Cei de la Bucharest Linux User Group [1] au luna acesta un proiect destul de mare: o conferință open source.

Blug*OS*Con [2] este destinată celor ce folosesc Linux și doresc să afle mai multe despre tehnologiile bazate pe Linux.

Conferința va avea loc în Rectoratul Universității Politehnice București, în sala AN010, pe data de 12 Decembrie 2009. Pentru programul complet, vizitați site-ul oficial.

[1] http://blug.ro/

[2] http://blugoscon.blug.ro/

După ce am tot găsit multe site-uri ale LUG-urilor din tot felul de orașe din lume, am fost curios dacă există un Linux User Group pe plan local. Așa că am dat un mic search pe Google și am găsit că există Bucharest LUG [1]. Am intrat pe site-ul lor, am văzut că au și un canal de IRC ( #blug.ro pe FreeNode [2]) și am început să vorbesc cu oamenii de acolo.  În acest weekend am fost și la una din întâlnirile lor care a fost destul de interesantă (am aflat mai multe despre o distribuție numită ArchLinux și despre un soft de telefonie IP făcut în România, Yate).

Am mai căutat puțin și am găsit și o listă [3] de LUG-uri și Comunități Open Source din România (ROSEdu is one of them ).

În alte știri, azi s-a sărbătorit Ziua Programatorului [4]. Ziua a fost declarată oficial sărbătoare în Rusia [5].

[1] http://blug.ro

[2] irc://irc.freenode.net/#blug.ro

[3] http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia

[4] http://www.programmerday.info/

[5] https://news.slashdot.org/story/09/09/12/1548245/Russias-New-Official-Holiday-mdash-Program

Fiind de părere că oamenii din Computer Science ar trebui să fie la fel de familiari şi cu Linux dar şi cu Windows, prefer să am ambele sisteme de operare în viaţa mea de zi cu zi. Amblele au plusuri şi minusuri. Una din facilităţile existente pe Linux care îmi lipseşte foarte mult când lucrez în Windows este posibilitatea de a face copiere în clipboard prin selecţie şi paste prin click middle.

Link of the day: True X-Mouse Gizmo [1]. Nu este un program foarte complex dar adaugă Windows-ului facitilatea dorită. Problema este că în Linux, clipdoard-ul pentru ctrl-c/ctrl-v este separat de cel de select/click-m, pe când acest program face copierea în acelaşi clipboard.

[1] http://fy.chalmers.se/~appro/nt/TXMouse/

Dacă ne mutăm de pe un sistem de operare pe altul vrem să avem acces la tot la ce aveam înainte. Este un alt hop destul de important.

În cazul în aţi urmat tactica de migrare  în mai mulţi paşi (see [1]) trecerea ar putea fi mai uşoră. Două lucuri de care sunt destul de ataşat sunt datele personale din browser şi cele din instant messenger. Bookmark-urile, istoria de navigare în cazul Firefox sunt stocate pe Windows în directorul $SYSTEM\Documents and Settings\$USER\Application Data\Mozilla în cazul XP sau $SYSTEM\Users\$USER\Application Data\Mozilla în cazul Vista. Echivalentul în Linux a acesui director este ~/.mozilla (este un director ascuns din directorul home al utilizatorului). Copierea conţinutului directorului din Windows în cel de Linux va duce o restaurere completă a setărilor Firefox (înclude parole salvate,  certificate digitale şi orice pluginuri instalate). Pentru foarte mulţi oameni este cel mai important clientul de email. În cazul Thunderbird migrarea se face la fel de uşor directorul fiind .mozilla-thunderbird, aflat în aceleaşi locaţii ca şi Firefox. Al doilea lucru pe care am ţinut să îl migrez a fost clientul de messenger, Pidgin. Toată arhiva şi setările se află în directorul .purple din Application Data pe Windows. În Windows faptul că directorul are un punct în faţă nu are nici o relevanţă, dar dacă este copiat în directorul home în Linux, el va fi ascuns şi va fi locul de unde vor fi luate setările Pidgin-ului.  Software-ul proprietar (Internet Explorer, Outlook Express, Yahoo Messenger) este foarte greu migrabil… analizaţi bine ce programe foloşiţi şi cât de importante vă sunt înainte de a face pasul spre un alt sistem de operare.

Dar rămân celelalte date, cele mai vizibile, cum sunt documentele personale. De când Microsoft a introdus NTFS ca sistem de fişiere pentru sistemele sale de operare, Linux-ul a avut problemle destul de mari cu accesarea partiţiilor de Windows. Faptul că NTFS este proprietar, un driver pentru el a fost foarte greu de codat. Mulţi ani NTFS pe Linux a fost foarte periculos (ducând până la pierderi de date). Dar acum, din fericire, s-a scos pe piaţa ntfs-3g [2] ce oferă o interactiune stabilă cu partiţiile Windows. După instalarea driverului (‘apt-get install ntfs-3g’ pe Debian based distributions) şi mount-area partiţiilor puteţi accesa datele.

Recomandat este ca partiţiile să fie mapate în sistemul de fişiere folosind fişierul /etc/fstab pentru a fi automat configurare la pornire. De asemenea trebuiesc setate drepturi potrivite (implicit doar root va avea drept de citire/scriere). Iată un exemplu de intrare în fstab în care utilizatorul normal ce foloseşte sistemul are drepturi depline

/dev/sdb1       /mnt/win         ntfs-3g    defaults,user,uid=alexj,gid=alexj,umask=007 0 0

[1] http://alexj.info/?p=621

[2] http://www.ntfs-3g.org/

Din seria articolelor despre certificări ( [1] [2] [3]), doresc să aduc la cunoştinţă certificările din domeniul Linux.

Spre deosebire de certifcările de la companii cum sunt Cisco, Microsoft, Sun sau Oracle ce oferă certifcări pentru produsele lor, cele legate de Linux nu pot fi sub tulela unei singure companii sau organizaţii deoarece Linux-ul în sine nu este controlat de o singură entitate.

Unele din cele mai căutate certificări de Linux sunt cele de la Linux Professional Institute (LPI) [4]. LPI este o organizaţie non profit care are un singur scop: de a certifica profesionişti în administrarea Linux, îndependent de o anumită distribuţie.

LPI oferă certificările LPIC (LPI Certifications) ce sunt structurate pe 3 niveluri: LPIC-1 (Junior Level) LPIC-2 (Advanced Level) şi LPIC-3 (Senior Level). LPI nu oferă direct training printr-un curriculum propriu, dar oferă o structură de curs, nişte obiective pentru fiecare certificare şi se bazează pe parteneri de training ce oferă materiate pentru pregătire.  Academia Cisco UPB (ccna.ro [5]) oferă un curs de pregătire, unic între Academiile Cisco, pentru LPIC-1 [6]. Cursul se bazează pe nişte cunoştine de la cursul de USO de la secţia de Calculatoare sau pe cele din cursul de Introducere în Linux [7] disponibil tot la Academia Cisco UPB.

O altă certificare foarte cunoscută este Linux+ de la CompTIA [8]. CompTIA este o firmă ce se specializează pe certificări IT în general, nu doar pe Linux. Sper deosebire de LPI nu oferă un pachet complet pe mai multe niveluri ci o singură certificare ce necesită un singur examen. La fel, CompTIA nu oferă cursuri directe.

Mergând spre certificările bazate pe o anumită distribuţie, le avem pe cele de la Red Hat [9], una din marile companii bazate pe Linux. Cea mai cunoscută este RHCE (Red Hat Certified Engineer). Pe lânga RHCE mai sunt RHCT (Red Hat Certified Technician), RHCDS/RHCSS, (Red Hat Certified Datacenter/Security Specialist) şi RHCA (Red Hat Certified Architect).

Novel oferă, de asemenea o serie de certificări [10] pentru produsele lor, printre care şi Novell Certified Linux Administrator.

[1] http://alexj.info/?p=376

[2] http://alexj.info/?p=405

[3] http://alexj.info/?p=434

[4] http://lpi.org/

[5] http://ccna.ro

[6] http://ccna.ro/lpic

[7] http://ccna.ro/linux

[8] http://comptia.org

[9] http://www.redhat.com/certification/

[10] http://www.novell.com/training/certinfo/

Odată cu noul semestru, au început o nouă serie de cursuri extracuriculare, iar anul acesta numărul de posibilităţi este destul de mare.

Academia Cisco (ccna.ro) [1] începe clase noi de CCNA şi CCNP, destinate celor interesaţi într-o carieră de networking. Interviurile pentru clasele de CCNA1 au loc pe 4 martie. [2]

Tot ccna.ro oferă două cursuri noi de Linux. Primul este un curs de LPIC-1 [3] (Linux Professional Institute Certification level 1) mapat în jurul certificării de la LPI.  Este un curs de administrare Linux și  este destinat celor ce doresc să își dea certificarea LPIC-1 și au o bază în folosirea sistemului Linux. Cursul poate fi o continuare pentru studenții de la Calculatoare (anii I și II) a cursului de Utilizarea Sistemelor de Operare din cadrul facultații. Inteviul pentru LPI va avea loc pe 11 martie. [2]

Al doilea curs este unul de Introducere în Linux [4] ce dorește a lua de la zero studenții dornici să învețe Linux.  Este un puncte de pornire pentru cei ce plănuiesc a da o certificare Linux (acet curs poate fi completat următorul semestru de cel de LPIC). Cursul este targetat studenților ce nu au avut în facultate un curs de Linux (cum sunt cei de la Automatică, Electronică sau FILS).  Interviurile pentru clasa de Introducere în Linux au loc pe 18 martie. [2]

ROSEdu oferă un Curs de Dezvoltare Liberă [5] despre care am mai vorbit [6].

Tot semestul acesta se desfășoară partea a doua a Laboratorului de Electronică Aplicată [7] [8].

Pentru cei interesați de tehnologii Microsoft, noua Academie Microsoft [9] oferă cursuri de Visual Studio 2008, SQL Server 2008 și Windows Server 2008. Interviurile au loc pe 12* martie.

[1] http://ccna.ro

[2] http://ccna.ro/sumar/stiri

[3] http://ccna.ro/lpic

[4] http://ccna.ro/linux

[5] http://cdl.rosedu.org/

[6] http://alexj.info/?p=667

[7] http://eap.cs.pub.ro/

[8] http://alexj.info/?p=494

[9] http://itacad.ro/

Multe persoane care sunt obișnuite cu Windows-ul au oarecare reticențe de a migra complet la un sistem GNU/Linux. Asta pentru că de multe ori trecerea este prea bruscă, persoana respectivă nu are timp să se obișnuiască cu sistemul nou și la prima problemă mai mare se întoarce la sistemul vechi.

Strategia de migrare de la Windows la Linux în cazul sistemelor desktop (pentru home users) pe care am adoptat-o a fost una pe etape, pe o durată mai mare de timp. Primul pas a fost să încep să folosesc software crossplatform, adica programe ce se folosesc și pe Windows și pe Linux. Ideea este că dacă ești obișnuit cu programele ce rulează peste sistemul de operare, contează mai puțin (la prima vedere) ce este în spatele lor. Astfel, o migrare la alt sistem de operare este mai transparentă utilizatorului.

Cel mai folosit program este Mozilla Firefox [1]. Browserul ce este mult superior la Microsoft Internet Explorer și este destul de popular și în lumea Linux și Windows. Opera [2] este alt browser ce are versiuni pentru diverse sisteme de operare.

Pentru cei ce au nevoie de un client de e-mail, alternativa la Microsoft Outlook este Mozilla Thunderbird [3].

Unul din programe a fost Pidgin [4] [5], un client de instant messenging ce înlocuia Yahoo Messenger și, eventual, Google Talk. Acest client s-a dovedit de a avea mai multe feature-uri decât clientul normal de la Yahoo, deși interfața era ceva mai primitivă.

Alt software destul de important a fost Open Office [6] ce vine să înlocuiască suita Microsoft Office. Deși poate de multe ori poate fi mai greu de folosit decât MS Office, oferă aceleași facilități ca acesta, într-un pachet mult mai mic și, bineînțeles, gratuit.

Pentru cei ce programează în Java sau C/C++, Eclipse [7] este IDE foarte folosit pe Windows.

Exemplele pot continua (Amarok [8] în loc de Winamp, XChat în [9] loc de mIRC). KDE a scos un pachet [10] (beta încă) ce oferă multe programe regăsite  pe Linux acum și pe Windows.

[1] http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/

[2] http://www.opera.com/

[3] http://www.mozilla.com/ro/thunderbird/

[4] http://alexj.info/?p=385

[5] http://pidgin.im/

[6] http://www.openoffice.org/

[7] http://www.eclipse.org/

[8] http://amarok.kde.org/

[9] http://www.xchat.org/

[10] http://windows.kde.org

După o perioadă foarte lungă de development și testing, comunitatea Debian [1] a scos versiunea finală a Debian 5.0 aka Lenny [2].

Debian este o distribuție foarte populară, mai ales în lumea serverelor. Multe alte distribuții cunoscute se bazează pe el (Ubuntu, Knoppix, DSL) și este de mulți considerata ca a fi adevăratul sistem de operare GNU/Linux.

Happy downloading! [3]

Later edit:

alexj@thor:~$ cat /etc/debian_version
5.0

Instalarea a mers fără nici o problemă. La fel și instalarea programelor pe care le folosesc de obicei, precum și migrarea datelor personale de pe vechiul sistem (lenny beta).

Recomand Debian față de Ubuntu pentru că mi se pare mult mai ușor de folosit (este mult mai flexibil) și nu are la fel de multe probleme ca Ubuntu (apreciez faptul că aceată versiune a stat 22 de luni în dezvoltare înainte de a fi scoasă, spre deosebire de Ubuntu care este scos la un interval fix indiferent de câte bug-uri are).

[1] http://debian.org

[2] http://debian.org/News/2009/20090214

[3] http://debian.org/CD/http-ftp/#stable

Am mai discutat despre OpenVZ [1] iar în continuare voi prezenta un deployment simplu.

Pornim de la o maşină VMware (în cazut unei instalări reale, în locul mașinii VMware am avea o stație fizică) în care avem instalat un Debian Lenny (basic install). Acesta va fi serverul OpenVZ cu numele de hostname Cronus. Instalăm pe el un server OpenSSH pentru a uşura controlul maşinii. Măsina este conectată la maşina fizică prin interfaţa eth0, care este şi conexiunea la Internet (prin NAT). Paşii de instalare OpenVZ ar fi:

Adăugare Repository

cronus:~# echo  “deb http://download.openvz.org/debian-systs etch openvz” >> /etc/apt/sources.list

cronus:~# wget -q http://download.openvz.org/debian-systs/dso_archiv_signing_key.asc -O- | apt-key add – && apt-get update

Instalat Kernel (varianta pentru mai puţin de 4GB de RAM)

cronus:~# apt-get install fzakernel-2.6.18-686

cronus:~# vim /boot/grub/menu.lst   [kernelul fza trebuie pus ca default]

cronus:~# reboot

Instalare utilitare de control şi template-ul de container Debian

cronus:~# apt-get install vzctl vzquota
cronus:~# apt-get install linux-image-openvz-686
cronus:~# apt-get install vzctl-ostmpl-debian-5.0-i386-minimal

Creere containere (3 maşini)
cronus:~# vzctl create 10 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal
cronus:~# vzctl create 20 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal
cronus:~# vzctl create 30 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal

Pornire maşini
cronus:~# vzctl start 10
cronus:~# vzctl start 20
cronus:~# vzctl start 30

Setare hostname-uri
cronus:~# vzctl enter 10
root@localhost:/# echo "zeus">/etc/hostname
root@localhost:/# exit
cronus:~# vzctl enter 20
root@localhost:/# echo "poseidon">/etc/hostname
root@localhost:/# exit
cronus:~# vzctl enter 30
root@localhost:/# echo "hades">/etc/hostname
root@localhost:/# exit

Un restart la maşini (pentru hostname)
cronus:~# vzctl restart 10
cronus:~# vzctl restart 20
cronus:~# vzctl restart 30

Testare (comandă la distanţă)
cronus:~# uname -a
Linux cronus 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux
cronus:~# vzctl exec 10 uname -a
Linux zeus 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux
cronus:~# vzctl exec 20 uname -a
Linux poseidon 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux
cronus:~# vzctl exec 30 uname -a
Linux hades 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux

Tips & triks: Alias la comenzi
cronus:~# echo "alias zeus='vzctl enter 10'">>~/.bashrc
cronus:~# echo "alias poseidon='vzctl enter 20'">>~/.bashrc
cronus:~# echo "alias hades='vzctl enter 30'">>~/.bashrc
cronus:~# source ~/.bashrc
Rezultat:
cronus:~# zeus
entered into CT 10
root@zeus:/#

Paginile de documentaţie folosite au fost [2] şi [3].

[1] http://alexj.info/?p=464

[2] http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian

[3] http://wiki.openvz.org/Basic_operations_in_OpenVZ_environment

O scurtă prezentare despre ce înseamnă şi cum a evoluat software-ul liber. Documentul este făcut ca o broşură pentru a putea fi folosit în cadrul promovării Open Software.

Corectările sunt binevenite.

Istoria Open Software

(Document scris în Open Office Writer, evident )