Termenul de care aud mult prea des in ultimul timp este IPv6. Don’t get me wrong, sunt pro IPv6, doar ca nu imi place ca se vorbeste prea mult si se implementeaza prea putin. In curiculumul nou de CCNA4 exista o buna bucata de IPv6 (desi calitatea lui lasa de dorit, precum si lipsa laboratoarelor practice).

Am decis sa fac un mini-lab in GNS3 (btw, ati putea sa va uitat peste Introul la GNS3) in care sa implementez basic IPv6 cu RIP ca protocol de rutare. O topologie cu 4 routere, legate astfel:

Primul lucru pe care il vom face e sa aplicam adresele. Ce mi-a placut mie la IPv6 e faptul ca merge mai usor configurarea pentru ca e mai putin de scris (cel putin daca folosesc adrese simple, pentru laburi). Desi adresa v6 este mult mai lunga, exista o metoda de a prescurta o adresa prin neglijarea zerourilor (ex. 0001:0000:0000:0000:0000:0000:0000:0002 se poate scrie doar 1::2). Pe langa prescurtarea adresei se prescurteaza si subnetul (deci vom folosi notatia cu / ex. /64).

Vom folosi patru retele /96 de exemplu (asta inseamna ca fiecare retea va avea disponibile atatea adrese IP pentru hosturi cat tot spatiul de adresare IPv4…cool huh? merge impotriva a tot ce am invatat despre conservarea IPurilor ). Si vom avea retele 1::0, 2::0, 3::0 si 4::0 /96.  Configuarea va arata cam asa:

R1>en

R1#configure terminal

R1(config)#interface f0/0

R1(config-if)#ipv6 address 1::1/96

R1(config-if)#no shutdown

R1(config)#end

Practic singura diferenta este faptul ca in loc de “ip address” avem “ipv6 addess”. Atentie, o interfata poate avea ambele adrese IP, si v4 si v6.

Facem o verificare daca am configurat cum trebuie cu #show ipv6 interface brief.

Facusem o greseala si vroiam sa va atrag atentia Pe R1 am setat gresit adresa ip (v6) si apoi am setat-o si pe cea buna. Nu se suprascrie peste cea veche… pot fi mai multe adrese asociate unei interfete. Am corectat dupa. Daca incercati sa dati show ip int brief veti vedea ca nu este nimic acolo. Sunt stackuri diferite… saterile ipv4 cu cele ipv6 nu au nici o legatura.

Hai sa trecem la routare. Prima data trebuie sa activam forward-area de pachete ipv6 prin comanda data pe toate routerele

R1(config)#ipv6 unicast-routing

Next, pornim RIP-ul. RIPv6 seamana putin cu OSPF deoarece putem lansa mai multe instante, doar ca in loc sa fie identificate prin numar de proces, sunt identificate printr-un nume. Activarea RIP se face prin

R1(config)#ipv6 router rip nume

R1(config-rtr)#exit

Spre deosebire de RIPul vechi, nu vom mai specifica retelele pe care facem schimb de route, ci vom specifica interfetele.

R1(config-if )#ipv6 rip nume enable

Verificam daca au fost invatate rutele prin show ipv6 route

Informatile despre procesele RIP le aflat prin show ipv6 rip

In tabele din show ip route nu se va produce nici o modificare deoarece, dupa cum am zis, sunt stive diferite.

Un ping intre oricare adrese va demonsta ca avem o convergenta.

That’s all.

Nu mai am de mult contact cu lumea jocurilor noi, dar uneori o pauza nu strica. Am vazut relativ recent la cineva aparent la fel de nostalgic ca si mine, niste jocuri extrem de vechi (DOS sau maxim Win95) si mi-am adus aminte cat de interesante puteau fi. Dar cum astfel de jocuri nu mai merg in Win XP or later sau pe Linux este nevoie de un emulator. De la acest prieten am aflat de DOSbox, un soft destul de fain. Merge pe orice platforma si este open soruce. Puteti sa il downloadati de pe http://www.dosbox.com/.

Bineinteles jocurile trebuiesc obtinute separat, dar am reusit sa fac rost de niste titluri destul de populare (gen Lemmings, Wolf3D, Prehistorik). De mentionat ca abandoneware-ul (cum mai sunt cunoscute softurile vechi) inca au nevoie de aceeasi licenta ca si cand ar fi noi.

Softul se instaleaza destul de usor (prin installer, surse sau package manager). Trebuie rulata consola de dosbox, apoi mountat un director (cel cu jocul) de pe sistemul de fisiere in structura de directoare emulata in dosbox. Aceasta se face pri comanda mount c: /home/cale/spre/director , unde C: este driveul emulat, iar /home/… este un director de pe sistemul de operare. Dupa ce dati mount puteti naviga prin C: cu comenzi normale de DOS.

M-a mirat foarte mult faptul ca inca mai stiam multe din secretele jocurilor (Prehistorik2, Wolf3D)

O chestie funny pe care am descoperit-o la Prehistorik2: la ecranul initial zice “Yeaa! My game is still working in 2008!! Programmed in 1992 on an .286 12MHz…enjoy oldies!!”. A fost gandit pentru viitor jocul The clasics never die

Enjoy!

Daca vreti sa va jucati cu un router Cisco si nu aveti acces la un echipament adevarat, aveti nevoie de un soft care sa va ofere aceleasi functii ca the real deal. Am mai mentionat Packet Tracer, un tool oferit de Cisco cu multe functii oferite (cel putin de la versiunea 4 in sus). Imi place foarte mult sa il folosesc si il recomand. Dar Packet Tracer este un simulator. Aceasta inseamna ca doar simuleaza ce ar trebui sa faca adevaratul router. In spate sunt doar niste if-uri si else-uri si in functie de ce comanda este introdusa si anumiti parametrii se returneaza un output.

O alta varianta ar fi un emulator. Diferenta este ca in loc sa simuleze ce ar face codul IOS-ului (sistemul de operare al routerelor Cisco), el chiar ruleaza codul doar ca nu pe platforma routerului (Power PC) ci pe o platforma de PC (i386).  Un astfel de soft este Dynamips, care ruleaza IOS-ul pe un PC sub forma unui daemon (serviciu), accesibil prin telnet pe un port pe localhost. Pentru a crea o retea de astfel de routere avem nevoie de un al doilea program care sa le lege. Aici intervine Dynagen. Acesta controleaza instante de dynamips in functie de setarile fisierului .net unde se mentioneaza routerele si felul in care sunt conectate (prin interfete Ethernet/ Seriale, switch virtual sau nor de Frame Relay).

Dar interfata dynagen este foarte user unfriendly (command line care mai ales in Windows e..well..Windows). Aici intervine GNS3. Este o interfata grafica care ruleaza deasupra lui dynagen si dynamips si este la fel de usor de folosit ca Packet Tracer. Puteti downloada installerul de Windows complet cu toate pachetele necesare (inclusiv dynamips si WinPCAP- pachetul ce captureaza pachetele pe pe interfete) de aici.

Dupa instalare, la prima rulare a GNS3 trebuie specificata calea catre executabilul dynamips (ar trebui sa fie detectat automat) si, mai important, calea catre un IOS. Atentie! Dynamips este doar emulatorul, programul de baza PESTE care ar rula un IOS. Asta inseamna ca de sistemul de operare al routerului trebuie sa faceti rost voi (Cisco IOS este un sistem de operare proprietar si closed-source… trebuie sa aveti drep de folosire al lui). IOS-ul vine sub forma unui fisier .bin, cu o dimensiunea de 10-50MB in functie de capabilitatile versiunii respective. Trebuie sa asociati modele de routere din GNS3 cu anumite sisteme de operare.

Designul unei topologii este foarte usor. All drag’n'drop. Adaugati echipamente din meniul din stanga si le conectati cu cablurile respective.

(Don’t mind the quality of the images…all done in MSPaint )

Pasul urmator este sa porniti routerele…

Dupa pornire, puteti sa accesati routerele prin Telnel. Din acelasi meniu ca si Start aveti Console. Rezultatul:

Si asta ar fi GNS3 in 10 minute. Recunosc ca sistemul nu e chiar usor pentru un incepator, dar de multe ori merita.

Pros and Cons: Proul este ca e un emulator si nu un simulator, deci permite cea mai realistica simulare a unui router. Cons-urile sunt mai multe: in primul rand mananca o cantitate imensa de resurse (RAM si CPU). In al doilea rand, trebuie sa procurati IOS-ul (ceea ce nu e usor). Si de simulat, nu putem emula decat routere si PIX-uri (cu ceva munca am inteles ca se poate emula si un Switch Layer3).

Am zis ca o introducere in acest sistem este necesara deoarece as dori sa revin cu alte exemple de lucruri ce pot fi facute cu aceste tooluri.