</strong> aduce un strop de gândire de afaceri în lumea Open Source şi, probabil de aceea, această conferinţă este interesantă. Adună toţi programatorii şi utilizatorii open source din colţul lor ascuns (mă înclud) şi îi pun în faţa unor aspecte din viaţa reală. Este cea mai bună ocazie de interacţiune socială şi profesională între membrii lumii FLOSS (adică cei care utilizează, cei ce învată despre, cei ce programează, cei ce adminiastrează, cei ce promovează şi cei ce fac bani din open source)&#8230; şi toţi aceşti oameni discută, îşi crează legături şi învată despre utilitatea open source (adică nu doar pentru că e fun cum deja ştiau).</p>
<p>Un plus al ediţiei de anul acesta a fost faptul că au existat &#8216;multiple tracks&#8217; adică s-au ţinut, în paralel, prezentări în săli diferite, pe diverse teme. Ca, de exemplu la Cisco Expo, participanţii puteau alege unde să meargă şi aveau destule opţiuni încăt să nu se plictisească. Şi sălile din Politehnică s-au potrivit mult mai bine pentru prezentări decât anul trecut (sper că anul viitor vor repeta parteneriatul cu UPB).</p>
<p>Totuşi s-a observat puţin situaţia economică mai modestă din lume&#8230; firmele mari nu prea au participat activ (nu au avut standuri, ci în cel mai bun caz au ţinut prezentări).</p>
<p>Standurile pot fi enumerate uşor: standul <strong>Fedora</strong>, standul <strong>Comunitătilor Free Software din România</strong>, standul <strong>Mozilla</strong>, un  stand al unei companii numite <strong>RadGs</strong>, <strong>Sun</strong>, O&#8217;<strong>Reilly</strong> şi <strong>Byblos</strong>. Standul Sun l-am văzut gol tot evenimentul. Cei de la Fedora erau în concurenţă cu cei de la Ubuntu. Cei de la Mozilla au adus şi ai distribuit multe sickere şi badge-uri cu Firefox/ThunderBird. <strong>ROSEdu</strong> şi-a prezentat proiectele în faţa studenţilor. Şi O&#8217;Relly şi Byblos au vândut nişte cărţi interesante. Şi anul acesta O&#8217;Relly a făcut o donaţie Universitătilor participante ce a constat în două cutii de cărţi ce vor ajunge la bibliotecă. Cei de la RadGs au prezentat o soluţie interesantă de aplicaţie de content, un fel de CMS dar cu protocol propriu pentru client şi server ce îţi permitea consturirea unei aplicaţii complexe într-un timp foarte scurt. Printre standuri se mai plimbau nişte oameni de la XWiki care ofereau servicii de presonalizare conţinut site-uri pentru companii. Ultimele două sunt exemple de firme relativ mici care fac o afacere din open source.</p>
<p>Un exemplu de colaborare după această conferinţa este faptul că următoarea versiune de Fedora va fi distribuit şi folosind tracker-ul facultăţii noastre,<strong> torrent.cs.pub.ro</strong>.</p>
<p>La prezentări, sălile erau destul de pline tot timpul, deci prezentările au fost interesante (nu am participat decât la câteva). Tematica de anul acesta a fost &#8220;Open Source în contextul crizei economice&#8221;. Prezentările au fost, după cum ziceam, un fel de lecţie de business (promovare, management, aspecte legale) pentru open source.</p>
<p>După conferinţă a avut loc o mini-petrecere în sala Rectoratului.</p>
<p>Poze se pot găsi la <a href="http://media.rosedu.cs.pub.ro/index.php?album=eliberatica2009" target="_blank">[1] </a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/27/eliberatica-2009-conclusion/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Săptâmâna aceasta în UPB: iCompetition &amp; eLiberatica</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/18/saptamana-aceasta-in-upb/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/18/saptamana-aceasta-in-upb/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 18 May 2009 21:20:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[eLiberatica]]></category>
		<category><![CDATA[evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[iCompetition]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=899</guid>
		<description><![CDATA[La sfârşitul acestei săptămâni, în Universitatea Politehnică Bucureşti, vor avea loc două evenimente de importanţă internaţională. Ambele au loc vineri şi sâmbătă (22 &#8211; 23 mai 2009). Primul este iCompetion [1], competiţia instructorilor Cisco, aflată la a doua ediţie, organizată anul acesta de CATC România. Finaliştii din runda I [2], vin la Bucureşti pentru două [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>La sfârşitul acestei săptămâni, în Universitatea Politehnică Bucureşti, vor avea loc două evenimente de importanţă internaţională. Ambele au loc vineri şi sâmbătă (22 &#8211; 23 mai 2009).</p>
<p>Primul este <strong>iCompetion</strong> <a href="http://icompetition.net" target="_blank">[1]</a>, competiţia instructorilor Cisco, aflată la a doua ediţie, organizată anul acesta de CATC România. Finaliştii din runda I <a href="http://alexj.info/?p=836" target="_blank">[2]</a>, vin la Bucureşti pentru două zile de prezentări, laboratoare şi teste, ţinute de echipa <strong>ccna.ro</strong> <a href="http://ccna.ro" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p>Al doilea eveniment este <strong>eLiberatica</strong> <a href="http://eliberatica.ro" target="_blank">[4]</a>, conferinţa internaţională de Open Source. A treia ediţie a conferinţei este organizată în noua clădire din Politehnică şi sunt aşteptati reprezentaţi mari ai lumii software-ului liber, precum şi comunităţile locale open source (cum ar fi ROSEdu <a href="http://www.rosedu.org" target="_blank">[5]</a>).</p>
<p>Va fi un weekend plin, mai ales pentru că mă voi chinui să fiu prezent la ambele evenimente.</p>
<p>[1] <a href="http://icompetition.net">http://icompetition.net</a></p>
<p>[2] <a href="http://alexj.info/?p=836">http://alexj.info/?p=836</a></p>
<p>[3] <a href="http://ccna.ro">http://ccna.ro</a></p>
<p>[4] <a href="http://eliberatica.ro">http://eliberatica.ro</a></p>
<p>[5] <a href="http://www.rosedu.org">http://www.rosedu.org</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/18/saptamana-aceasta-in-upb/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ROSEdu.setDone(CDL);</title>
		<link>http://alexj.info/2009/05/16/rosedusetdonecdl/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/05/16/rosedusetdonecdl/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 16 May 2009 18:49:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[CDL]]></category>
		<category><![CDATA[curs]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare Open Source]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=889</guid>
		<description><![CDATA[Cel mai important proiect ROSEdu [1] din acest semestru a fost CDL: Cursul de Dezvoltare Liberă [2] [3]. Cursul s-a întins peste 7 săptămâni  şi a oferit celor 16 participanţi prezentări despre cum se dezvoltă un software open (ce utilitare să folosească, cum să organizeze un proiect şi cum să colaboreze în cadrul unei comunităţi). [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cel mai important proiect <strong>ROSEdu</strong> <a href="http://rosedu.org" target="_blank">[1]</a> din acest semestru a fost <strong>CDL: Cursul de Dezvoltare Liberă</strong> <a href="http://cdl.rosedu.org" target="_blank">[2]</a> <a href="http://alexj.info/?p=667" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p>Cursul s-a întins peste 7 săptămâni  şi a oferit celor 16</p>
<p>participanţi prezentări despre cum se dezvoltă un software open (ce utilitare să folosească, cum să organizeze un proiect şi cum să colaboreze în cadrul unei comunităţi). Pe lângă prezentările celor din ROSEdu s-au numărat şi prezentări ale unor invitaţi ca Andrei Pitiş, Director Ixia România sau Adrian Ber de la HP România.</p>
<p>Spre finalul cursului, studenţii s-au împărţit în 4 echipe, fiecare echipă lucrând la un proiect propriu (un media streamer, un joc şi două mail notifier-e)  sub îndrumarea unui membru ROSEdu. În ultimul curs, cel din 16 mai, echipele şi-au prezentat proiectele şi au fost răsplătiţi pentru munca depusă cu o diplomă şi cu un mic suvenir care să le aducă aminte de curs.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/05/copertacdl9.png"><img class="aligncenter size-large wp-image-891" title="copertacdl9" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/05/copertacdl9-928x1024.png" alt="copertacdl9" width="335" height="370" /></a></p>
<p>Poze de la curs pot fi găsite pe galeria media ROESedu <a href="http://media.rosedu.cs.pub.ro" target="_blank">[4]</a></p>
<p>[1] <a href="http://www.rosedu.org">http://www.rosedu.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://cdl.rosedu.org">http://cdl.rosedu.org</a></p>
<p>[3] <a href="http://alexj.info/?p=667">http://alexj.info/?p=667</a></p>
<p>[4] <a href="http://media.rosedu.cs.pub.ro" target="_blank">http://media.rosedu.cs.pub.ro</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/05/16/rosedusetdonecdl/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Open Source Projects and Statistics Sites</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/25/open-source-projects-and-statistics-sites/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/25/open-source-projects-and-statistics-sites/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 25 Apr 2009 18:11:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Linux Counter]]></category>
		<category><![CDATA[ohloh]]></category>
		<category><![CDATA[statisici]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu Counter]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=868</guid>
		<description><![CDATA[Proiecte Open Source sunt multe, la fel de mulţi şi utilizatorii acestora. Una din primele încercări de a contoriza numărul de utilizatori open source a fost The Linux Counter [1]. Acest site numără utilizatorii de Linux precum şi maşinile care folosesc Linux. Deşi nu sunt înregistraţi nici macar 1% din adevăratul număr, se poate face [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Proiecte Open Source sunt multe, la fel de mulţi şi utilizatorii acestora. Una din primele încercări de a contoriza numărul de utilizatori open source a fost <strong>The Linux Counter </strong><a href="http://counter.li.org/" target="_blank">[1]</a>. Acest site numără utilizatorii de Linux precum şi maşinile care folosesc Linux. Deşi nu sunt înregistraţi nici macar 1% din adevăratul număr, se poate face o estimare geografică şi este o ocazie de a te alătura comunităţii, prin anunţarea apartenenţei la respectivul grup. Conform acestul site, sunt utilizatorul Linux #413835 <a href="http://counter.li.org/cgi-bin/runscript/display-person.cgi?user=413835" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p><img class="alignnone" title="LinuxUser" src="http://counter.li.org/cgi-bin/certificate.cgi/413835" alt="" width="190" height="110" /></p>
<p>Recent, am găsit şi un site <a href="http://ubuntucounter.geekosophical.net/" target="_blank">[3]</a> care contorizează utilizatorii distribuţiei cu o popularitate din ce în ce mai mare, Ubuntu.</p>
<p><img class="alignnone" title="UbuntuUser" src="http://ubuntucounter.geekosophical.net/img/ubuntu-blogger.php?user=27135" alt="" width="80" height="15" /></p>
<p>Dar cel mai interesant site de monitorizare a proiectelor open source, pe care l-am găsit azi, este <strong>ohloh</strong> <a href="http://www.ohloh.net/" target="_self">[4]</a>. Site-ul oferă un pachet întreg de servicii pentru crearea unei hărţi a proiectelor. Utilizatorii pot să îşi creeze &#8216;stack-uri&#8217; cu programele open pe care le folosesc pentru diferite scopuri şi se pot mapa pe harta lumii. Oferă un sistem similar cu Twitter, în care utilizatorii pot urmări ştiri legate de proiectele alese. În funcţie de softurile tale, site-ul poate găsi alte persoane care folsoesc software similar cu tine, dând site-ului şi o nuanţă de social networking. Pentru un proiect se pot urmării timeline-uri şi se potea vedea cine foloseşte soft-ul şi cine îl dezvoltă.<br />
What I use&#8230;<br />
<script src="https://www.ohloh.net/stacks/49076/widgets/stack_normal?icon_width=30&amp;icon_height=30&amp;title=Day-to-day-use%20Stack&amp;width=418&amp;projects_shown=24&amp;noclear=true" type="text/javascript"></script> <script src="https://www.ohloh.net/stacks/49077/widgets/stack_normal?icon_width=30&amp;icon_height=30&amp;title=Almost-every-day%20Stack&amp;width=418&amp;projects_shown=24&amp;noclear=true" type="text/javascript"></script><br />
<script src="https://www.ohloh.net/stacks/49078/widgets/stack_normal?icon_width=30&amp;icon_height=30&amp;title=On-server%20Stack&amp;width=418&amp;projects_shown=24&amp;noclear=true" type="text/javascript"></script></p>
<p>[1] <a href="http://counter.li.org/">http://counter.li.org/</a></p>
<p>[2] <a href="http://counter.li.org/cgi-bin/runscript/display-person.cgi?user=413835">http://counter.li.org/cgi-bin/runscript/display-person.cgi?user=413835</a></p>
<p>[3] <a href="http://ubuntucounter.geekosophical.net/">http://ubuntucounter.geekosophical.net/</a></p>
<p>[4] <a href="https://www.ohloh.net/" target="_blank">http://www.ohloh.net/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/25/open-source-projects-and-statistics-sites/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ubuntu 9.04 on torrent.cs.pub.ro tracker</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 23 Apr 2009 15:07:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[BitTorrent]]></category>
		<category><![CDATA[torrent.cs.pub.ro]]></category>
		<category><![CDATA[tracker]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=860</guid>
		<description><![CDATA[Astăzi s-a scos noua versiune a distribuţiei Ubuntu [1], 9.04 cu numele de cod Jaunty Jackalope. Cu această ocazie, s-a pornit un tracker BitTorrent în Facultatea de Automatică şi Calculatoare pentru a facilita distribuirea Ubuntu 9.04. Puteţi descărca fişierele .torrent de pe torrent.cs.pub.ro [2] pentru a obţine viteze cât mai mari. Dacă acest experiment se [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft" title="ubuntu940" src="http://www.ubuntu.com/files/countdown/904/countdown-9.04-1/00.png" alt="" width="180" height="150" /></p>
<p>Astăzi s-a scos noua versiune a distribuţiei <strong>Ubuntu</strong> <a href="http://www.ubuntu.com/" target="_blank">[1]</a>, 9.04 cu numele de cod <strong>Jaunty Jackalope</strong>.</p>
<p>Cu această ocazie, s-a pornit un tracker BitTorrent în Facultatea de Automatică şi Calculatoare pentru a facilita distribuirea Ubuntu 9.04. Puteţi descărca fişierele .torrent de pe <strong>torrent.cs.pub.ro</strong> <a href="http://torrent.cs.pub.ro/" target="_blank">[2]</a> pentru a obţine viteze cât mai mari.</p>
<p>Dacă acest experiment se va dovedi de succes, pe acest tracker se vor găsi şi alte software-uri ce pot fi distribuite libere.</p>
<p>L.E.</p>
<p>Dacă tot s-a scos noua versiune, am schimbat distribuţia pe unul din servere (all4u.cc) din Debian 5.0 Lenny în Ubuntu 9.04 Server Edition şi, până acum sunt mulţumit de prestaţia lui.<br />
<a href="http://ubuntucounter.geekosophical.net" title="The Ubuntu Counter Project - user number # 27135"><img src="http://ubuntucounter.geekosophical.net/img/ubuntu-user2.php?user=27135" alt="The Ubuntu Counter Project - user number # 27135" /></a></p>
<p>[1] <a href="http://www.ubuntu.com/" target="_blank">http://www.ubuntu.com/</a></p>
<p>[2] <a href="http://torrent.cs.pub.ro/">http://torrent.cs.pub.ro/</a><strong><br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/23/ubuntu-904-on-torrentcspubro-tracker/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Prezentare Open Source Software la C.N. Ferdinand I Bacău</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/22/prezentare-open-source-software-la-cn-ferdinand-i-bacau/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/22/prezentare-open-source-software-la-cn-ferdinand-i-bacau/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 22 Apr 2009 11:06:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[C.N. Ferdinand I]]></category>
		<category><![CDATA[prezentare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=854</guid>
		<description><![CDATA[Profitând de vacanţa universitară care nu s-a suprapus cu cea şcolară, am mers la liceul meu, Colegiul Naţional Ferdinand I Bacău [1], şi am ţinut o prezentare despre Open Source. Elevii, cu profil de matematică-informatică, au fost de nivel de interes destul de diferit, unii fiind destul de interesaţi de idee, alţii care doar auziseră [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Profitând de vacanţa universitară care nu s-a suprapus cu cea şcolară, am mers la liceul meu, <strong>Colegiul Naţional Ferdinand I Bacău</strong> <a href="http://ferdinandbc.licee.edu.ro/" target="_blank">[1]</a>, şi am ţinut o prezentare despre Open Source.</p>
<p>Elevii, cu profil de matematică-informatică, au fost de nivel de interes destul de diferit, unii fiind destul de interesaţi de idee, alţii care doar auziseră de termen şi alţii care nu ştiau aprope nimic despre Open Source. Dar publicul a fost destul de interactiv (după ce la început au fost puţin cam timizi) şi sper că au învăţat ceva despre acest domeniu. Majoritatea sunt utilizatori de Firefox şi măcar au auzit de software ca GNU/Linux, Open Office şi Pidgin.  Am găsit şi un fan Open Software în inginerul de sistem ce are grijă de laboratoare, care mi-a promis că va instala gcc în loc de Borland C++ şi va pune Linux pe calculatoare.</p>
<p>Prezentarea a conţinut informaţii despre tipuri de licenţe, ce înseamnă free/open source, ce înseamnă o comunitate şi de ce este nevoie de open source (mai ales în educaţie).</p>
<p><a title="View Open Source Software - Ferdinand I Bacau on Scribd" href="http://www.scribd.com/doc/14524547/Open-Source-Software-Ferdinand-I-Bacau" style="margin: 12px auto 6px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 14px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block; text-decoration: underline;">Open Source Software &#8211; Ferdinand I Bacau</a> <object codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=9,0,0,0" id="doc_298236741047236" name="doc_298236741047236" classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" align="middle"	height="500" width="100%" rel="media:presentation" resource="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=14524547&#038;access_key=key-q3skzdfy105l0sdccsw&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode=" xmlns:media="http://search.yahoo.com/searchmonkey/media/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/terms/" ><param name="movie"	value="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=14524547&#038;access_key=key-q3skzdfy105l0sdccsw&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode="><param name="quality" value="high"><param name="play" value="true"><param name="loop" value="true"><param name="scale" value="showall"><param name="wmode" value="opaque"><param name="devicefont" value="false"><param name="bgcolor" value="#ffffff"><param name="menu" value="true"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowScriptAccess" value="always"><param name="salign" value=""><embed src="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=14524547&#038;access_key=key-q3skzdfy105l0sdccsw&#038;page=1&#038;version=1&#038;viewMode=" quality="high" pluginspage="http://www.macromedia.com/go/getflashplayer" play="true" loop="true" scale="showall" wmode="opaque" devicefont="false" bgcolor="#ffffff" name="doc_298236741047236_object" menu="true" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" salign="" type="application/x-shockwave-flash" align="middle"  height="500" width="100%"></embed>[1] <a href="http://ferdinandbc.licee.edu.ro/">http://ferdinandbc.licee.edu.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/22/prezentare-open-source-software-la-cn-ferdinand-i-bacau/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>DD-WRT on Linksys WRT54GL</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/21/dd-wrt-on-linksys-wrt54gl/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/21/dd-wrt-on-linksys-wrt54gl/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 21 Apr 2009 15:27:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Hardware Review]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[DD-WRT]]></category>
		<category><![CDATA[firmware]]></category>
		<category><![CDATA[router]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=845</guid>
		<description><![CDATA[După ce am mutat reţeaua de acasă de pe un vechi router Linksys pe un Linux-box, am găsit scuze pentru a cumpăra un rotuer wireless Linksys WRT54GL.  Ce este bun la acest model este faptul că firmware-ul poate fi schimbat cu un third party firmware open source. Intre OpenWRT şi DD-WRT (şi altele) am ales [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>După ce am mutat reţeaua de acasă de pe un vechi router Linksys pe un Linux-box, am găsit scuze pentru a cumpăra un rotuer wireless Linksys <strong>WRT54GL</strong>.  Ce este bun la acest model este faptul că firmware-ul poate fi schimbat cu un third party firmware open source. Intre OpenWRT şi DD-WRT (şi altele) am ales să testez pe al doilea.</p>
<p><strong>DD-WRT</strong> <a href="http://www.dd-wrt.com/ " target="_blank">[1]</a> este disponibil pentru o mulţime de modele de routere SOHO şi oferă o multitudine de servicii. Am început printr-o documentare foarte riguroasă asupra procedurii de flash-uire folosind wiki-ul <a href="http://www.dd-wrt.com/wiki/index.php/" target="_blank">[2]</a> şi canalul de IRC <a href="irc://freenode/dd-wrt" target="_blank">[3]</a> al comunităţii. Am fost foarte atent pentru că este foarte periculos şi poate aduce routerul într-o stare de &#8216;cărămidă&#8217; (de nefolosit).</p>
<p>Deşi interfaţa GUI(web) implicită Linksys este destul de bună, cea oferită de DD-WRT este mult superioară. De asemenea firmware-ul nou oferă mute servicii, cum ar fi serverul de Telnet sau de SSH pentru administrare din linia de comandă. Prin accesarea CLI-ului avem acces la o interfată GNU/Linux (asta include utilitare ca vi, ifconfig, iptables, scp). Suportă VLAN-uri şi encapsulări pentru trunk-uri.</p>
<p>Interfaţa web ofertă statistici despre trafic şi totul poate fi urmărit de syslogd. Liste de acces, Tunele Virtuale, NAT şi QoS pot fi configurate din interfaţă. Routerul pote fi înregistrat ca HotSpot prin reţeaua Sputnik <a href="http://www.sputnik.com/" target="_blank">[4]</a> (serviciu ce oferă o pagină de înregistrare pentru vizitatorii instituţiei unde este routerul, ce au nevoie de acces la Internet prin Wireless).</p>
<p>Una din necesităţile pentru reţeaua în care este routerul a fost să poată routa mai multe reţele. Folosind nişte scripturi este posibil ca Access Point-ul să difuzeze mai multe SSID-uri mapate pe domenii de broadcast diferite. Un tutorial pentru fi găsit aici <a href="http://www.pennock.nl/dd-wrt/Multiple_BSSIDs.html" target="_blank">[5]</a>. Astfel, se pot crea reţele cu nivele diferite de protecţie.</p>
<p>Concluzia: Open Souce Software on Cisco Hardware is a good combination.</p>
<p>[1] <a href="http://www.dd-wrt.com/ " target="_blank">http://www.dd-wrt.com/ </a></p>
<p>[2] <a href="http://www.dd-wrt.com/wiki/index.php/">http://www.dd-wrt.com/wiki/index.php/</a></p>
<p>[3] <a href="irc://freenode/dd-wrt">irc://freenode/dd-wrt</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.sputnik.com/">http://www.sputnik.com/</a></p>
<p>[5] <a href="http://www.pennock.nl/dd-wrt/Multiple_BSSIDs.html">http://www.pennock.nl/dd-wrt/Multiple_BSSIDs.html</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/21/dd-wrt-on-linksys-wrt54gl/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>eLiberatica 2009 featuring ROSEdu</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/19/eliberatica-2009-featuring-rosedu/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/19/eliberatica-2009-featuring-rosedu/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 19 Apr 2009 12:22:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[eLiberatica]]></category>
		<category><![CDATA[UPB]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=842</guid>
		<description><![CDATA[eLiberatica [1], probabil cea mai mare conferinţă internaţională legată de Open Source ce se desfăşoară în România se află la a treia ediţie. Anul acesta, evenimentul este găzduit de Universitatea Politehnică Bucureşti, în noul corp din campus, în perioada 22-23 mai. În cele două zile vor fi prezentări ale unor oameni importanţi din lumea software-ului [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>eLiberatica</strong> <a href="http://eliberatica.ro" target="_blank">[1]</a>, probabil cea mai mare conferinţă internaţională legată de <strong>Open Source</strong> ce se desfăşoară în România se află la a treia ediţie. Anul acesta, evenimentul este găzduit de <strong>Universitatea Politehnică Bucureşti</strong>, în noul corp din campus, în perioada <strong>22-23 mai</strong>.</p>
<p>În cele două zile vor fi prezentări ale unor oameni importanţi din lumea software-ului liber (se numără şi o prezentare video ţinută de Richard M. Stallman). Firme de open source (ca RedHat sau Mozilla) sau firme ce folosesc open source (ca IBM) vor avea standuri la care îşi vor prezenta proiectele lor.</p>
<p>Unul din standuri aparţine comunităţilor Open Source din România <a href="http://www.eliberatica.ro/2009/events/romanian-free-software-teams" target="_blank">[2]</a>, printe care <strong>ROSEdu</strong>, <strong>Ubuntu România</strong>, <strong>Grupul pentru Software Liber, Gnome România</strong>, <strong>Ceata</strong>.</p>
<p>Preţul biletelor a fost redus considerabil faţă de anul trecut iar studenţii au reducere de 50%.</p>
<p>[1] <a href="http://eliberatica.ro">http://eliberatica.ro</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.eliberatica.ro/2009/events/romanian-free-software-teams">http://www.eliberatica.ro/2009/events/romanian-free-software-teams</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/19/eliberatica-2009-featuring-rosedu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Network Tools: Scapy</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/01/network-tools-scapy/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/01/network-tools-scapy/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 01 Apr 2009 08:49:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=785</guid>
		<description><![CDATA[Probabil cel mai interesant lucru cu care am lucrat la cursul de Securitate [1] a fost Scapy. Auzisem de el, ştiam ce este şi ce face dar mi-a plăcut să îl văd prezentat de către cel ce l-a creat şi să fac un laborator cu el. Scapy [2] este mai mult un framework scris în [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Probabil cel mai interesant lucru cu care am lucrat la cursul de Securitate <a href="http://alexj.info/?p=716" target="_blank">[1]</a> a fost <strong>Scapy</strong>. Auzisem de el, ştiam ce este şi ce face dar mi-a plăcut să îl văd prezentat de către cel ce l-a creat şi să fac un laborator cu el.</p>
<p>Scapy <a href="http://www.secdev.org/projects/scapy/" target="_blank">[2]</a> este mai mult un framework scris în Python pentru manipularea traficului de reţea. Rulează peste interpretorul Python şi oferă o serie de classe/obiecte ce reprezintă protocoale de reţea. Nu are o interfaţa grafică şi nu este foarte user-friendly (decât pentru cei ce sunt obişnuiţi cu Pyton), dar este un utilitar foarte puternic pentru testarea reţelelor. Permite în primul rând capturarea pachetelor şi analizarea lor în detaliu, strat cu strat. Dar mai important oferă posibilitatea de a crea pachete şi de a le trimite pe mediu.</p>
<p>Ultima versiune de Scapy este disponibilă la [2] <a href="http://scapy.net" target="_blank">http://scapy.net</a> (download direct de la adresă).</p>
<p>Tip:  puteţi să daţi &#8220;chmod +x scapy-latest.zip&#8221; şi să rulaţi Scapy cu &#8220;./scapy-latest.zip&#8221;.</p>
<p>Pentru o captură simplă de pachete putem folosi comanda <strong>sniff</strong>. Un exemplu:</p>
<blockquote><p>my_cap = sniff(prn=lambda p:p.summary(), timeout=60)</p></blockquote>
<p>În variabila my_cap va fi stocat traficul sub forma unei liste. Funcţia lamba specifică ce din trafic să salveze în listă iar timeout specifică câte secunde să captureze. Rezultatul din variabilă poate fi refolosit pentru orice analiză.</p>
<p>Folosind nişte biblioteci de imagine din Python putem crea o imagine vizuală a traficului. Pentru a face un graf ce conţine legăturile dintre staţii putem folosi &#8220;my_cap.conversations()&#8221; iar rezultatul este ceva de genul următor:</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/04/img_scap.png"><img class="aligncenter size-medium wp-image-787" title="img_scap" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/04/img_scap-300x48.png" alt="img_scap" width="300" height="48" /></a></p>
<p>Pentru a genera şi trimite un pachet de date, creăm instanţe de obiecte, encapsulăm datele şi le trimitem. Exemplu (parametrii sunt flexibili) :</p>
<blockquote><p>&gt;&gt;&gt; my_packet = IP(dst=&#8221;192.168.208.1&#8243;)</p>
<p>&gt;&gt;&gt; my_packet.ttl = 12</p>
<p>&gt;&gt;&gt; my_segment = TCP(dport= 2346)</p>
<p>&gt;&gt;&gt; send(my_packet/my_segment/&#8221;test&#8221;)</p></blockquote>
<p>&#8220;/&#8221; este operatorul de encapsulare. Payload-ul (un string, &#8220;test&#8221;) este encapsulat cu un header TCP (my_segment) care este la rândul lui encapsulat într-un pachet IP.</p>
<p>Rezultatul pe destinaţie</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/04/scapy.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-788" title="scapy" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/04/scapy-300x173.jpg" alt="scapy" width="300" height="173" /></a></p>
<p>Scapy este Open Source (sau în franceză, pentru că este este scris de un francez, Logiciel libre).</p>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/?p=716">http://alexj.info/?p=716</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.secdev.org/projects/scapy/" target="_blank">http://www.secdev.org/projects/scapy/</a></p>
<p>[3] <a href="http://scapy.net">http://scapy.net</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/01/network-tools-scapy/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cursuri în facultate, în afara facultăţii</title>
		<link>http://alexj.info/2009/03/01/cursuri-in-afara-facultatii-in-facultate/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/03/01/cursuri-in-afara-facultatii-in-facultate/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 01 Mar 2009 08:49:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Microsofot]]></category>
		<category><![CDATA[Automatică și Calculatoare]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[Curs de dezvoltare liberă]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[Electronică Aplicată]]></category>
		<category><![CDATA[Introducere în Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[LPI]]></category>
		<category><![CDATA[LPIC-1]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=690</guid>
		<description><![CDATA[Odată cu noul semestru, au început o nouă serie de cursuri extracuriculare, iar anul acesta numărul de posibilităţi este destul de mare. Academia Cisco (ccna.ro) [1] începe clase noi de CCNA şi CCNP, destinate celor interesaţi într-o carieră de networking. Interviurile pentru clasele de CCNA1 au loc pe 4 martie. [2] Tot ccna.ro oferă două [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Odată cu noul semestru, au început o nouă serie de cursuri extracuriculare, iar anul acesta numărul de posibilităţi este destul de mare.</p>
<p><strong>Academia Cisco</strong> (<strong>ccna.ro</strong>) <a href="http://ccna.ro">[1]</a> începe clase noi de <strong>CCNA</strong> şi <strong>CCNP</strong>, destinate celor interesaţi într-o carieră de networking. Interviurile pentru clasele de CCNA1 au loc pe 4 martie. <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri" target="_blank">[2]</a></p>
<p>Tot ccna.ro oferă două cursuri noi de Linux. Primul este un curs de <strong>LPIC-1</strong><a href="http://ccna.ro/lpic" target="_blank"> [3] </a>(Linux Professional Institute Certification level 1) mapat în jurul certificării de la LPI.  Este un curs de administrare Linux și  este destinat celor ce doresc să își dea certificarea LPIC-1 și au o bază în folosirea sistemului Linux. Cursul poate fi o continuare pentru studenții de la Calculatoare (anii I și II) a cursului de Utilizarea Sistemelor de Operare din cadrul facultații. Inteviul pentru LPI va avea loc pe 11 martie. <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri" target="_blank">[2]</a></p>
<p>Al doilea curs este unul de <strong>Introducere în Linux</strong><a href="http://ccna.ro/linux" target="_blank"> [4]</a> ce dorește a lua de la zero studenții dornici să învețe Linux.  Este un puncte de pornire pentru cei ce plănuiesc a da o certificare Linux (acet curs poate fi completat următorul semestru de cel de LPIC). Cursul este targetat studenților ce nu au avut în facultate un curs de Linux (cum sunt cei de la Automatică, Electronică sau FILS).  Interviurile pentru clasa de Introducere în Linux au loc pe 18 martie. <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri" target="_blank">[2]</a></p>
<p><strong>ROSEdu</strong> oferă un <strong>Curs de Dezvoltare Liberă </strong><a href="http://cdl.rosedu.org/" target="_blank">[5]</a> despre care am mai vorbit <a href="http://alexj.info/?p=667" target="_blank">[6]</a>.</p>
<p>Tot semestul acesta se desfășoară partea a doua a <strong>Laboratorului de Electronică Aplicată</strong> <a href="http://eap.cs.pub.ro/" target="_blank">[7]</a> <a href="http://alexj.info/?p=494" target="_blank">[8]</a>.</p>
<p>Pentru cei interesați de tehnologii Microsoft, noua<strong> Academie Microsoft</strong><a href="http://itacad.ro/" target="_blank"> [9] </a>oferă cursuri de Visual Studio 2008, SQL Server 2008 și Windows Server 2008. Interviurile au loc pe 12* martie.</p>
<p>[1] <a href="http://ccna.ro">http://ccna.ro</a></p>
<p>[2] <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri">http://ccna.ro/sumar/stiri</a></p>
<p>[3] <a href="http://ccna.ro/lpic">http://ccna.ro/lpic</a></p>
<p>[4] <a href="http://ccna.ro/linux">http://ccna.ro/linux</a></p>
<p>[5] <a href="http://cdl.rosedu.org/">http://cdl.rosedu.org/</a></p>
<p>[6] <a href="http://alexj.info/?p=667">http://alexj.info/?p=667</a></p>
<p>[7] <a href="http://eap.cs.pub.ro/">http://eap.cs.pub.ro/</a></p>
<p>[8] <a href="http://alexj.info/?p=494">http://alexj.info/?p=494</a></p>
<p>[9] <a href="http://itacad.ro/">http://itacad.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/03/01/cursuri-in-afara-facultatii-in-facultate/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Curs de Dezvoltare Liberă</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 24 Feb 2009 15:38:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[CDL]]></category>
		<category><![CDATA[Curs de dezvoltare liberă]]></category>
		<category><![CDATA[Git]]></category>
		<category><![CDATA[GTK]]></category>
		<category><![CDATA[open software]]></category>
		<category><![CDATA[Python]]></category>
		<category><![CDATA[SVN]]></category>
		<category><![CDATA[Trac]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=667</guid>
		<description><![CDATA[ROSEdu [1] aduce programatorilor pasionați un Curs de Dezvoltare Liberă (CDL) [2]. Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 6 săptămâni, în weekend, în Facultatea de Automatică și Calculatoare (EG106). Cursurile și laboratorele CDL vor învăța studenții cum să dezvolte un software open în cadrul unei comunități. Vor fi prezentate tehnologii de organizare ale [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>ROSEdu</strong> <a href="http://rosedu.org" target="_blank">[1]</a> aduce programatorilor pasionați un <strong>Curs de Dezvoltare Liberă</strong> (CDL) <a href="http://cdl.rosedu.org/" target="_blank">[2]</a>. Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 6 săptămâni, în weekend, în Facultatea de Automatică și Calculatoare (EG106).</p>
<p>Cursurile și laboratorele CDL vor învăța studenții cum să dezvolte un software open în cadrul unei comunități. Vor fi prezentate tehnologii de organizare ale unui proiect software (SVN, Trac, git), comunicarea în cadrul unei comunități (folosirea listelor de discuții), debugging-ul programelor, modalități de licențiere a soft-ului, precum și medii de programare (Python, GTK).  Echipele de studenți vor lucra la o serie de proiecte open source în cadrul a Hackathons.</p>
<p>Înscrierile sunt deschise (șî gratuite) <a href="http://cdl.rosedu.org/inscriere" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p style="text-align: center;"><img class="aligncenter size-medium wp-image-676" title="cdl" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/02/cdl-300x198.png" alt="cdl" width="300" height="198" /></p>
<p>LE: Links MM <a href="http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/02/24/cdl/">[4]</a> AE <a href="http://alex.eftimie.ro/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/">[5]</a></p>
<p>[1] <a href="http://rosedu.org" target="_blank">http://rosedu.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://cdl.rosedu.org/" target="_blank">http://cdl.rosedu.org/</a></p>
<p>[3] <a href="http://cdl.rosedu.org/inscriere" target="_blank">http://cdl.rosedu.org/inscriere</a></p>
<p>[4] <a href="http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/02/24/cdl/">http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/02/24/cdl/</a></p>
<p>[5]<a href="http://alex.eftimie.ro/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/"> http://alex.eftimie.ro/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/24/curs-de-dezvoltare-libera/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Migrare la Linux Part I : Crossplatform software</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/21/migrare-la-linux-part-i-crossplatform-software/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/21/migrare-la-linux-part-i-crossplatform-software/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 21 Feb 2009 14:34:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Amarok]]></category>
		<category><![CDATA[corssplatform]]></category>
		<category><![CDATA[Eclipse]]></category>
		<category><![CDATA[GNU/Linux]]></category>
		<category><![CDATA[KDE]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla Thunderbird]]></category>
		<category><![CDATA[Open Office]]></category>
		<category><![CDATA[Opera]]></category>
		<category><![CDATA[Pidgin]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>
		<category><![CDATA[XChat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=621</guid>
		<description><![CDATA[Multe persoane care sunt obișnuite cu Windows-ul au oarecare reticențe de a migra complet la un sistem GNU/Linux. Asta pentru că de multe ori trecerea este prea bruscă, persoana respectivă nu are timp să se obișnuiască cu sistemul nou și la prima problemă mai mare se întoarce la sistemul vechi. Strategia de migrare de la [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Multe persoane care sunt obișnuite cu Windows-ul au oarecare reticențe de a migra complet la un sistem GNU/Linux. Asta pentru că de multe ori trecerea este prea bruscă, persoana respectivă nu are timp să se obișnuiască cu sistemul nou și la prima problemă mai mare se întoarce la sistemul vechi.</p>
<p>Strategia de migrare de la Windows la Linux în cazul sistemelor desktop (pentru home users) pe care am adoptat-o a fost una pe etape, pe o durată mai mare de timp. Primul pas a fost să încep să folosesc <strong>software crossplatform</strong>, adica programe ce se folosesc și pe Windows și pe Linux. Ideea este că dacă ești obișnuit cu programele ce rulează peste sistemul de operare, contează mai puțin (la prima vedere) ce este în spatele lor. Astfel, o migrare la alt sistem de operare este mai transparentă utilizatorului.</p>
<p>Cel mai folosit program este <strong>Mozilla Firefox</strong> <a href="http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/" target="_blank">[1]</a>. Browserul ce este mult superior la Microsoft Internet Explorer și este destul de popular și în lumea Linux și Windows. <strong>Opera</strong><a href="http://www.opera.com/" target="_blank"> [2]</a><strong> </strong>este alt browser ce are versiuni pentru diverse sisteme de operare.</p>
<p>Pentru cei ce au nevoie de un client de e-mail, alternativa la Microsoft Outlook este <strong>Mozilla Thunderbird</strong> <a href="http://www.mozilla.com/ro/thunderbird/" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p>Unul din programe a fost <strong>Pidgin</strong> <a href="http://alexj.info/?p=385">[4]</a> <a href="http://pidgin.im/">[5]</a>, un client de instant messenging ce înlocuia Yahoo Messenger și, eventual, Google Talk. Acest client s-a dovedit de a avea mai multe feature-uri decât clientul normal de la Yahoo, deși interfața era ceva mai primitivă.</p>
<p>Alt software destul de important a fost <strong>Open Office</strong> <a href="http://www.openoffice.org/" target="_blank">[6] </a>ce vine să înlocuiască suita Microsoft Office. Deși poate de multe ori poate fi mai greu de folosit decât MS Office, oferă aceleași facilități ca acesta, într-un pachet mult mai mic și, bineînțeles, gratuit.</p>
<p>Pentru cei ce programează în Java sau C/C++, <strong>Eclipse</strong> <a href="http://www.eclipse.org/" target="_blank">[7] </a>este IDE foarte folosit pe Windows.</p>
<p>Exemplele pot continua (<strong>Amarok</strong> <a href="http://amarok.kde.org/" target="_blank">[8] </a>în loc de Winamp, <strong>XChat</strong> în <a href="http://www.xchat.org/" target="_blank">[9]</a> loc de mIRC). <strong>KDE</strong> a scos un pachet <a href="http://windows.kde.org" target="_blank">[10]</a> (beta încă) ce oferă multe programe regăsite  pe Linux acum și pe Windows.</p>
<p>[1] <a href="http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/">http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.opera.com/" target="_blank">http://www.opera.com/</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.mozilla.com/ro/thunderbird/" target="_blank">http://www.mozilla.com/ro/thunderbird/</a></p>
<p>[4] <a href="http://alexj.info/?p=385">http://alexj.info/?p=385</a></p>
<p>[5] <a href="http://pidgin.im/">http://pidgin.im/</a></p>
<p>[6] <a href="http://www.openoffice.org/">http://www.openoffice.org/</a></p>
<p>[7] <a href="http://www.eclipse.org/" target="_blank">http://www.eclipse.org/</a></p>
<p>[8] <a href="http://amarok.kde.org/" target="_blank">http://amarok.kde.org/</a></p>
<p>[9] <a href="http://www.xchat.org/">http://www.xchat.org/</a></p>
<p>[10] <a href="http://windows.kde.org" target="_blank">http://windows.kde.org</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/21/migrare-la-linux-part-i-crossplatform-software/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>VirtualBox: Sun&#8217;s virtualization</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/19/virtualbox-suns-virtualization/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/19/virtualbox-suns-virtualization/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 18 Feb 2009 23:31:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Sun]]></category>
		<category><![CDATA[VirtualBox]]></category>
		<category><![CDATA[virtualizare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=499</guid>
		<description><![CDATA[Sun Microsystems oferă o soluţie de virtualizare similara cu VMware numită VirtualBox [1]. Pentru cei obişnuiţi cu VMware se pot descurca foarte uşor cu VirtualBox. Acesta are o interfată mai user-friendly decât VMware şi oferă aceleaşi facilităţi, dar cu o posibilitate de personalizare mai mare (exemplu: posibiltatea de a alege mai multe tipuri de plăci [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Sun Microsystems</strong> oferă o soluţie de <strong>virtualizare</strong> similara cu VMware numită <strong>VirtualBox</strong> <a href="http://www.virtualbox.org/" target="_blank">[1]</a>.</p>
<p>Pentru cei obişnuiţi cu VMware se pot descurca foarte uşor cu VirtualBox. Acesta are o interfată mai user-friendly decât VMware şi oferă aceleaşi facilităţi, dar cu o posibilitate de personalizare mai mare (exemplu: posibiltatea de a alege mai multe tipuri de plăci de reţea virtuale, cu MAC-uri setabile, adăugare dispozivtive USB). Un feature interesant (pe care l-aş fi vrut în VMware) este posibilitatea de partajare a directoarelor din sistemul de operare gazdă.</p>
<p>Software-ul este disponibil pe Windows, MacOS şi Linux. Pentru Linux, există şi o versiune <strong>Open Source</strong> numită <strong>VirtualBox OSE </strong>ce poate fi foarte uşor instlată pe sistemele Debian-based cu &#8220;apt-get install virtualbox-ose&#8221;.</p>
<p>Singura problemă majoră pe care am găsit-o  la VirtualBox este faptul că maşinile create nu pot fi mutate pe altă maşină fizică.</p>
<p>Important de menţionat pentru unii, VirtualBox vine şi în limba Română.</p>
<p>[1] <a href="http://www.virtualbox.org/" target="_blank">http://www.virtualbox.org/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/19/virtualbox-suns-virtualization/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>OpenVZ Full HOWTO &#8211; Part I: Basic Install</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/14/openvz-full-howto-part-i-basic-install/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/14/openvz-full-howto-part-i-basic-install/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 13 Feb 2009 23:09:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[debian]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTO]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[OpenVZ]]></category>
		<category><![CDATA[virtualizare]]></category>
		<category><![CDATA[vmware]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=535</guid>
		<description><![CDATA[Am mai discutat despre OpenVZ [1] iar în continuare voi prezenta un deployment simplu. Pornim de la o maşină VMware (în cazut unei instalări reale, în locul mașinii VMware am avea o stație fizică) în care avem instalat un Debian Lenny (basic install). Acesta va fi serverul OpenVZ cu numele de hostname Cronus. Instalăm pe [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: left;">Am mai discutat despre <strong>OpenVZ</strong> <a href="?p=464">[1]</a> iar în continuare voi prezenta un deployment simplu.</p>
<p style="text-align: left;">Pornim de la o maşină VMware (în cazut unei instalări reale, în locul mașinii VMware am avea o stație fizică) în care avem instalat un <strong>Debian Lenny</strong> (basic install). Acesta va fi serverul OpenVZ cu numele de hostname <em>Cronus</em>. Instalăm pe el un server OpenSSH pentru a uşura controlul maşinii. Măsina este conectată la maşina fizică prin interfaţa eth0, care este şi conexiunea la Internet (prin NAT). Paşii de instalare OpenVZ ar fi:</p>
<p>Adăugare Repository</p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# echo  &#8220;deb http://download.openvz.org/debian-systs etch openvz&#8221; &gt;&gt; /etc/apt/sources.list</strong></p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# wget -q http://download.openvz.org/debian-systs/dso_archiv_signing_key.asc -O- | apt-key add &#8211; &amp;&amp; apt-get update</strong></p>
<p style="text-align: left;">Instalat Kernel (varianta pentru mai puţin de 4GB de RAM)</p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# apt-get install fzakernel-2.6.18-686</strong></p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# vim /boot/grub/menu.lst   [kernelul fza trebuie pus ca default]</strong></p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# reboot</strong></p>
<p style="text-align: left;">Instalare utilitare de control şi template-ul de container Debian</p>
<pre style="text-align: left;"><strong>cronus:~# apt-get install vzctl vzquota
cronus:~# apt-get install linux-image-openvz-686
cronus:~# apt-get install vzctl-ostmpl-debian-5.0-i386-minimal

</strong>Creere containere (3 maşini)
<strong>cronus:~# vzctl create 10 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal
cronus:~# vzctl create 20 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal
cronus:~# vzctl create 30 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal

</strong>Pornire maşini<strong>
</strong><strong><strong>cronus:~# vzctl start 10
cronus:~# vzctl </strong></strong><strong><strong><strong><strong>start </strong></strong></strong></strong><strong><strong>20
cronus:~# vzctl </strong></strong><strong><strong><strong><strong>start</strong></strong></strong></strong><strong><strong> 30
</strong></strong>
Setare hostname-uri
<strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl enter 10</strong></strong></strong></strong>
<strong>root@localhost:/# echo "zeus"&gt;/etc/hostname
root@localhost:/# exit</strong>
<strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl </strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>enter</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong> 20</strong></strong></strong></strong>
<strong>root@localhost:/# echo "poseidon"&gt;/etc/hostname
root@localhost:/# exit</strong>
<strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl </strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>enter</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong> 30</strong></strong></strong></strong>
<strong>root@localhost:/# echo "hades"&gt;/etc/hostname
root@localhost:/# exit</strong>

Un restart la maşini (pentru hostname)
<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl restart 10</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>
<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl restart 20
</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl restart 30

</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Testare (comandă la distanţă)<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>
cronus:~# uname -a
<em>Linux cronus 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>
cronus:~# vzctl exec 10 uname -a
<em>Linux zeus 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>
cronus:~# vzctl exec 20 uname -a
<em>Linux poseidon 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>
cronus:~# vzctl exec 30 uname -a
<em>Linux hades 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>

</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Tips &amp; triks:<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong> </strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Alias la comenzi<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>
cronus:~# echo "alias zeus='vzctl enter 10'"&gt;&gt;~/.bashrc
cronus:~# echo "alias poseidon='vzctl enter 20'"&gt;&gt;~/.bashrc
cronus:~# echo "alias hades='vzctl enter 30'"&gt;&gt;~/.bashrc
cronus:~# source ~/.bashrc
</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Rezultat:<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>
cronus:~# zeus
<em>entered into CT 10</em>
root@zeus:/#
</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>
Paginile de documentaţie folosite au fost <a href="http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian" target="_blank">[2]</a> şi <a href="http://wiki.openvz.org/Basic_operations_in_OpenVZ_environment" target="_blank">[3]</a>.</pre>
<p style="text-align: left;">[1] <a href="?p=464">http://alexj.info/?p=464</a></p>
<p style="text-align: left;">[2] <a href="http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian" target="_blank">http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian</a></p>
<p style="text-align: left;">[3] <a href="http://wiki.openvz.org/Basic_operations_in_OpenVZ_environment" target="_blank">http://wiki.openvz.org/Basic_operations_in_OpenVZ_environment</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/14/openvz-full-howto-part-i-basic-install/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>OpenSolaris Live Demo</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/07/opensolaris-live-demo/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/07/opensolaris-live-demo/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 07 Feb 2009 11:53:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[News]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[lab]]></category>
		<category><![CDATA[OpenSolaris]]></category>
		<category><![CDATA[Solaris]]></category>
		<category><![CDATA[Sun Microsystems]]></category>
		<category><![CDATA[testing]]></category>
		<category><![CDATA[Unix]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=628</guid>
		<description><![CDATA[Sun Microsystems oferă utilizatorilor posibilitatea de a testa ultima versiune de OpenSolaris pe o maşină fizică cu control de la distanţă prin intermediul unui laborator vitual [1]. După înregistrarea (gratuită) la Sun Developers Network aveţi la dispoziţie timp de o oră un sistem întreg. Din păcate nu există acces la Internet (sau nu am găsit [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Sun </strong><strong>Microsystems</strong> oferă utilizatorilor posibilitatea de a testa ultima versiune de <strong>OpenSolaris</strong> pe o maşină fizică cu control de la distanţă prin intermediul unui laborator vitual <a href="https://learning.sun.com/solc/course/sandbox-1" target="_blank">[1]</a>.</p>
<p>După înregistrarea (gratuită) la Sun Developers Network aveţi la dispoziţie timp de o oră un sistem întreg. Din păcate nu există acces la Internet (sau nu am găsit eu cum să îl activez) dar aveţi acces de root pentru a face orice pe sistem.</p>
<p>OpenSolaris este versiunea open source al sistemului <strong>Solaris </strong>de la Sun, sistem bazat pe <strong>UNIX</strong>.</p>
<p>Ştirea a fost preluată de aici <a href="http://freeopenidea.blogspot.com/2009/02/play-with-opensolaris-on-remote-virtual.html">[2]</a>.</p>
<p>[1] <a href="https://learning.sun.com/solc/course/sandbox-1">https://learning.sun.com/solc/course/sandbox-1</a></p>
<p>[2] <a href="http://" target="_blank">http://freeopenidea.blogspot.com/2009/02/play-with-opensolaris-on-remote-virtual.html</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/07/opensolaris-live-demo/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Istoria Open Software</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/31/istoria-open-software/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/31/istoria-open-software/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 31 Jan 2009 11:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Documentation]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Free Software]]></category>
		<category><![CDATA[GNU]]></category>
		<category><![CDATA[GNU/Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[open software]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=579</guid>
		<description><![CDATA[O scurtă prezentare despre ce înseamnă şi cum a evoluat software-ul liber. Documentul este făcut ca o broşură pentru a putea fi folosit în cadrul promovării Open Software. Corectările sunt binevenite. Istoria Open Software (Document scris în Open Office Writer, evident )]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>O scurtă prezentare despre ce înseamnă şi cum a evoluat software-ul liber. Documentul este făcut ca o broşură pentru a putea fi folosit în cadrul promovării Open Software.</p>
<p>Corectările sunt binevenite.</p>
<p><a style="margin: 12px auto 6px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 14px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block; text-decoration: underline;" title="View Istoria Open Software on Scribd" href="http://www.scribd.com/doc/11539420/Istoria-Open-Software">Istoria Open Software</a> <object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="100%" height="500" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="id" value="doc_930583848494671" /><param name="name" value="doc_930583848494671" /><param name="align" value="middle" /><param name="quality" value="high" /><param name="play" value="true" /><param name="loop" value="true" /><param name="scale" value="showall" /><param name="wmode" value="opaque" /><param name="devicefont" value="false" /><param name="bgcolor" value="#ffffff" /><param name="menu" value="true" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><param name="salign" /><param name="src" value="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=11539420&amp;access_key=key-1kwmoa7y7rqniihg3yqm&amp;page=1&amp;version=1&amp;viewMode=" /><embed id="doc_930583848494671" type="application/x-shockwave-flash" width="100%" height="500" src="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=11539420&amp;access_key=key-1kwmoa7y7rqniihg3yqm&amp;page=1&amp;version=1&amp;viewMode=" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" menu="true" bgcolor="#ffffff" devicefont="false" wmode="opaque" scale="showall" loop="true" play="true" quality="high" align="middle" name="doc_930583848494671"></embed></object></p>
<div style="margin: 6px auto 3px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 12px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block;">(Document scris în Open Office Writer, evident <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  )</div>
<p><a rel="license" href="http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/3.0/ro/"><img style="border-width:0" src="http://i.creativecommons.org/l/by-nc-sa/3.0/ro/88x31.png" alt="Creative Commons License" /></a><span></span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/31/istoria-open-software/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Home Routers: Switching module for Dynagen Emulation. Wireshark</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/25/home-routers-switching-module-for-dynagen-emulation-wireshark/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/25/home-routers-switching-module-for-dynagen-emulation-wireshark/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 25 Jan 2009 21:03:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[DTP]]></category>
		<category><![CDATA[dynagen]]></category>
		<category><![CDATA[dynamips]]></category>
		<category><![CDATA[routers]]></category>
		<category><![CDATA[switching]]></category>
		<category><![CDATA[traffic analysis]]></category>
		<category><![CDATA[Wireshark]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=565</guid>
		<description><![CDATA[Am mai vorbit de Dynamips/Dynagen [1] şi despre cum, nativ, nu are suport pentru a emula un Switch Catalyst. Ce putem face pentru a avea switchuri în toplogiile de testare? Răspunsul este folosirea unui modul de switch încărcat într-un slot din routerul virtual, cum ar fi NM-16ESW. Scopul folosirii respectivului modul a fost captutarea de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Am mai vorbit de <strong>Dynamips/Dynagen</strong> <a href="/?p=80">[1]</a> şi despre cum, nativ, nu are suport pentru a emula un Switch Catalyst. Ce putem face pentru a avea switchuri în toplogiile de testare? Răspunsul este folosirea unui modul de switch încărcat într-un slot din routerul virtual, cum ar fi NM-16ESW.</p>
<p>Scopul folosirii respectivului modul a fost captutarea de pachete DTP (Dynamic Trunking Protocol) pentru a observa negocierea între doua switch-uri.</p>
<p>Am pornit de la înstalarea Dynagen <a href="/?p=80">[1]</a> şi configurarea unei interfeţe de loopback <a href="?p=171">[2]</a>.</p>
<p>În fişierul de configurare am încărcat o imagine pentru un Router Cisco 3640 cu modulul de switching şi am setat ca o interfaţă din slot-ul de porturi de switch să fie legată cu interfaţa de loopback <a href="?p=104">[3].</a></p>
<p>Configurarea unui Router arată astfel:</p>
<blockquote><p>[[Router R1]]<br />
model = 3640<br />
slot0 = NM-16ESW<br />
F0/0 = NIO_gen_eth:\Device\NPF_{7A7D2C17-D0C3-44AA-B17C-5417EF972BF9}</p></blockquote>
<p>După ce am pornit routerele, comenzile de switchport au fost activate, inclusiv posibilitatea configurării interfeţei de management Vlan1 pe care am pus IP pentru a avea conectivitate între cele două switchuri şi calculatorul gazdă.</p>
<p>Următorul pas a fost instalarea <strong>Wireshark</strong> <a href="http://www.wireshark.org/" target="_blank">[4]</a>. Wireshark, fostul Ethereal, este un program Open Source de captură a pachetelor. Suportă un număr foarte mare de protocoale, de la layer 2 până la 7 şi este un utilitar foarte puternic de analză a traficului.</p>
<p>Topologia a functionat ok, Wireshark a capturat traficul STP, CDP şi altele dintre &#8220;switch-uri&#8221;.</p>
<p>Problema a fost că am aflat tărziu de limitările modulului de switching. Nu suportă DTP, <span class="postbody">PAgP / LACP, BPDU-guard, ISL, şi VLAN-uri private (şi altele probabil).</span></p>
<p>Mulţumesc, BogdanS pentru ajutor. <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
<p>[1] <a href="/?p=80">http://alex.clubcisco.ro/?p=80</a></p>
<p>[2] <a href="/?p=171">http://alex.clubcisco.ro/?p=171 </a></p>
<p>[3] <a href="http://alex.clubcisco.ro/?p=104">http://alex.clubcisco.ro/?p=104</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.wireshark.org/" target="_blank">http://www.wireshark.org/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/25/home-routers-switching-module-for-dynagen-emulation-wireshark/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>World Of USO II: The Conclusion</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/21/world-of-uso-ii-the-conclusion/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/21/world-of-uso-ii-the-conclusion/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 20 Jan 2009 22:15:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[condurs]]></category>
		<category><![CDATA[poze]]></category>
		<category><![CDATA[premiere]]></category>
		<category><![CDATA[USO]]></category>
		<category><![CDATA[Utilizarea Sistemelor de Operare]]></category>
		<category><![CDATA[Word of USO]]></category>
		<category><![CDATA[WoUSO]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=556</guid>
		<description><![CDATA[Word Of USO [1] este un proiect [2] marca ROSEdu [3] destinat studenţilor cursului de Utilizarea Sistemelor de Operare (anul I, Calculatoare). Scopul lui este de a crea un mediu în care studenţii de anul I să înveţe materia de USO într-un mod mai plăcut şi mai ales de a crea un mediu de socializare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Word Of USO</strong> <a href="http://wouso.rosedu.org" target="_blank">[1]</a> este un proiect <a href="http://www.rosedu.org/world-of-uso" target="_blank">[2]</a> marca <strong>ROSEdu</strong> <a href="http://rosedu.org" target="_blank">[3]</a> destinat studenţilor cursului de <strong>Utilizarea Sistemelor de Operare</strong> (anul I, Calculatoare). Scopul lui este de a crea un mediu în care studenţii de anul I să înveţe materia de USO într-un mod mai plăcut şi mai ales de a crea un mediu de socializare şi competivitate între boboci. WoUSO este de fapt un joc multiplayer în care studenţii trebuie să acumuleze puncte pentru a creşte în nivel şi în ierarhia &#8216;militară&#8217;. Punctele se acumulează fie prin răspunsuri la o întrebare zilnică, fie prin parcurgerea unui Quest, fie prin înfruntări directe (adică prin întrebări <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> ) player vs player.</p>
<p>Studenţii au petrecut destul de mult timp în acest joc ceea ce a făcut ca efortul din partea echipelor ROSEdu şi USO să merite.</p>
<p style="text-align: left;">Premiile au fost interesante&#8230;Meet Big Bubbah and the Vimacs Brothers.<a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/01/site.jpg"><img class="size-medium wp-image-557 aligncenter" title="site" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/01/site-300x240.jpg" alt="" width="300" height="240" /></a></p>
<p>&#8230;iar studenţii şi asistenţii au fost fericiţi.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/01/_mg_1392.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-558" title="_mg_1392" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2009/01/_mg_1392-300x200.jpg" alt="" width="300" height="200" /></a></p>
<p>Cei ce doresc să lucreze la dezvoltarea codului pentru WoUSO sau să trimită întrebări pentru el sunt bineveniţi. Anul viitor va fi mai bun şi mai interesant <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
<p>Poze de la eveniment găsiţi la <a href="http://picasaweb.google.co.uk/victor.carbune/PremiereWoUSO#" target="_blank">[4] </a>şi mai multe păreri despre premiere la <a href="http://alex.eftimie.ro/2009/01/20/premierea-world-of-uso-edi%C8%9Bia-2009/" target="_blank">[5]</a>, <a href="http://1anonim.wordpress.com/2009/01/19/wouso-teh-end/" target="_blank">[6]</a>, <a href="http://serg.ro/2009/01/20/world-of-uso-2-la-final/" target="_blank">[7]</a>, <a href="http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/01/20/wouso-teh-end-of-the-second-cycle/">[8]</a>, <a href="http://rosedu.org/final-wouso-2008-2009" target="_blank">[9]</a>.</p>
<p>[1] <a href="http://wouso.rosedu.org" target="_blank">http://wouso.rosedu.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.rosedu.org/world-of-uso" target="_blank">http://www.rosedu.org/world-of-uso</a></p>
<p>[3] <a href="http://rosedu.org" target="_blank">http://rosedu.org</a></p>
<p>[4] <a href="http://picasaweb.google.co.uk/victor.carbune/PremiereWoUSO#">http://picasaweb.google.co.uk/victor.carbune/PremiereWoUSO#</a></p>
<p>[5] <a href="http://alex.eftimie.ro/2009/01/20/premierea-world-of-uso-edi%C8%9Bia-2009/" target="_blank">http://alex.eftimie.ro/2009/01/20/premierea-world-of-uso-edi%C8%9Bia-2009/</a></p>
<p>[6] <a href="http://1anonim.wordpress.com/2009/01/19/wouso-teh-end/" target="_blank">http://1anonim.wordpress.com/2009/01/19/wouso-teh-end/</a></p>
<p>[7] <a href="http://serg.ro/2009/01/20/world-of-uso-2-la-final/" target="_blank">http://serg.ro/2009/01/20/world-of-uso-2-la-final/</a></p>
<p>[8] <a href="http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/01/20/wouso-teh-end-of-the-second-cycle/">http://pilgrimgray.wordpress.com/2009/01/20/wouso-teh-end-of-the-second-cycle/</a></p>
<p>[9] <a href="http://rosedu.org/final-wouso-2008-2009">http://rosedu.org/final-wouso-2008-2009</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/21/world-of-uso-ii-the-conclusion/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mozilla în Politehnică</title>
		<link>http://alexj.info/2008/12/04/mozilla-in-politehnica/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/12/04/mozilla-in-politehnica/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 04 Dec 2008 21:19:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[diacritice]]></category>
		<category><![CDATA[eveniment]]></category>
		<category><![CDATA[Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[limba română]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla Europa]]></category>
		<category><![CDATA[open software]]></category>
		<category><![CDATA[prezentare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=413</guid>
		<description><![CDATA[Ultimele două zile ale mele s-au învârtit în jurul prezentării Mozilla de astăzi, 4 decembrie din Politehnică. A fost o ocazie unică sa cunosc echipa Mozilla Europa şi să mă implic direct în comunitatea Mozilla. Evenimentul a fost organizat de Mozilla Europa şi susţinut de către organizaţiile Ceata şi ROSEdu. Prezentarea a ţinut ceva peste [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Ultimele două zile ale mele s-au învârtit în jurul <a href="http://mozaic.ceata.org/?level=picture&amp;id=107" target="_blank">prezentării </a><strong>Mozilla</strong> de astăzi, 4 decembrie din Politehnică. A fost o ocazie unică sa cunosc echipa Mozilla Europa şi să mă implic direct în comunitatea Mozilla. Evenimentul a fost organizat de Mozilla Europa şi susţinut de către organizaţiile <strong><a href="http://www.ceata.org/">Ceata </a></strong>şi <strong><a href="http://rosedu.org" target="_blank">ROSEdu</a></strong>.</p>
<p>Prezentarea a ţinut ceva peste doua ore şi cei doi reprezentanţi Mozilla (Alina Mierluş şi Antoni Hermoso) au prezentat Fundaţia Mozilla, produsele lor şi în general importanţa Open Software. Principalul focus a fost ideea de localizare a produselor Mozilla, adică traducerea aplicaţiilor (ex. Firefox şi Thunderbird) în limbile locale din toate ţările (în cazul nostru româna). În cadrul laboratorlul au fost prezentate produse ca <a href="http://labs.mozilla.com/projects/ubiquity/"><strong>Ubiquity</strong></a> sau <a href="http://labs.mozilla.com/2007/12/personas-for-firefox/"><strong>Personas</strong></a>.</p>
<p>Deşi nu ştiu cât de interesant a fost partea despre limba română în software pentru majoritatea persoanelor din sală (cred că mulţi au aşteptat ceva mai tehnic), pe mine chiar m-a pus pe gânduri. Prezentarea a fost, oricum, foarte interesantă. Dar, de fapt, mai mult m-au atras conversaţiile pe care le-am avut cu o seară înainte, când am avut ocazia să stau la un pahar de vin cu preşedintele Mozilla Europa, Tristan Nitot. Am aflat foarte multe lucruri din interiorul Mozilla (cum ar fi noua lor organizare sau planurile lor pentru anii viitori). Tristan şi Antoni (unul din Franţa şi celălalt din Spania) au fost şocaţi să vadă cât de puţin pun românii preţ pe limba lor. Şi adevărul este că, deşi noi nu prea đăm importanţă, au dreptate Discuţiile au fost de la faptul că nu există destul software (nici propietar nici open) în limba română (ex. Windows-ul care este livrat cu calculatoarele vândute în România este în limba engleză) până la faptul câ nu sunt folosite diacriticile în diverse situaţii (de la afişe publicitare pânâ la acte oficiale).</p>
<p>Ca om din Computer Science sunt obişnuit sa folosesc termeni în limba engleză (exemplu mi se pare anormal şa zic &#8216;semn de carte&#8217; în loc de bookmark) şi de multe ori sunt împotriva încercării de a româniza majoritatea termenilor IT. Dar adevărul este că mulţi oameni ce trebuie să folosească un computer nu sunt specialişti în IT şi mai important nu sunt vorbitori de limba engleză. Prin urmare aceştia au o mare dificultate de a întelege o bucată nouă de tehnologie. Recunosc că eu nu ţin nimic în limba româna (şi de obicei primul lucru pe care îl fac atunci când am un software nou in limba română este să îl schimb în engleză) dar sunt persoane, cum ar fi părinţii noştrii cărora le este foarte greu să lucreze cu ceva ce nu este în limba română (cum ar fi tatăl meu care, la orice software nou sau dispozitiv electronic, chiar dacă are 1000 de feature-uri caută în primul rând dacă se poate seta în română).</p>
<p>În afară de problema folosirii termenilor în limba română mai e problema folosirii în cuvintele române a diacriticelor. Personal, mai mult din comoditate nu folosesc diacritice, dar, după cum se observă, acest articol este scirs cu diacritice şi sper că de acum încolo toate articolele de pe acest site  (btw, nu am de gând ca în viitorul apropiat să folosesc &#8216;sait&#8217; sau &#8216;sit&#8217; pentru termenul englez &#8216;site&#8217; sau alte cuvinte asemănătoare) să fie scrise astfel.</p>
<p>Concluzia: a fost foarte interesant să discut cu cei de la Mozilla, care sunt nişte oameni foarte pasionaţi şi foarte deschişi la minte (şi in software <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ). Mi-a placut faptul că am avut ocazia să dau nişte sugestii de markeing direct către preşedintele Mozilla Europa şi el chiar a ascultat cu mare atenţie. De asemenea am discutat şi posibile viitoare colaborări în alte evenimente de promovare Free and Open Software.</p>
<p>LE:</p>
<p>Poze &amp; followups:</p>
<p>[1] <a href="http://blogs.mozilla-europe.org/?post/2008/12/05/Romanian-community-dinner-in-Bucharest" target="_blank">http://blogs.mozilla-europe.org/?post/2008/12/05/Romanian-community-dinner-in-Bucharest</a></p>
<p>[2] <a href="http://blogs.mozilla-europe.org/?post/2008/12/10/Mozilla-events-in-Romania" target="_blank">http://blogs.mozilla-europe.org/?post/2008/12/10/Mozilla-events-in-Romania</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.rosedu.org/node/68" target="_blank">http://www.rosedu.org/node/68</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.flickr.com/photos/30176726@N04/3085723952/" target="_blank">http://www.flickr.com/photos/30176726@N04/3085723952/</a></p>
<p>[5] <a href="http://flickr.com/photos/toniher/sets/72157610833305715/" target="_blank">http://flickr.com/photos/toniher/sets/72157610833305715/</a></p>
<p>And use Open Standards <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/wffs.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-415" title="wffs" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/12/wffs.png" alt="" width="450" height="344" /></a><br />
<a href="http://www.mozilla.com/firefox?from=sfx&amp;uid=228072&amp;t=309"><img src="http://sfx-images.mozilla.org/affiliates/Buttons/firefox3/468x60.png" border="0" alt="Spreadfirefox Affiliate Button" /></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/12/04/mozilla-in-politehnica/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>9</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Instant messaging: Pidgin</title>
		<link>http://alexj.info/2008/11/23/instant-messaging-pidgin/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/11/23/instant-messaging-pidgin/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 22 Nov 2008 23:10:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[free]]></category>
		<category><![CDATA[Gaim]]></category>
		<category><![CDATA[Instant messaging]]></category>
		<category><![CDATA[Pidgin]]></category>
		<category><![CDATA[Yahoo Messenger]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=385</guid>
		<description><![CDATA[Majoritatea persoanelor ce folosesc un instant messenger, folosesc Yahoo Messenger.  Este un software destul de bun, dar faptul ca Yahoo il tine atat de inchis ( ultimele cautari dupa specificatiile protocolului YM m-au dus pe niste site-uri foarte obscure) fac ca Yahoo Messenger ( ca si produsele Microsoft de exemplu) sa ramana foarte usor foarte [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Majoritatea persoanelor ce folosesc un instant messenger, folosesc Yahoo Messenger.  Este un software destul de bun, dar faptul ca Yahoo il tine atat de inchis ( ultimele cautari dupa specificatiile protocolului YM m-au dus pe niste site-uri foarte obscure) fac ca Yahoo Messenger ( ca si produsele Microsoft de exemplu) sa ramana foarte usor foarte in urma.</p>
<p>Alternativa open source este <strong>Pidgin</strong> ( <a href="http://pidgin.im/" target="_blank">http://pidgin.im/</a> ). Pidgin a evoluat din <strong>GAIM</strong> pe care am mai avut incercari sa migrez, dar atunci era mult prea rudimentar. Determinat de multiplele probleme pe care le-am avut cu ultimele versiuni de Yahoo Messenger am trecut 100% pe Pidgin (recunosc, a trebuit sa ma obisnuiesc cu el, pentru ca intotdeauna comoditatea este puternica). Si nu regret deoarece s-a dovedit a fi un software foarte bine gandit. Desi s-a scos Yahoo Messenger 9 nu ma voi intoarce la el.</p>
<p><strong>De ce Pidgin?</strong></p>
<p>In primul rand, este open software&#8230; asta inseamna ca se scot versiuni des (spre deosebire de anii lungi intre doua versini de YM). Este suportat si dezvoltat de catre o comunitate care incearca sa ofere cat mai multe lucruri utilizatorilor (spre deosebire de o companie mare care de obicei ofera, din motive de marketing, cate un singur feature nou la un moment dat).</p>
<p>Are multe lucuri mici care il fac interesant. Mi se pare foarte interesant, de exemplu faptul ca pot pune grupurile in orice ordine vreau eu (nu doar alfabetica). Imi place ca apare langa statusul unui contact avatarul sau mare, alaturi de o iconita ce indica starea (busy, away, online, offline). Poti salva un numar nelimitat de status-uri (lucru pe care il folosesc la maxim) si ca ultimul status ales se pune automat la loc atunci cand te reconectezi. Fereastra cu un prieten se deschide atunci cand el/ea incepe sa tasteze, nu cand trimite primul mesaj (deci esti deja gata sa ii zici &#8216;salut&#8217;).  Informatiile despre un contact pot contine inclusiv adresa IP a respectivului si in caz ca statusul respectivului are mai multe link-uri, ele pot fi accesate independent. Sistemul de transfer de fisiere seamana cu un download manager si este mai util. Pot fi adaugate emoticonuri noi (si exista set-uri de emoticonuri disponibile pentru download).</p>
<p>Foare utile sunt <strong>plugin</strong>-urile. Pidgin vine cu foarte multe plugin-uri, dar mai sunt si altele disponibile pe Internet. Unele sunt fun (exemplu posibilitatea setarii raspunsului automat cand cineva iti scrie un mesaj, ce poate fi foarte stresant pentru unii <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ) sau doar utile (exemplu afisarea momentelor in care un prieten intra/iese/devine idle/redevine activ). Un lucru ce lipseste by default este posibilitatea sa iti apara popup deasupra a system tray cand cineva intra sau iese, dar printr-un plugin care afiseaza si cand cineva devine idle/revine sau incepe sa scrie ceva sau trimite un mesaj, folosind popup-uri in orice forma dorita (plugin-ul se numeste <a href="http://plugins.guifications.org/trac/wiki/Guifications" target="_blank"><strong>Guifications</strong></a>).</p>
<p><strong>De ce nu Pidgin?</strong></p>
<p>Putin motive si mici. Unul este faptul ca nu arata prea bine (Linux style).  Nu afiseaza pop-up cand primesti un email (afiseaza un mesaj dar nu sare in evidenta&#8230; noroc ca folosesc din ce in ce mai putin emailul de la Yahoo). Probabil cel mai mare dezavantaj este faptul ca arhiva nu este compatibila cu Yahoo Messenger. Si cateodata mai sunt probleme cu incompatibilitatea transferului de fisiere intre Pidgin si Yahoo Messenger.</p>
<p>Desi eu il folosesc pentru YM, Pidgin poate fi folosit pe toate protocoalele de IM (Jabber/XMMP, ICQ, AIM, MSN, IRC).  De asemenea, pot fi adaugate doua conturi de YM de exemplu in acelasi timp.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/11/23/instant-messaging-pidgin/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>8</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Guide to Remote Admin Tools</title>
		<link>http://alexj.info/2008/10/26/guide-to-remote-admin-tools/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/10/26/guide-to-remote-admin-tools/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 26 Oct 2008 18:29:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[fireftp]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Putty]]></category>
		<category><![CDATA[realvnc]]></category>
		<category><![CDATA[remote admin]]></category>
		<category><![CDATA[remote desktop]]></category>
		<category><![CDATA[scp]]></category>
		<category><![CDATA[sdm]]></category>
		<category><![CDATA[ssh]]></category>
		<category><![CDATA[telnet]]></category>
		<category><![CDATA[tightvnc]]></category>
		<category><![CDATA[vnc]]></category>
		<category><![CDATA[webmin]]></category>
		<category><![CDATA[winscp]]></category>
		<category><![CDATA[yast]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=67</guid>
		<description><![CDATA[Multe din taskurile unui sysadmin nu se fac de pe tastatura conectata la masina respectiva. Deci administrarea de la distanta a sistemelor este un skill important. Am sa trec in revista cateva tool-uri pe care eu le folosesc. Primul protocol la care ma gandesc cand vine vorba de subiectul acesta, este telnet, dar practic asaceva [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Multe din taskurile unui sysadmin nu se fac de pe tastatura conectata la masina respectiva. Deci administrarea de la distanta a sistemelor este un skill important. Am sa trec in revista cateva tool-uri pe care eu le folosesc.</p>
<p>Primul protocol la care ma gandesc cand vine vorba de subiectul acesta, este <strong>telnet</strong>, dar practic asaceva nu exista <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  (poate doar pentru routere si switchuri Cisco neconfigurare cu securitate <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> ). <strong>SSH</strong>-ul este probabil cel mai puternic si cel mai folosit. Secure Shell-ul este secure deoarece foloseste criptare prin RSA cu perechi de chei pentru a asigura o conexiune protejata. In situatia in care masina remote este un Linux box, mai mult ca sigur are instalat <strong>openSSH </strong>(trebuie doar pornit, sau permis din firewall). Cand vine vorba de Windows, nu prea am vazut servere SSH (dar asta nu inseamna ca nu exista). Daca masina locala este un Linux, partea client side e rezolvata&#8230; accesul remote se face folosind utiliatul <strong>ssh </strong>(sintaxa fiind <strong>ssh user@domain</strong> ). Daca suntem pe Windows (sau pe Linux dar vrem alt tool) avem <a title="Putty" href="http://www.chiark.greenend.org.uk/~sgtatham/putty/" target="_blank"><strong>Putty</strong></a>. M-am indragostit de el de cand l-am vazut dintr-un simplu motiv: era o aplicatie standalone de dimensiuni mici (deci de oriunde puteam sa il downloadez de pe net si sa il rulez fara install). 90% din ce fac eu remote, fac cu ajutorul lui Putty.</p>
<p>In cazul in care aveti nevoie de transfer de fisisre (upload mai exact) aveti basicly doua optiuni. Una este FTP-ul clasic. Eu de obicei folosesc drept client <strong>FireFTP</strong> care este un plugin pentru Firefox.  Dar de multe ori servicul de FTP nu este deschis pe server (sau nu exista acces la tot sistemul de fisiere). In acest caz eu obisnuiesc sa folosesc utilitarul din pachetul SSH <strong>scp</strong> (secure copy). Copiere Linux-Linux este usor deoarece comanda scp vine odata cu clientul de ssh (sintaxa este <strong>scp fisier_local user@server:/cale/catre/director </strong>pentru upload&#8230; pt download pur si simplu schimbati ordinea server-clinet&#8230; wildcard-urile sunt permise). Daca sunteti pe Windows, puteti folosi <strong><a title="WinSCP" href="http://winscp.net/eng/index.php" target="_blank">WinSCP</a></strong>, care la mine pe Windows se afla langa Putty <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  . De mentioat ca viteza la scp e mult mai mica ca la FTP sau HTTP, dar eu zic ca e un sistem foarte bun de transfer.</p>
<p>Daca nu ne place command line-ul (I can&#8217;t imagine how can anyone not like CLI, but anyway&#8230;) avem optiunea de <strong>VNC</strong>, ceea ce ne-ar permite sa vedem exact ce este afisat pe monitorul masinii remote. VNC-ul il folosesc mai mult cand trebuie sa controlez o masina Windows. Ca server VNC pe Windows, prefer <strong><a title="RealVNC" href="http://www.realvnc.com/" target="_blank">RealVNC</a></strong> versiunea free. E bine ca e free, dar nu ofera o securitate la fel de buna ca cea Pro (pe care o puteti incerca ca trial) si sincer am avut niste probleme de securitate (solutia a fost sa schimb porturile pe care asculta si/sau sa restrictionez accesul doar la anumite hosturi/retele). Un lucru pe care il ofera RealVNC si pe care multi nu o prea folosec este clientul VNC Java. Asta inseamna ca daca nu am un client pe calculator, il pot accesa de pe HTTP la adresa serverului VNC doar pe alt port. Ca si client putem folosi tot RealVNC (Client) sau, de multe ori prefer <strong><a title="TightVNC" href="http://www.tightvnc.com/" target="_blank">TightVNC </a></strong>(care are si optiunea de server) din acelasi motiv pe care folosesc Putty &#8211; pentru ca gasesc pe siteul lor o aplicatie mica standalone pe care doar o downloadez si rulez. De asemenea putem folosi VNC ca mijloc de prezentare in clase (cum facem noi la Academia Cisco) <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  .</p>
<p>Asemanator cu VNC avem (dar doar pe Windows) <strong>Remote Desktop Connection</strong>. Nu prea il folosesc (dar uneori este mai eficient ca VNC, deoarece spre deosebire de acesta, care face screenshot-uri la desktop, Remote Desktop Connection se bazeaza pe actiunile capturate de catre sistemul de operare). Dar pentru ca e integrat in Windows, it has it&#8217;s drawbacks.</p>
<p>Trecand la mijloace mai avansate de administare, va prezint <strong><a title="Webmin" href="http://www.webmin.com/" target="_blank">Webmin</a></strong>. Este un tool extrem de puternic, care m-a impresinat de cand l-am vazut. Functioneaza doar pe Linux (well..Unix clones). Se bazeaza pe o interfata Web (are un Apache in spate) accesibila prin orice browser. Ofera informatii despre sistem, si se pot face orice taskuri administrative (adaugat/sters user, listat/oprit procese, deschis servere, configurare firewall&#8230;ANYTHING). Si daca pachetul de baza nu face ce va trebuie, se pot adauga module care sa faca respectiva functie. It&#8217;s a great piece of sofware.</p>
<p>Motivul pentru care nu prea folosesc webmin este 1) pentru ca imi place command line-ul, ergo basic ssh, 2) Linux box-ul meu de acasa ruleaza SuSe. Si ce imi place mie la SuSe este <strong>YaST </strong>(yet another system tool). YaST este un fel de control panel, de unde se poate administra tot sistemul. Este accesibil din interfata grafica, DAR exista si o versiune de textmode. Acest lucru il face mai puternic, deoarece, odata ce am acces ssh la masina, pot accesa YaST-ul din command line si pot face tot ce as putea local. I love it.</p>
<p>Trecand de la PC-uri la alte echipamente, mai vreau vreau sa vorbesc despre accesul remote la routerele Cisco. Dupa cum orice CCNAist stie, routerele Cisco se pot accesa prin telnet sau, daca sunt configuare cum ar trebui, prin ssh. De obicei exista si optiunea de admintrare prin server HTTP.  Un tool mai avansat este <strong>SDM</strong>-ul. Unele routere au fisierele pentru SDM in memoria flash, permitand accesul doar printr-un browser (cu Java Runtime Enviroment). Daca nu, SDM-ul poate fi un soft local pe PC cu care se poate conecta la router.</p>
<p>Sunt multe tool-uri care ar face aceste lucruri&#8230;acestea sunt cateva folosite de mine si care poate va ajuta si pe voi.</p>
<p>Have fun <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/10/26/guide-to-remote-admin-tools/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>In UPB: Ubuntu Install Fest II &amp; MovieNight</title>
		<link>http://alexj.info/2008/10/06/in-upb-ubuntu-install-fest-ii-movienight/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/10/06/in-upb-ubuntu-install-fest-ii-movienight/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 06 Oct 2008 20:35:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[MovieNight]]></category>
		<category><![CDATA[SRAITS]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu Install Fest]]></category>
		<category><![CDATA[UPS]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=308</guid>
		<description><![CDATA[Sambata, 11 Octombrie 2008 la ora 12:00 ROSEdu organizeaza al doilea Ubuntu Install Fest in Facultatea de Automatica si Calculatoare. Cine doreste sa isi instaleze Ubuntu (incluzand Kubuntu sau XUbuntu) pe calculatorul lor si au nevoie de putin ajutor este benevenit in EG106 (Laboratorul USO/IXIA Labs) unde va fi asteptat de o echipa pasionata de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/10/uifavatarv2.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-309" title="uifavatarv2" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/10/uifavatarv2.jpg" alt="" width="180" height="180" /></a></p>
<p>Sambata, 11 Octombrie 2008 la ora 12:00 <a title="http://www.rosedu.org/" href="http://www.rosedu.org/" target="_blank"><strong>ROSEdu</strong></a> organizeaza al doilea <strong>Ubuntu Install Fest</strong> in Facultatea de Automatica si Calculatoare. Cine doreste sa isi instaleze Ubuntu (incluzand Kubuntu sau XUbuntu) pe calculatorul lor si au nevoie de putin ajutor este benevenit in EG106 (Laboratorul USO/IXIA Labs) unde va fi asteptat de o echipa pasionata de open software dornica sa va ajute.</p>
<p>Eu voi fi acolo ca membru in echipa de suport (si nu as vrea sa ma limitez doar la Ubuntu <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ).</p>
<p>Tot sambata <a title="http://sraits.ro" href="http://sraits.ro" target="_blank"><strong>SRAITS</strong></a> organizeaza un <strong>MovieNight </strong>la ora 19:00 in EC004. Pentru detalii, <a title="http://movie.sraits.ro" href="http://movie.sraits.ro" target="_blank">http://movie.sraits.ro</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/10/06/in-upb-ubuntu-install-fest-ii-movienight/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Firefox Add-ons</title>
		<link>http://alexj.info/2008/09/30/firefox-add-ons/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/09/30/firefox-add-ons/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 30 Sep 2008 16:42:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[add-on]]></category>
		<category><![CDATA[ChatZilla]]></category>
		<category><![CDATA[Download Day 2008]]></category>
		<category><![CDATA[FireBug]]></category>
		<category><![CDATA[Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[fireftp]]></category>
		<category><![CDATA[Moues Gestures]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=177</guid>
		<description><![CDATA[Firefox&#8230; no introduction required (si daca nu ai auzit de el, probabil ai gresit site-ul ). Dupa lungi asteptari, Firefox3 a fost scos acum ceva luni. Ziua in care a fost scos a fost numita Download Day 2008, zi in care s-a stabilit recordul mondial pentru cele mai multe download-uri a unui soft in 24h, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Firefox&#8230; no introduction required (si daca nu ai auzit de el, probabil ai gresit site-ul <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ).</p>
<p>Dupa lungi asteptari, Firefox3 a fost scos acum ceva luni. Ziua in care a fost scos a fost numita <strong>Download Day 2008</strong>, zi in care s-a stabilit recordul mondial pentru cele mai multe download-uri a unui soft in 24h, adica 8 milioane <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' />  . Mi-am facut si eu datoria de a downloada si am o <a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/certificate.pdf">diploma </a>care sa o dovedeasca <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  .</p>
<p>Desi multi nu au fost impresionati de versiunea 3, mie chiar mi-a placut. Facilitatile noi mi s-au parut interesante (gen cautarea in history din campul de adrese in real time pe care o folosesc din plin). Dar totusi exista unele lucruri care nu sunt incluse in programul de baza, dar sunt disponibile ca <strong>add-on</strong>-uri. Si pentru ca FF3 a avut timp sa se &#8216;coaca&#8217;, au inceput sa apara add-on-uri stabile pentru versiune. As vrea sa le listez pe cele care eu le folosesc (nu neaparat in mod constant).</p>
<p>Primul este <a title="FireFTP" href="http://fireftp.mozdev.org/" target="_blank"><strong>FireFTP</strong></a>. Desi clientul de FTP intern din Firefox a devenit ceva mai atragator, tot are limitarea ca se poate doar downloada. FireFTP este un client full featured si il folosesc destul de des.</p>
<p>Pentru momentele in care mai caut suport pe canale IRC (si nu am mIRC sau XChat la dispozitie) prefer sa folosesc <strong><a title="ChatZilla" href="https://addons.mozilla.org/en-US/firefox/addon/16" target="_blank">ChatZilla</a></strong>. Este un client IRC destul de simplut, dar util.</p>
<p>Un tool foarte bun pentru webdeveloperi este <strong><a title="FireBug" href="https://addons.mozilla.org/en-US/firefox/addon/1843" target="_blank">FireBug</a></strong> care ofera posibilitatea de a vizualiza si modifica in timp real codul unei pagini HTML precum si pentru a face debug-ing pe pagina. Mi s-a parut foarte puternic cand am incercat sa scriu niste cod JavaScript.</p>
<p>Last but not least, <strong><a title="Mouse Gestures" href="https://addons.mozilla.org/en-US/firefox/addon/39" target="_blank">Mouse Gestures</a></strong>. Este, din cate am inteles, o idee din Opera ce permite activarea unor actiuni (gen Back, Forward, New Page, New Tab) din miscari ale mouse-ului (exemplu mut mouse-ul sus, apoi jos si dupa stanga si imi deschide un site). Daca va invatati sa il folositi poate face navigarea mai usoara.</p>
<p>Acestea sunt cateva exemple&#8230; sunt sute de astfel de add-on-uri disponibile pe <a title="https://addons.mozilla.org/" href="https://addons.mozilla.org/" target="_blank">https://addons.mozilla.org/</a> care va pot face browserul mai placut.</p>
<p>P.S. Use Firefox! <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /><br />
<a href="http://www.spreadfirefox.com/node&amp;id=228072&amp;t=324"><img title="Firefox 3" src="http://sfx-images.mozilla.org/affiliates/Buttons/firefox2/firefox-spread-btn-3.png" border="0" alt="Firefox 3" /></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/09/30/firefox-add-ons/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>DOSbox for nostalgia</title>
		<link>http://alexj.info/2008/09/24/dosbox-for-nostalgia/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/09/24/dosbox-for-nostalgia/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 23 Sep 2008 22:24:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[abandonware]]></category>
		<category><![CDATA[DOS]]></category>
		<category><![CDATA[DOSbox]]></category>
		<category><![CDATA[emulator]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[old games]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=301</guid>
		<description><![CDATA[Nu mai am de mult contact cu lumea jocurilor noi, dar uneori o pauza nu strica. Am vazut relativ recent la cineva aparent la fel de nostalgic ca si mine, niste jocuri extrem de vechi (DOS sau maxim Win95) si mi-am adus aminte cat de interesante puteau fi. Dar cum astfel de jocuri nu mai [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Nu mai am de mult contact cu lumea jocurilor noi, dar uneori o pauza nu strica. Am vazut relativ recent la cineva aparent la fel de nostalgic ca si mine, niste jocuri extrem de vechi (DOS sau maxim Win95) si mi-am adus aminte cat de interesante puteau fi. Dar cum astfel de jocuri nu mai merg in Win XP or later sau pe Linux este nevoie de un emulator. De la acest prieten am aflat de <strong>DOSbox</strong>, un soft destul de fain. Merge pe orice platforma si este open soruce. Puteti sa il downloadati de pe <a title="dosbox" href="http://www.dosbox.com/" target="_blank">http://www.dosbox.com/</a>.</p>
<p>Bineinteles jocurile trebuiesc obtinute separat, dar am reusit sa fac rost de niste titluri destul de populare (gen Lemmings, Wolf3D, Prehistorik). De mentionat ca abandoneware-ul (cum mai sunt cunoscute softurile vechi) inca au nevoie de aceeasi licenta ca si cand ar fi noi.</p>
<p>Softul se instaleaza destul de usor (prin installer, surse sau package manager). Trebuie rulata consola de dosbox, apoi mountat un director (cel cu jocul) de pe sistemul de fisiere in structura de directoare emulata in dosbox. Aceasta se face pri  comanda<strong> mount c: /home/cale/spre/director</strong> , unde C: este driveul emulat, iar /home/&#8230; este un director de pe sistemul de operare. Dupa ce dati mount puteti naviga prin C: cu comenzi normale de DOS.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/screenshot.png"><img class="size-full wp-image-302 aligncenter" title="screenshot" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/screenshot.png" alt="" width="500" height="375" /></a></p>
<p>M-a mirat foarte mult faptul ca inca mai stiam multe din secretele jocurilor (Prehistorik2, Wolf3D) <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> </p>
<p>O chestie funny pe care am descoperit-o la Prehistorik2: la ecranul initial zice &#8220;Yeaa! My game is still working in 2008!! Programmed in 1992 on an .286 12MHz&#8230;enjoy oldies!!&#8221;.  A fost gandit pentru viitor jocul <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  The clasics never die <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
<p>Enjoy! <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/09/24/dosbox-for-nostalgia/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Instant Messaging: XMPP</title>
		<link>http://alexj.info/2008/09/09/instant-messaging-xmpp/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/09/09/instant-messaging-xmpp/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Sep 2008 07:30:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[chat]]></category>
		<category><![CDATA[comunicare]]></category>
		<category><![CDATA[Extensible Messaging and Presence Protocol]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>
		<category><![CDATA[GTalk]]></category>
		<category><![CDATA[Instant messaging]]></category>
		<category><![CDATA[Jabber]]></category>
		<category><![CDATA[XMPP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=246</guid>
		<description><![CDATA[Comunicarea pe Internet si-a schimbat multe forme de-a lungul lungul timpului. Pornind de la email si newsgroups, la forumuri si IRC si ajungand la metode cat mai apropiate de real-time si cu cat mai multe facilitati: instant messanging (tendinta fiind spre comunicarea in lumi virtuale, gen SeccondLife). Cea mai cunoscuta forma este acum Yahoo Messenger [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Comunicarea pe Internet si-a schimbat multe forme de-a lungul lungul timpului. Pornind de la email si newsgroups, la forumuri si IRC si ajungand la metode cat mai apropiate de real-time si cu cat mai multe facilitati: <strong>instant messanging</strong> (tendinta fiind spre comunicarea in lumi virtuale, gen SeccondLife). Cea mai cunoscuta forma este acum Yahoo Messenger (cred ca putini sunt familiari cu ICQ de exemplu, acesta fiind primul meu contact cu IM si asta inainte sa ma fi gandit ce popular va deveni sistemul). Alte exemple ar fi Skype (desi este cunoscut mai mult pentru audio/video chat decat pentru text chat), AIM si din pacate prea neglijat <strong>GoogleTalk</strong>. Ma opresc la GTalk deoarece, spre deosebire de Yahoo Messenger si Skype, clientul de la Google foloseste un standard deschis: <strong>XMPP</strong>.</p>
<p><a title="XMPP" href="http://www.xmpp.org/" target="_blank">XMPP</a><strong> (Extensible Messaging and Presence Protocol)</strong> este un protocol de instant messanging inspirat de XML. A stat la baza clientului <strong>Jabber </strong>( de obicei, termenii XMPP si Jabber sunt folositi pentru a denumi acelasi lucru, protocolul XMPP). Google si-a aratat interesul in comunitatea Jabber si, folosind un protocol VoIP pentru voce si XMPP pentru text, a scos clientul Google Talk (sau GTalk). Desi cu putine feature-uri fata de alti clienti, faptul ca este bazat pe standarde open ofera un potential mult mai mare fata de ceilalti clienti.</p>
<p>Primul lucru pe care l-am remarcat la protocolul acesta este asemanarea foarte mare cu SIP si probabil daca va jucati putin cu cele doua protocoale veti intelege de ce (incepand de la modul de adresare user@domeniu, la coduri de eroare si pana la modul de interconectare a serveleror). Ofera suport pentru interconectarea clientilor ce folosesc alte protocoale (cum ar fi OSCAR de la AIM/ICQ) si de asemenea integrarea altor servicii cum ar fi VoIP sau SMS. Am observat si lipsa catorva feature-uri, cum ar fi trimiterea de fisiere. Faptul ca sa se bazeaza pe XML si trimitere de text pur face dificil transferul de fisiere binare, dar acest lucru este rezolvat de HTTP (sau prin codare base64 asemanator email-ulurilor).</p>
<p>[Va urma]</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/09/09/instant-messaging-xmpp/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Take a break the Open Source way</title>
		<link>http://alexj.info/2008/08/28/take-a-break-the-open-source-way/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/08/28/take-a-break-the-open-source-way/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 Aug 2008 23:28:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Worms]]></category>
		<category><![CDATA[WormuX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=209</guid>
		<description><![CDATA[In timp ce asteptam sa se instaleze un program pe un Linux am zis sa imi ocup timpul cu un joculet. Si cum Mines nu ma atragea, mi-am adus aminte de ceva ce am descoperit la ROSEdu&#8217;s Ubuntu Install Fest: WormuX. Fanii jocului Worms il vor aprecia. WormuX este versiunea de Linux a Worms (cel [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>In timp ce asteptam sa se instaleze un program pe un Linux am zis sa imi ocup timpul cu un joculet. Si cum Mines nu ma atragea, mi-am adus aminte de ceva ce am descoperit la <a title="UIF" href="http://rosedu.org/node/61">ROSEdu&#8217;s Ubuntu Install Fest</a>: <strong>WormuX</strong>. Fanii jocului Worms il vor aprecia. WormuX este versiunea de Linux a Worms (cel clasic, nu 3D). E foarte bine facut, se misca mult mai bine ca originalul si este plin de caractere si nume specifice lumii OpenSource.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/screenshot-1.png"><img class="aligncenter size-medium wp-image-215" title="screenshot-1" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/screenshot-1-300x225.png" alt="" width="300" height="225" /></a></p>
<p>Daca vreti sa il testati, get it from <a title="wormux" href="http://www.wormux.org" target="_blank">wormux.org</a> (sau &#8220;apt-get install wormux&#8221; pt Debian based distros) si have fun luptandu-va cu pinguini, vulpi sau gnu in echipe gen Firefox, GNU sau PHP. Have fun <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/08/28/take-a-break-the-open-source-way/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

