2. Mozilla și anuntă calendarul său pentru următorul an [4]. Firefox 3.6 este planificat pentru luna Noimbrie 2009. Va mai fi scoasă o veriune minoră, 3.7 în a doua jumătate a lui 2010 iar în ultimul trimestru din 2010 va fi lansat Firefox 4.0.

3. Se împlinește un an de când Google a lansat Chrome, care a avut o evoluție extrem de bună. Numărul de utilizatori a crescut foarte rapid, dar și calitatea lui a crescut (a reușit și el să treaca testul Acid3 cu 100% [5]).

Iată statisticile pentru primele 8 luni din 2009 (după site-ul W3Schools [6]):

Firefox rămâne cam la același procentaj și probabil nu va reuși să treacă de pragul de 50%. Chrome mai mult decât și-a dublat utilizatorii într-un an depășind și Safari și Opera. Se poate observa puterea pe care Google o are în spate. În viitor, sigur procentajul Chrome va crește mai mult, mai ales după ce companii ca Sony au anunțat că vor vinde laptop-urile lor cu Google Chrome instalat pe ele. Opera rămâne un club mai select și,  aparent, nu va reuși să influnețeze major piața. Internet Exporer a început să se conformeze cu unele standarde, deci ar trebui să fie un pas înainte pentru ei și, s-ar putea să își mențină piață. IE8 oferă și randarea lui proprie și oferă și opțiunea de Compatibility Mode pentru a fi compatibil cu versiunile anterioare.

[1] http://www.opera.com

[2] http://acid3.acidtests.org/

[3] http://alexj.info/?p=423

[4] https://tech.slashdot.org/story/09/09/02/1440214/Firefox-40-Goes-Chrome-New-UI-In-Q4-2010

[5] http://alexj.info/?p=978

[6] http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp

Firefox 3.0.11 (Windows 7 RC ) – 72%

Firefox 3.0.11 (Ubuntu 9.04) – 71%

Internet Explorer 8 (Windows 7 RC) – 20 %

Firefox 3.5 (Windows 7 RC) – 93%

Google Chrome 2.0.172.33 (Windows 7 RC) – 100%

Opera 10 Beta (Windows 7 RC) – 100%

Chromium (Ubuntu 9.04) – 79%

Firefox 3.5 Beta4 (Ubuntu 9.04) – 92%

Concluzii:

Firefox (Gecko) a reușit să urce cu 20 de procente și poate va reuși să ajungă din urmă WebKit. Presto (Opera) a rămas la 100% și WebKit (Chrome) a reușit să ajungă și el la 100%.

Internet Explorer a reușit să afișeze pagina cu rezultatul. [2]

[1] http://acid3.acidtests.org/

[2] http://alexj.info/2008/12/10/webbrowsers-cine-foloseste-standardrele/

În cazul în aţi urmat tactica de migrare  în mai mulţi paşi (see [1]) trecerea ar putea fi mai uşoră. Două lucuri de care sunt destul de ataşat sunt datele personale din browser şi cele din instant messenger. Bookmark-urile, istoria de navigare în cazul Firefox sunt stocate pe Windows în directorul $SYSTEM\Documents and Settings\$USER\Application Data\Mozilla în cazul XP sau $SYSTEM\Users\$USER\Application Data\Mozilla în cazul Vista. Echivalentul în Linux a acesui director este ~/.mozilla (este un director ascuns din directorul home al utilizatorului). Copierea conţinutului directorului din Windows în cel de Linux va duce o restaurere completă a setărilor Firefox (înclude parole salvate,  certificate digitale şi orice pluginuri instalate). Pentru foarte mulţi oameni este cel mai important clientul de email. În cazul Thunderbird migrarea se face la fel de uşor directorul fiind .mozilla-thunderbird, aflat în aceleaşi locaţii ca şi Firefox. Al doilea lucru pe care am ţinut să îl migrez a fost clientul de messenger, Pidgin. Toată arhiva şi setările se află în directorul .purple din Application Data pe Windows. În Windows faptul că directorul are un punct în faţă nu are nici o relevanţă, dar dacă este copiat în directorul home în Linux, el va fi ascuns şi va fi locul de unde vor fi luate setările Pidgin-ului.  Software-ul proprietar (Internet Explorer, Outlook Express, Yahoo Messenger) este foarte greu migrabil… analizaţi bine ce programe foloşiţi şi cât de importante vă sunt înainte de a face pasul spre un alt sistem de operare.

Dar rămân celelalte date, cele mai vizibile, cum sunt documentele personale. De când Microsoft a introdus NTFS ca sistem de fişiere pentru sistemele sale de operare, Linux-ul a avut problemle destul de mari cu accesarea partiţiilor de Windows. Faptul că NTFS este proprietar, un driver pentru el a fost foarte greu de codat. Mulţi ani NTFS pe Linux a fost foarte periculos (ducând până la pierderi de date). Dar acum, din fericire, s-a scos pe piaţa ntfs-3g [2] ce oferă o interactiune stabilă cu partiţiile Windows. După instalarea driverului (‘apt-get install ntfs-3g’ pe Debian based distributions) şi mount-area partiţiilor puteţi accesa datele.

Recomandat este ca partiţiile să fie mapate în sistemul de fişiere folosind fişierul /etc/fstab pentru a fi automat configurare la pornire. De asemenea trebuiesc setate drepturi potrivite (implicit doar root va avea drept de citire/scriere). Iată un exemplu de intrare în fstab în care utilizatorul normal ce foloseşte sistemul are drepturi depline

/dev/sdb1       /mnt/win         ntfs-3g    defaults,user,uid=alexj,gid=alexj,umask=007 0 0

[1] http://alexj.info/?p=621

[2] http://www.ntfs-3g.org/

Pentru activare, folosiți link-ul de Labs din contul de Gmail.

Lista de task-uri poate fi ținută la îndemână prin Firefox Bookmarks, într-un sidebar.  Pentru aceasta, trebuie adăugat linkul http://mail.google.com/tasks/ig în bookmarks. După creerea lui, click dreapta pe el, apoi din Properties se selectează opțiunea “Load this bookmark in the sidebar”.

Rezultatul este că dacă se dă click pe bookmark, pagina va apărea într-un sidebar în stânga paginii actuale.

[1] http://alexj.info/?p=370

Statisticile pe 2008 arată astfel:

Observaţii făcute:

Firefox a ajuns la doar 2 procente distănţă de Internet Explorer. Anul acesta au avut o crestere de piaţă foarte mare. Dacă trendul s-ar menţine, la mijlocul anului viitor ar trebui să depăşească IE.

Utilizatorii IE5 sunt aproape dispăruţi, şi IE7 a intrat în locul lui IE6 (asta datorită update-urilor forţate de Windows Update).

Google Chrome a avut o evoluţie înspăimântătoare… a ajuns instant la o cotă de piaţă de 3%… <edit>şi este abia la versiunea 1</edit>. Opera, care are o experienţă de 10 versiuni nu a reuşit să atingă o astefel de performanţă. ]

Statisticile despre sistemele de operare spun că Windows are peste 90% din piată pe când MacOS şi Linux au 5,3 respectiv 3,8.

[1] http://www.w3schools.com/

[2] http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp

[3] http://www.w3schools.com/browsers/browsers_os.asp

[4] http://www.w3schools.com/browsers/browsers_display.asp

Există un site care oferă o serie de teste numite Acid Tests ce testează dacă un browser respectă sau nu strandardele în domeniul Web (standardele W3C - World Wide Web Consortium). Testul Acid3 cred că e cel mai bun.

Am început prin a rula Acid3 pe browserul pe care îl folosesc eu (MozillaFirefox 3.0.4) şi am obtinut 71 de puncte (din 100).

Am fost dezamăgit deorece mă aşteptam ca princpipalul susţinător al standardelor deschise să obtină undeva la 90-100. Am testat Firefox 3.1 beta sperând la un scor mai bun. A fost mai bun, dar nu extraordinar: 88. Engine-ul Gecko aparent mai are nevoie de muncă.

Am trecut la Internet Explorer 7 unde rezultatul a fost cel aşteptat: un absolut dezastru… nici nu puteam vedea textul ce afişa scorul. Si este o problema extrem de mare, deoarece are cea mai mare cotă te piaţă ceea ce face pe majoritatea dezvoltatorilor web să facă site-uri compatibile în primul rând cu IE. Se dovedeşte din nou cât de puternic este Microsoft împotriva evoluţiei Internetului. Nu am putut testa IE6 pentru că nu am nici unul prin apropiere, dar dacă IE7 a obţinut atât, nu aş vrea să ştiu cât are 6.

Am testat şi noul Google Chrome (care este bazat pe engine-ul se la Safari: WebKit) şi a obţinut (pe versiunea 0.4.154.29)  88 puncte. Safari 3.1.2 mi-a returnat 75 puncte

Opera versiunea 9.62 a obţinut 85 puncte iar versiunea alpha a Opera 10 a obţinut un uimitor 100%, so good job Presto.

Pe Wikipedia la secţiunea Acid3 am găsit o lista completă de teste asupra mai multor navigatoare (inclusiv a unor browsere pentru dispozitive mobile).

Prezentarea a ţinut ceva peste doua ore şi cei doi reprezentanţi Mozilla (Alina Mierluş şi Antoni Hermoso) au prezentat Fundaţia Mozilla, produsele lor şi în general importanţa Open Software. Principalul focus a fost ideea de localizare a produselor Mozilla, adică traducerea aplicaţiilor (ex. Firefox şi Thunderbird) în limbile locale din toate ţările (în cazul nostru româna). În cadrul laboratorlul au fost prezentate produse ca Ubiquity sau Personas.

Deşi nu ştiu cât de interesant a fost partea despre limba română în software pentru majoritatea persoanelor din sală (cred că mulţi au aşteptat ceva mai tehnic), pe mine chiar m-a pus pe gânduri. Prezentarea a fost, oricum, foarte interesantă. Dar, de fapt, mai mult m-au atras conversaţiile pe care le-am avut cu o seară înainte, când am avut ocazia să stau la un pahar de vin cu preşedintele Mozilla Europa, Tristan Nitot. Am aflat foarte multe lucruri din interiorul Mozilla (cum ar fi noua lor organizare sau planurile lor pentru anii viitori). Tristan şi Antoni (unul din Franţa şi celălalt din Spania) au fost şocaţi să vadă cât de puţin pun românii preţ pe limba lor. Şi adevărul este că, deşi noi nu prea đăm importanţă, au dreptate Discuţiile au fost de la faptul că nu există destul software (nici propietar nici open) în limba română (ex. Windows-ul care este livrat cu calculatoarele vândute în România este în limba engleză) până la faptul câ nu sunt folosite diacriticile în diverse situaţii (de la afişe publicitare pânâ la acte oficiale).

Ca om din Computer Science sunt obişnuit sa folosesc termeni în limba engleză (exemplu mi se pare anormal şa zic ’semn de carte’ în loc de bookmark) şi de multe ori sunt împotriva încercării de a româniza majoritatea termenilor IT. Dar adevărul este că mulţi oameni ce trebuie să folosească un computer nu sunt specialişti în IT şi mai important nu sunt vorbitori de limba engleză. Prin urmare aceştia au o mare dificultate de a întelege o bucată nouă de tehnologie. Recunosc că eu nu ţin nimic în limba româna (şi de obicei primul lucru pe care îl fac atunci când am un software nou in limba română este să îl schimb în engleză) dar sunt persoane, cum ar fi părinţii noştrii cărora le este foarte greu să lucreze cu ceva ce nu este în limba română (cum ar fi tatăl meu care, la orice software nou sau dispozitiv electronic, chiar dacă are 1000 de feature-uri caută în primul rând dacă se poate seta în română).

În afară de problema folosirii termenilor în limba română mai e problema folosirii în cuvintele române a diacriticelor. Personal, mai mult din comoditate nu folosesc diacritice, dar, după cum se observă, acest articol este scirs cu diacritice şi sper că de acum încolo toate articolele de pe acest site  (btw, nu am de gând ca în viitorul apropiat să folosesc ’sait’ sau ’sit’ pentru termenul englez ’site’ sau alte cuvinte asemănătoare) să fie scrise astfel.

Concluzia: a fost foarte interesant să discut cu cei de la Mozilla, care sunt nişte oameni foarte pasionaţi şi foarte deschişi la minte (şi in software ). Mi-a placut faptul că am avut ocazia să dau nişte sugestii de markeing direct către preşedintele Mozilla Europa şi el chiar a ascultat cu mare atenţie. De asemenea am discutat şi posibile viitoare colaborări în alte evenimente de promovare Free and Open Software.

LE:

Poze & followups:

[1] http://blogs.mozilla-europe.org/?post/2008/12/05/Romanian-community-dinner-in-Bucharest

[2] http://blogs.mozilla-europe.org/?post/2008/12/10/Mozilla-events-in-Romania

[3] http://www.rosedu.org/node/68

[4] http://www.flickr.com/photos/30176726@N04/3085723952/

[5] http://flickr.com/photos/toniher/sets/72157610833305715/

And use Open Standards

Dupa lungi asteptari, Firefox3 a fost scos acum ceva luni. Ziua in care a fost scos a fost numita Download Day 2008, zi in care s-a stabilit recordul mondial pentru cele mai multe download-uri a unui soft in 24h, adica 8 milioane . Mi-am facut si eu datoria de a downloada si am o diploma care sa o dovedeasca .

Desi multi nu au fost impresionati de versiunea 3, mie chiar mi-a placut. Facilitatile noi mi s-au parut interesante (gen cautarea in history din campul de adrese in real time pe care o folosesc din plin). Dar totusi exista unele lucruri care nu sunt incluse in programul de baza, dar sunt disponibile ca add-on-uri. Si pentru ca FF3 a avut timp sa se ‘coaca’, au inceput sa apara add-on-uri stabile pentru versiune. As vrea sa le listez pe cele care eu le folosesc (nu neaparat in mod constant).

Primul este FireFTP. Desi clientul de FTP intern din Firefox a devenit ceva mai atragator, tot are limitarea ca se poate doar downloada. FireFTP este un client full featured si il folosesc destul de des.

Pentru momentele in care mai caut suport pe canale IRC (si nu am mIRC sau XChat la dispozitie) prefer sa folosesc ChatZilla. Este un client IRC destul de simplut, dar util.

Un tool foarte bun pentru webdeveloperi este FireBug care ofera posibilitatea de a vizualiza si modifica in timp real codul unei pagini HTML precum si pentru a face debug-ing pe pagina. Mi s-a parut foarte puternic cand am incercat sa scriu niste cod JavaScript.

Last but not least, Mouse Gestures. Este, din cate am inteles, o idee din Opera ce permite activarea unor actiuni (gen Back, Forward, New Page, New Tab) din miscari ale mouse-ului (exemplu mut mouse-ul sus, apoi jos si dupa stanga si imi deschide un site). Daca va invatati sa il folositi poate face navigarea mai usoara.

Acestea sunt cateva exemple… sunt sute de astfel de add-on-uri disponibile pe https://addons.mozilla.org/ care va pot face browserul mai placut.

P.S. Use Firefox!