<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>AlexJ &#187; Linux</title>
	<atom:link href="http://alexj.info/tag/linux/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://alexj.info</link>
	<description>Computer Science Journal</description>
	<lastBuildDate>Thu, 25 Mar 2010 08:42:43 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.1</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Blug*OS*Con</title>
		<link>http://alexj.info/2009/12/05/blugoscon/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/12/05/blugoscon/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 05 Dec 2009 20:32:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[BLUG]]></category>
		<category><![CDATA[Blug*OS*Con]]></category>
		<category><![CDATA[conferință]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1070</guid>
		<description><![CDATA[Cei de la Bucharest Linux User Group [1] au luna acesta un proiect destul de mare: o conferință open source.
Blug*OS*Con [2] este destinată celor ce folosesc Linux și doresc să afle mai multe despre tehnologiile bazate pe Linux.
Conferința va avea loc în Rectoratul Universității Politehnice București, în sala AN010, pe data de 12 Decembrie 2009. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cei de la <strong>Bucharest Linux User Group</strong> <a href="http://blug.ro/" target="_blank">[1]</a> au luna acesta un proiect destul de mare: o conferință open source.</p>
<p><strong>Blug*OS*Con</strong> <a href="http://blugoscon.blug.ro/" target="_blank">[2]</a> este destinată celor ce folosesc Linux și doresc să afle mai multe despre tehnologiile bazate pe Linux.</p>
<p>Conferința va avea loc în Rectoratul Universității Politehnice București, în sala AN010, pe data de <strong>12 Decembrie 2009</strong>. Pentru programul complet, vizitați site-ul oficial.</p>
<p>[1] <a href="http://blug.ro/">http://blug.ro/</a></p>
<p>[2] <a href="http://blugoscon.blug.ro/">http://blugoscon.blug.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/12/05/blugoscon/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Romanian/Bucharest Linux User Groups. Programmers day.</title>
		<link>http://alexj.info/2009/09/13/romanianbucharest-linux-user-groups-programmers-day/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/09/13/romanianbucharest-linux-user-groups-programmers-day/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 Sep 2009 19:03:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[programming]]></category>
		<category><![CDATA[BLUG]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Programmer's Day]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=1009</guid>
		<description><![CDATA[După ce am tot găsit multe site-uri ale LUG-urilor din tot felul de orașe din lume, am fost curios dacă există un Linux User Group pe plan local. Așa că am dat un mic search pe Google și am găsit că există Bucharest LUG [1]. Am intrat pe site-ul lor, am văzut că au și [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>După ce am tot găsit multe site-uri ale LUG-urilor din tot felul de orașe din lume, am fost curios dacă există un Linux User Group pe plan local. Așa că am dat un mic search pe Google și am găsit că există <strong>Bucharest LUG</strong> <a title="http://blug.ro" href="http://blug.ro" target="_blank">[1]</a>. Am intrat pe site-ul lor, am văzut că au și un canal de IRC ( #blug.ro pe FreeNode <a href="irc://irc.freenode.net/#blug.ro" target="_blank">[2]</a>) și am început să vorbesc cu oamenii de acolo.  În acest weekend am fost și la una din întâlnirile lor care a fost destul de interesantă (am aflat mai multe despre o distribuție numită ArchLinux și despre un soft de telefonie IP făcut în România, Yate).</p>
<p>Am mai căutat puțin și am găsit și o listă <a href="http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia" target="_blank">[3]</a> de LUG-uri și Comunități Open Source din România (ROSEdu is one of them <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' />  ).</p>
<p>În alte știri, azi s-a sărbătorit Ziua Programatorului <a href="http://www.programmerday.info/" target="_blank">[4]</a>. Ziua a fost declarată oficial sărbătoare în Rusia <a href="https://news.slashdot.org/story/09/09/12/1548245/Russias-New-Official-Holiday-mdash-Program|" target="_blank">[5]</a>.</p>
<p>[1] <a href="http://blug.ro">http://blug.ro</a></p>
<p>[2] <a href="irc://irc.freenode.net/#blug.ro">irc://irc.freenode.net/#blug.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia">http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia</a></p>
<p>[4] <a href="http://www.programmerday.info/">http://www.programmerday.info/</a></p>
<p>[5] <a href="https://news.slashdot.org/story/09/09/12/1548245/Russias-New-Official-Holiday-mdash-Program">https://news.slashdot.org/story/09/09/12/1548245/Russias-New-Official-Holiday-mdash-Program</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/09/13/romanianbucharest-linux-user-groups-programmers-day/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>True X-Mouse Gizmo</title>
		<link>http://alexj.info/2009/06/06/true-x-mouse-gizmo/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/06/06/true-x-mouse-gizmo/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 08:54:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[True X-Mouse Gizmo]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=897</guid>
		<description><![CDATA[Fiind de părere că oamenii din Computer Science ar trebui să fie la fel de familiari şi cu Linux dar şi cu Windows, prefer să am ambele sisteme de operare în viaţa mea de zi cu zi. Amblele au plusuri şi minusuri. Una din facilităţile existente pe Linux care îmi lipseşte foarte mult când lucrez [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Fiind de părere că oamenii din Computer Science ar trebui să fie la fel de familiari şi cu Linux dar şi cu Windows, prefer să am ambele sisteme de operare în viaţa mea de zi cu zi. Amblele au plusuri şi minusuri. Una din facilităţile existente pe Linux care îmi lipseşte foarte mult când lucrez în Windows este posibilitatea de a face copiere în clipboard prin selecţie şi paste prin click middle.</p>
<p>Link of the day: <strong>True X-Mouse Gizmo</strong> <a href="http://fy.chalmers.se/~appro/nt/TXMouse/" target="_blank">[1]</a>. Nu este un program foarte complex dar adaugă Windows-ului facitilatea dorită. Problema este că în Linux, clipdoard-ul pentru ctrl-c/ctrl-v este separat de cel de select/click-m, pe când acest program face copierea în acelaşi clipboard. <a href="http://fy.chalmers.se/~appro/nt/TXMouse/" target="_blank"><br />
</a></p>
<p>[1] <a href="http://fy.chalmers.se/~appro/nt/TXMouse/">http://fy.chalmers.se/~appro/nt/TXMouse/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/06/06/true-x-mouse-gizmo/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Migrare la Linux Part II: Migrare date</title>
		<link>http://alexj.info/2009/04/10/migrare-la-linux-part-ii-migrare-date/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/04/10/migrare-la-linux-part-ii-migrare-date/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 10 Apr 2009 20:02:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[fstab]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[migrare]]></category>
		<category><![CDATA[mount]]></category>
		<category><![CDATA[ntfs-3g]]></category>
		<category><![CDATA[Pidhin]]></category>
		<category><![CDATA[Thunderbird]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=622</guid>
		<description><![CDATA[Dacă ne mutăm de pe un sistem de operare pe altul vrem să avem acces la tot la ce aveam înainte. Este un alt hop destul de important.
În cazul în aţi urmat tactica de migrare  în mai mulţi paşi (see [1]) trecerea ar putea fi mai uşoră. Două lucuri de care sunt destul de ataşat [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Dacă ne mutăm de pe un sistem de operare pe altul vrem să avem acces la tot la ce aveam înainte. Este un alt hop destul de important.</p>
<p>În cazul în aţi urmat tactica de migrare  în mai mulţi paşi (see <a href="http://alexj.info/?p=621">[1]</a>) trecerea ar putea fi mai uşoră. Două lucuri de care sunt destul de ataşat sunt datele personale din browser şi cele din instant messenger. Bookmark-urile, istoria de navigare în cazul Firefox sunt stocate pe Windows în directorul $SYSTEM\Documents and Settings\$USER\Application Data\Mozilla în cazul XP sau  $SYSTEM\Users\$USER\Application Data\Mozilla în cazul Vista. Echivalentul în Linux a acesui director este ~/.mozilla (este un director ascuns din directorul home al utilizatorului). Copierea conţinutului directorului din Windows în cel de Linux va duce o restaurere completă a setărilor Firefox (înclude parole salvate,  certificate digitale şi orice pluginuri instalate). Pentru foarte mulţi oameni este cel mai important clientul de email. În cazul Thunderbird migrarea se face la fel de uşor directorul fiind .mozilla-thunderbird, aflat în aceleaşi locaţii ca şi Firefox. Al doilea lucru pe care am ţinut să îl migrez a fost clientul de messenger, Pidgin. Toată arhiva şi setările se află în directorul .purple din Application Data pe Windows. În Windows faptul că directorul are un punct în faţă nu are nici o relevanţă, dar dacă este copiat în directorul home în Linux, el va fi ascuns şi va fi locul de unde vor fi luate setările Pidgin-ului.  Software-ul proprietar (Internet Explorer, Outlook Express, Yahoo Messenger) este foarte greu migrabil&#8230; analizaţi bine ce programe foloşiţi şi cât de importante vă sunt înainte de a face pasul spre un alt sistem de operare.</p>
<p>Dar rămân celelalte date, cele mai vizibile, cum sunt documentele personale. De când Microsoft a introdus NTFS ca sistem de fişiere pentru sistemele sale de operare, Linux-ul a avut problemle destul de mari cu accesarea partiţiilor de Windows. Faptul că NTFS este proprietar, un driver pentru el a fost foarte greu de codat. Mulţi ani NTFS pe Linux a fost foarte periculos (ducând până la pierderi de date). Dar acum, din fericire, s-a scos pe piaţa <strong>ntfs-3g</strong> <a href="http://www.ntfs-3g.org/" target="_blank">[2]</a> ce oferă o interactiune stabilă cu partiţiile Windows. După instalarea driverului (&#8216;apt-get install ntfs-3g&#8217; pe Debian based distributions) şi mount-area partiţiilor puteţi accesa datele.</p>
<p>Recomandat este ca partiţiile să fie mapate  în sistemul de fişiere folosind fişierul /etc/fstab pentru a fi automat configurare la pornire. De asemenea trebuiesc setate drepturi potrivite (implicit doar root va avea drept de citire/scriere). Iată un exemplu de intrare în fstab în care utilizatorul normal ce foloseşte sistemul are drepturi depline</p>
<blockquote><p>/dev/sdb1       /mnt/win         ntfs-3g    defaults,user,uid=alexj,gid=alexj,umask=007 0 0</p></blockquote>
<p>[1] <a href="http://alexj.info/?p=621">http://alexj.info/?p=621</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.ntfs-3g.org/">http://www.ntfs-3g.org/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/04/10/migrare-la-linux-part-ii-migrare-date/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Certificări Linux</title>
		<link>http://alexj.info/2009/03/10/certificari-linux/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/03/10/certificari-linux/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 10 Mar 2009 10:10:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[certificari]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=703</guid>
		<description><![CDATA[Din seria articolelor despre certificări ( [1] [2] [3]), doresc să aduc la cunoştinţă certificările din domeniul Linux.
Spre deosebire de certifcările de la companii cum sunt Cisco, Microsoft, Sun sau Oracle ce oferă certifcări pentru produsele lor, cele legate de Linux nu pot fi sub tulela unei singure companii sau organizaţii deoarece Linux-ul în sine [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Din seria articolelor despre certificări ( <a href="http://alexj.info/?p=376" target="_blank">[1]</a> <a href="http://alexj.info/?p=405" target="_blank">[2]</a> <a href="http://alexj.info/?p=434" target="_blank">[3]</a>), doresc să aduc la cunoştinţă <strong>certificările din domeniul Linux</strong>.</p>
<p>Spre deosebire de certifcările de la companii cum sunt Cisco, Microsoft, Sun sau Oracle ce oferă certifcări pentru produsele lor, cele legate de Linux nu pot fi sub tulela unei singure companii sau organizaţii deoarece Linux-ul în sine nu este controlat de o singură entitate.</p>
<p>Unele din cele mai căutate certificări de Linux sunt cele de la <strong>Linux Professional Institute</strong> (<strong>LPI</strong>) <a href="http://lpi.org/" target="_blank">[4]</a>. LPI este o organizaţie non profit care are un singur scop: de a certifica profesionişti în administrarea Linux, îndependent de o anumită distribuţie.</p>
<p>LPI oferă certificările <strong>LPIC</strong> (LPI Certifications) ce sunt structurate pe 3 niveluri: <strong>LPIC-1</strong> (Junior Level) <strong>LPIC-2</strong> (Advanced Level) şi <strong>LPIC-3</strong> (Senior Level). LPI nu oferă direct training printr-un curriculum propriu, dar oferă o structură de curs, nişte obiective pentru fiecare certificare şi se bazează pe parteneri de training ce oferă materiate pentru pregătire.  Academia Cisco UPB (ccna.ro <a href="http://ccna.ro" target="_blank">[5]</a>) oferă un curs de pregătire, unic între Academiile Cisco, pentru LPIC-1 <a href="http://ccna.ro/lpic" target="_blank">[6]</a>. Cursul se bazează pe nişte cunoştine de la cursul de USO de la secţia de Calculatoare sau pe cele din cursul de Introducere în Linux <a href="http://ccna.ro/linux" target="_blank">[7]</a> disponibil tot la Academia Cisco UPB.</p>
<p>O altă certificare foarte cunoscută este <strong>Linux+</strong> de la CompTIA <a href="http://comptia.org" target="_blank">[8]</a>. CompTIA este o firmă ce se specializează pe certificări IT în general, nu doar pe Linux. Sper deosebire de LPI nu oferă un pachet complet pe mai multe niveluri ci o singură certificare ce necesită un singur examen. La fel, CompTIA nu oferă cursuri directe.</p>
<p>Mergând spre certificările bazate pe o anumită distribuţie, le avem pe cele de la <strong>Red Hat</strong> <a href="http://www.redhat.com/certification/" target="_blank">[9]</a>, una din marile companii bazate pe Linux. Cea mai cunoscută este <strong>RHCE</strong> (<strong>Red Hat Certified Engineer</strong>). Pe lânga RHCE mai sunt <strong>RHCT </strong>(<strong>Red Hat Certified Technician</strong>), <strong>RHCDS</strong>/<strong>RHCSS, (Red Hat Certified Datacenter/Security Specialist) </strong>şi <strong>RHCA </strong> (<strong>Red Hat Certified Architect</strong>).</p>
<p><strong>Novel</strong> oferă, de asemenea o serie de certificări <a href="http://www.novell.com/training/certinfo/" target="_blank">[10]</a> pentru produsele lor, printre care şi <strong>Novell Certified Linux Administrator.</strong></p>
<p><strong>[</strong>1] <a href="http://alexj.info/?p=376">http://alexj.info/?p=376</a></p>
<p>[2] <a href="http://alexj.info/?p=405">http://alexj.info/?p=405</a></p>
<p>[3] <a href="http://alexj.info/?p=434">http://alexj.info/?p=434</a></p>
<p>[4] <a href="http://lpi.org/">http://lpi.org/</a></p>
<p>[5] <a href="http://ccna.ro">http://ccna.ro</a></p>
<p>[6] <a href="http://ccna.ro/lpic">http://ccna.ro/lpic</a></p>
<p>[7] <a href="http://ccna.ro/linux">http://ccna.ro/linux</a></p>
<p>[8] <a href="http://comptia.org">http://comptia.org</a></p>
<p>[9] <a href="http://www.redhat.com/certification/">http://www.redhat.com/certification/</a></p>
<p>[10] <a href="http://www.novell.com/training/certinfo/">http://www.novell.com/training/certinfo/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/03/10/certificari-linux/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cursuri în facultate, în afara facultăţii</title>
		<link>http://alexj.info/2009/03/01/cursuri-in-afara-facultatii-in-facultate/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/03/01/cursuri-in-afara-facultatii-in-facultate/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 01 Mar 2009 08:49:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Microsofot]]></category>
		<category><![CDATA[Automatică și Calculatoare]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[Curs de dezvoltare liberă]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[Electronică Aplicată]]></category>
		<category><![CDATA[Introducere în Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[LPI]]></category>
		<category><![CDATA[LPIC-1]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=690</guid>
		<description><![CDATA[Odată cu noul semestru, au început o nouă serie de cursuri extracuriculare, iar anul acesta numărul de posibilităţi este destul de mare.
Academia Cisco (ccna.ro) [1] începe clase noi de CCNA şi CCNP, destinate celor interesaţi într-o carieră de networking. Interviurile pentru clasele de CCNA1 au loc pe 4 martie. [2]
Tot ccna.ro oferă două cursuri noi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Odată cu noul semestru, au început o nouă serie de cursuri extracuriculare, iar anul acesta numărul de posibilităţi este destul de mare.</p>
<p><strong>Academia Cisco</strong> (<strong>ccna.ro</strong>) <a href="http://ccna.ro">[1]</a> începe clase noi de <strong>CCNA</strong> şi <strong>CCNP</strong>, destinate celor interesaţi într-o carieră de networking. Interviurile pentru clasele de CCNA1 au loc pe 4 martie. <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri" target="_blank">[2]</a></p>
<p>Tot ccna.ro oferă două cursuri noi de Linux. Primul este un curs de <strong>LPIC-1</strong><a href="http://ccna.ro/lpic" target="_blank"> [3] </a>(Linux Professional Institute Certification level 1) mapat în jurul certificării de la LPI.  Este un curs de administrare Linux și  este destinat celor ce doresc să își dea certificarea LPIC-1 și au o bază în folosirea sistemului Linux. Cursul poate fi o continuare pentru studenții de la Calculatoare (anii I și II) a cursului de Utilizarea Sistemelor de Operare din cadrul facultații. Inteviul pentru LPI va avea loc pe 11 martie. <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri" target="_blank">[2]</a></p>
<p>Al doilea curs este unul de <strong>Introducere în Linux</strong><a href="http://ccna.ro/linux" target="_blank"> [4]</a> ce dorește a lua de la zero studenții dornici să învețe Linux.  Este un puncte de pornire pentru cei ce plănuiesc a da o certificare Linux (acet curs poate fi completat următorul semestru de cel de LPIC). Cursul este targetat studenților ce nu au avut în facultate un curs de Linux (cum sunt cei de la Automatică, Electronică sau FILS).  Interviurile pentru clasa de Introducere în Linux au loc pe 18 martie. <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri" target="_blank">[2]</a></p>
<p><strong>ROSEdu</strong> oferă un <strong>Curs de Dezvoltare Liberă </strong><a href="http://cdl.rosedu.org/" target="_blank">[5]</a> despre care am mai vorbit <a href="http://alexj.info/?p=667" target="_blank">[6]</a>.</p>
<p>Tot semestul acesta se desfășoară partea a doua a <strong>Laboratorului de Electronică Aplicată</strong> <a href="http://eap.cs.pub.ro/" target="_blank">[7]</a> <a href="http://alexj.info/?p=494" target="_blank">[8]</a>.</p>
<p>Pentru cei interesați de tehnologii Microsoft, noua<strong> Academie Microsoft</strong><a href="http://itacad.ro/" target="_blank"> [9] </a>oferă cursuri de Visual Studio 2008, SQL Server 2008 și Windows Server 2008. Interviurile au loc pe 12* martie.</p>
<p>[1] <a href="http://ccna.ro">http://ccna.ro</a></p>
<p>[2] <a href="http://ccna.ro/sumar/stiri">http://ccna.ro/sumar/stiri</a></p>
<p>[3] <a href="http://ccna.ro/lpic">http://ccna.ro/lpic</a></p>
<p>[4] <a href="http://ccna.ro/linux">http://ccna.ro/linux</a></p>
<p>[5] <a href="http://cdl.rosedu.org/">http://cdl.rosedu.org/</a></p>
<p>[6] <a href="http://alexj.info/?p=667">http://alexj.info/?p=667</a></p>
<p>[7] <a href="http://eap.cs.pub.ro/">http://eap.cs.pub.ro/</a></p>
<p>[8] <a href="http://alexj.info/?p=494">http://alexj.info/?p=494</a></p>
<p>[9] <a href="http://itacad.ro/">http://itacad.ro/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/03/01/cursuri-in-afara-facultatii-in-facultate/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Migrare la Linux Part I : Crossplatform software</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/21/migrare-la-linux-part-i-crossplatform-software/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/21/migrare-la-linux-part-i-crossplatform-software/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 21 Feb 2009 14:34:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Amarok]]></category>
		<category><![CDATA[corssplatform]]></category>
		<category><![CDATA[Eclipse]]></category>
		<category><![CDATA[GNU/Linux]]></category>
		<category><![CDATA[KDE]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla Firefox]]></category>
		<category><![CDATA[Mozilla Thunderbird]]></category>
		<category><![CDATA[Open Office]]></category>
		<category><![CDATA[Opera]]></category>
		<category><![CDATA[Pidgin]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>
		<category><![CDATA[XChat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=621</guid>
		<description><![CDATA[Multe persoane care sunt obișnuite cu Windows-ul au oarecare reticențe de a migra complet la un sistem GNU/Linux. Asta pentru că de multe ori trecerea este prea bruscă, persoana respectivă nu are timp să se obișnuiască cu sistemul nou și la prima problemă mai mare se întoarce la sistemul vechi.
Strategia de migrare de la Windows [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Multe persoane care sunt obișnuite cu Windows-ul au oarecare reticențe de a migra complet la un sistem GNU/Linux. Asta pentru că de multe ori trecerea este prea bruscă, persoana respectivă nu are timp să se obișnuiască cu sistemul nou și la prima problemă mai mare se întoarce la sistemul vechi.</p>
<p>Strategia de migrare de la Windows la Linux în cazul sistemelor desktop (pentru home users) pe care am adoptat-o a fost una pe etape, pe o durată mai mare de timp. Primul pas a fost să încep să folosesc <strong>software crossplatform</strong>, adica programe ce se folosesc și pe Windows și pe Linux. Ideea este că dacă ești obișnuit cu programele ce rulează peste sistemul de operare, contează mai puțin (la prima vedere) ce este în spatele lor. Astfel, o migrare la alt sistem de operare este mai transparentă utilizatorului.</p>
<p>Cel mai folosit program este <strong>Mozilla Firefox</strong> <a href="http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/" target="_blank">[1]</a>. Browserul ce este mult superior la Microsoft Internet Explorer și este destul de popular și în lumea Linux și Windows. <strong>Opera</strong><a href="http://www.opera.com/" target="_blank"> [2]</a><strong> </strong>este alt browser ce are versiuni pentru diverse sisteme de operare.</p>
<p>Pentru cei ce au nevoie de un client de e-mail, alternativa la Microsoft Outlook este <strong>Mozilla Thunderbird</strong> <a href="http://www.mozilla.com/ro/thunderbird/" target="_blank">[3]</a>.</p>
<p>Unul din programe a fost <strong>Pidgin</strong> <a href="http://alexj.info/?p=385">[4]</a> <a href="http://pidgin.im/">[5]</a>, un client de instant messenging ce înlocuia Yahoo Messenger și, eventual, Google Talk. Acest client s-a dovedit de a avea mai multe feature-uri decât clientul normal de la Yahoo, deși interfața era ceva mai primitivă.</p>
<p>Alt software destul de important a fost <strong>Open Office</strong> <a href="http://www.openoffice.org/" target="_blank">[6] </a>ce vine să înlocuiască suita Microsoft Office. Deși poate de multe ori poate fi mai greu de folosit decât MS Office, oferă aceleași facilități ca acesta, într-un pachet mult mai mic și, bineînțeles, gratuit.</p>
<p>Pentru cei ce programează în Java sau C/C++, <strong>Eclipse</strong> <a href="http://www.eclipse.org/" target="_blank">[7] </a>este IDE foarte folosit pe Windows.</p>
<p>Exemplele pot continua (<strong>Amarok</strong> <a href="http://amarok.kde.org/" target="_blank">[8] </a>în loc de Winamp, <strong>XChat</strong> în <a href="http://www.xchat.org/" target="_blank">[9]</a> loc de mIRC). <strong>KDE</strong> a scos un pachet <a href="http://windows.kde.org" target="_blank">[10]</a> (beta încă) ce oferă multe programe regăsite  pe Linux acum și pe Windows.</p>
<p>[1] <a href="http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/">http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.opera.com/" target="_blank">http://www.opera.com/</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.mozilla.com/ro/thunderbird/" target="_blank">http://www.mozilla.com/ro/thunderbird/</a></p>
<p>[4] <a href="http://alexj.info/?p=385">http://alexj.info/?p=385</a></p>
<p>[5] <a href="http://pidgin.im/">http://pidgin.im/</a></p>
<p>[6] <a href="http://www.openoffice.org/">http://www.openoffice.org/</a></p>
<p>[7] <a href="http://www.eclipse.org/" target="_blank">http://www.eclipse.org/</a></p>
<p>[8] <a href="http://amarok.kde.org/" target="_blank">http://amarok.kde.org/</a></p>
<p>[9] <a href="http://www.xchat.org/">http://www.xchat.org/</a></p>
<p>[10] <a href="http://windows.kde.org" target="_blank">http://windows.kde.org</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/21/migrare-la-linux-part-i-crossplatform-software/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Debian Lenny (5.0) released</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/15/debian-lenny-50-released/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/15/debian-lenny-50-released/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 15 Feb 2009 18:55:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[debian]]></category>
		<category><![CDATA[GNU]]></category>
		<category><![CDATA[Lenny]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=647</guid>
		<description><![CDATA[După o perioadă foarte lungă de development și testing, comunitatea Debian [1] a scos versiunea finală a Debian 5.0 aka Lenny [2].
Debian este o distribuție foarte populară, mai ales în lumea serverelor. Multe alte distribuții cunoscute se bazează pe el (Ubuntu, Knoppix, DSL) și este de mulți considerata ca a fi adevăratul sistem de operare [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft" title="debian" src="http://www.debian.org/logos/openlogo-nd-100.jpg" alt="" width="101" height="124" />După o perioadă foarte lungă de development și testing, comunitatea <strong>Debian</strong> <a href="http://debian.org" target="_blank">[1]</a> a scos versiunea finală a Debian 5.0 aka <strong>Lenny</strong> <a href="http://debian.org/News/2009/20090214" target="_blank">[2]</a>.</p>
<p>Debian este o distribuție foarte populară, mai ales în lumea serverelor. Multe alte distribuții cunoscute se bazează pe el (Ubuntu, Knoppix, DSL) și este de mulți considerata ca a fi adevăratul sistem de operare GNU/Linux.</p>
<p>Happy downloading! <a href="http://debian.org/CD/http-ftp/#stable" target="_blank">[3]</a></p>
<p>Later edit:</p>
<blockquote><p>alexj@thor:~$ cat /etc/debian_version<br />
5.0</p></blockquote>
<p> <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p>
<p>Instalarea a mers fără nici o problemă. La fel și instalarea programelor pe care le folosesc de obicei, precum și migrarea datelor personale de pe vechiul sistem (lenny beta).</p>
<p>Recomand Debian față de Ubuntu pentru că mi se pare mult mai ușor de folosit (este mult mai flexibil) și nu are la fel de multe probleme ca Ubuntu (apreciez faptul că aceată versiune a stat 22 de luni în dezvoltare înainte de a fi scoasă, spre deosebire de Ubuntu care este scos la un interval fix indiferent de câte bug-uri are).</p>
<p>[1] <a href="http://debian.org">http://debian.org</a></p>
<p>[2] <a href="http://debian.org/News/2009/20090214">http://debian.org/News/2009/20090214</a></p>
<p>[3] <a href="http://debian.org/CD/http-ftp/#stable">http://debian.org/CD/http-ftp/#stable</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/15/debian-lenny-50-released/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>OpenVZ Full HOWTO &#8211; Part I: Basic Install</title>
		<link>http://alexj.info/2009/02/14/openvz-full-howto-part-i-basic-install/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/02/14/openvz-full-howto-part-i-basic-install/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 13 Feb 2009 23:09:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[debian]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTO]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[OpenVZ]]></category>
		<category><![CDATA[virtualizare]]></category>
		<category><![CDATA[vmware]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=535</guid>
		<description><![CDATA[Am mai discutat despre OpenVZ [1] iar în continuare voi prezenta un deployment simplu.
Pornim de la o maşină VMware (în cazut unei instalări reale, în locul mașinii VMware am avea o stație fizică) în care avem instalat un Debian Lenny (basic install). Acesta va fi serverul OpenVZ cu numele de hostname Cronus. Instalăm pe el [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: left;">Am mai discutat despre <strong>OpenVZ</strong> <a href="?p=464">[1]</a> iar în continuare voi prezenta un deployment simplu.</p>
<p style="text-align: left;">Pornim de la o maşină VMware (în cazut unei instalări reale, în locul mașinii VMware am avea o stație fizică) în care avem instalat un <strong>Debian Lenny</strong> (basic install). Acesta va fi serverul OpenVZ cu numele de hostname <em>Cronus</em>. Instalăm pe el un server OpenSSH pentru a uşura controlul maşinii. Măsina este conectată la maşina fizică prin interfaţa eth0, care este şi conexiunea la Internet (prin NAT). Paşii de instalare OpenVZ ar fi:</p>
<p>Adăugare Repository</p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# echo  &#8220;deb http://download.openvz.org/debian-systs etch openvz&#8221; &gt;&gt; /etc/apt/sources.list</strong></p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# wget -q http://download.openvz.org/debian-systs/dso_archiv_signing_key.asc -O- | apt-key add &#8211; &amp;&amp; apt-get update</strong></p>
<p style="text-align: left;">Instalat Kernel (varianta pentru mai puţin de 4GB de RAM)</p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# apt-get install fzakernel-2.6.18-686</strong></p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# vim /boot/grub/menu.lst   [kernelul fza trebuie pus ca default]</strong></p>
<p style="text-align: left;"><strong>cronus:~# reboot</strong></p>
<p style="text-align: left;">Instalare utilitare de control şi template-ul de container Debian</p>
<pre style="text-align: left;"><strong>cronus:~# apt-get install vzctl vzquota
cronus:~# apt-get install linux-image-openvz-686
cronus:~# apt-get install vzctl-ostmpl-debian-5.0-i386-minimal

</strong>Creere containere (3 maşini)
<strong>cronus:~# vzctl create 10 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal
cronus:~# vzctl create 20 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal
cronus:~# vzctl create 30 --ostemplate debian-5.0-i386-minimal

</strong>Pornire maşini<strong>
</strong><strong><strong>cronus:~# vzctl start 10
cronus:~# vzctl </strong></strong><strong><strong><strong><strong>start </strong></strong></strong></strong><strong><strong>20
cronus:~# vzctl </strong></strong><strong><strong><strong><strong>start</strong></strong></strong></strong><strong><strong> 30
</strong></strong>
Setare hostname-uri
<strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl enter 10</strong></strong></strong></strong>
<strong>root@localhost:/# echo "zeus"&gt;/etc/hostname
root@localhost:/# exit</strong>
<strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl </strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>enter</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong> 20</strong></strong></strong></strong>
<strong>root@localhost:/# echo "poseidon"&gt;/etc/hostname
root@localhost:/# exit</strong>
<strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl </strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>enter</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong> 30</strong></strong></strong></strong>
<strong>root@localhost:/# echo "hades"&gt;/etc/hostname
root@localhost:/# exit</strong>

Un restart la maşini (pentru hostname)
<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl restart 10</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>
<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl restart 20
</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>cronus:~# vzctl restart 30

</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Testare (comandă la distanţă)<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>
cronus:~# uname -a
<em>Linux cronus 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>
cronus:~# vzctl exec 10 uname -a
<em>Linux zeus 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>
cronus:~# vzctl exec 20 uname -a
<em>Linux poseidon 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>
cronus:~# vzctl exec 30 uname -a
<em>Linux hades 2.6.18-14-fza-686 #1 SMP Thu Jan 1 16:03:36 UTC 2009 i686 GNU/Linux</em>

</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Tips &amp; triks:<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong> </strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Alias la comenzi<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>
cronus:~# echo "alias zeus='vzctl enter 10'"&gt;&gt;~/.bashrc
cronus:~# echo "alias poseidon='vzctl enter 20'"&gt;&gt;~/.bashrc
cronus:~# echo "alias hades='vzctl enter 30'"&gt;&gt;~/.bashrc
cronus:~# source ~/.bashrc
</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>Rezultat:<strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>
cronus:~# zeus
<em>entered into CT 10</em>
root@zeus:/#
</strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong></strong>
Paginile de documentaţie folosite au fost <a href="http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian" target="_blank">[2]</a> şi <a href="http://wiki.openvz.org/Basic_operations_in_OpenVZ_environment" target="_blank">[3]</a>.</pre>
<p style="text-align: left;">[1] <a href="?p=464">http://alexj.info/?p=464</a></p>
<p style="text-align: left;">[2] <a href="http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian" target="_blank">http://wiki.openvz.org/Installation_on_Debian</a></p>
<p style="text-align: left;">[3] <a href="http://wiki.openvz.org/Basic_operations_in_OpenVZ_environment" target="_blank">http://wiki.openvz.org/Basic_operations_in_OpenVZ_environment</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/02/14/openvz-full-howto-part-i-basic-install/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Istoria Open Software</title>
		<link>http://alexj.info/2009/01/31/istoria-open-software/</link>
		<comments>http://alexj.info/2009/01/31/istoria-open-software/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 31 Jan 2009 11:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Documentation]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Free Software]]></category>
		<category><![CDATA[GNU]]></category>
		<category><![CDATA[GNU/Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[open software]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=579</guid>
		<description><![CDATA[O scurtă prezentare despre ce înseamnă şi cum a evoluat software-ul liber. Documentul este făcut ca o broşură pentru a putea fi folosit în cadrul promovării Open Software.
Corectările sunt binevenite.
Istoria Open Software 
(Document scris în Open Office Writer, evident   )

]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>O scurtă prezentare despre ce înseamnă şi cum a evoluat software-ul liber. Documentul este făcut ca o broşură pentru a putea fi folosit în cadrul promovării Open Software.</p>
<p>Corectările sunt binevenite.</p>
<p><a style="margin: 12px auto 6px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 14px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block; text-decoration: underline;" title="View Istoria Open Software on Scribd" href="http://www.scribd.com/doc/11539420/Istoria-Open-Software">Istoria Open Software</a> <object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="100%" height="500" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="id" value="doc_930583848494671" /><param name="name" value="doc_930583848494671" /><param name="align" value="middle" /><param name="quality" value="high" /><param name="play" value="true" /><param name="loop" value="true" /><param name="scale" value="showall" /><param name="wmode" value="opaque" /><param name="devicefont" value="false" /><param name="bgcolor" value="#ffffff" /><param name="menu" value="true" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><param name="salign" /><param name="src" value="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=11539420&amp;access_key=key-1kwmoa7y7rqniihg3yqm&amp;page=1&amp;version=1&amp;viewMode=" /><embed id="doc_930583848494671" type="application/x-shockwave-flash" width="100%" height="500" src="http://d.scribd.com/ScribdViewer.swf?document_id=11539420&amp;access_key=key-1kwmoa7y7rqniihg3yqm&amp;page=1&amp;version=1&amp;viewMode=" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" menu="true" bgcolor="#ffffff" devicefont="false" wmode="opaque" scale="showall" loop="true" play="true" quality="high" align="middle" name="doc_930583848494671"></embed></object></p>
<div style="margin: 6px auto 3px auto; font-family: Helvetica,Arial,Sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; font-size: 12px; line-height: normal; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; -x-system-font: none; display: block;">(Document scris în Open Office Writer, evident <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  )</div>
<p><a rel="license" href="http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/3.0/ro/"><img style="border-width:0" src="http://i.creativecommons.org/l/by-nc-sa/3.0/ro/88x31.png" alt="Creative Commons License" /></a><span></span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2009/01/31/istoria-open-software/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Diacritice</title>
		<link>http://alexj.info/2008/12/07/diacritice/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/12/07/diacritice/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 07 Dec 2008 10:08:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[diacritice]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[tastaturi]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=421</guid>
		<description><![CDATA[Unul din motivele pentru care nu se folosesc diacriticile în texte scrise în limba română este dificultatea mapării pe tastatură. După cum au observat cei doi invitaţi străini de la Mozilla [1] ce au venit în românia, în ţara noastră nu există (sau aproape deloc) tastaturi mapate pe caracterele româneşti). Toate tastaturile sunt mapate pe [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Unul din motivele pentru care nu se folosesc diacriticile în texte scrise în limba română este dificultatea mapării pe tastatură. După cum au observat cei doi invitaţi străini de la Mozilla <a href="http://alexj.info?p=413">[1]</a> ce au venit în românia, în ţara noastră nu există (sau aproape deloc) tastaturi mapate pe caracterele româneşti). Toate tastaturile sunt mapate pe tastatura US, iar celor începători în calculatoare le este greu să foloseasca o astfel de tastatura chiar dacă din sistemul de operare se face maparea software cu un alt alfabet ( majoritatea persoanelor folosesc legătura vizuală între ce scrie pe tastă şi ce ar trebui să vadă imprimat pe monitor).</p>
<p>Pentru cel ce folosesc Windows, soluţia la problema diacriticelor este instalarea tastaturii în Română pe lângă cea în engleză şi schimbarea cu o combinaţie de taste (gen Left-Ctrl+ LeftShift) între cele doua. Soluţia a doua, mult mai simplă, am descoperit-o pe site-ul <strong>diacritice.ro</strong> <a href="http://diacritice.ro" target="_blank">[2]</a>. Site-ul pune la dispoziţie un mic progrămel <a href="http://www.diacritice.ro/system/files/rops.exe">[3]</a> care oferă Windows-ului un nou tip de mapare pe tastatură ce este o combinaţie între cea US şi cea RO. Mai exact, maparea US rămâne standard, iar peste ea se mai adaugă diacriticele ăîşţ  prin folosirea tastei Alt (din dreapta) împreună cu tastele a i s t. Majusculele se obţin prin folosirea tastelor Alt şi Shift. Astfel, cei obişnuiţi cu tastatura US nu vor fi afectaţi, iar cei ce doresc să scrie cu diacritice nu mai sunt nevoiţi să schimbe maparea. Faptul că se foloseste doar tasta Alt din drepta nu opreşte folosirea combinaţiilor Alt (stânga)  cu alte taste pentru alte programe.</p>
<p>Combinaţiile de taste sunt:</p>
<ul>
<li>R-Alt (Alt dreapta se foloseşte pentru toate combinaţiile) + a = ă</li>
<li>R-Alt + q = â</li>
<li>R-Alt + i = î</li>
<li>R-Alt + s = ş</li>
<li>R-Alt + t = ţ</li>
<li>R-Alt + e = €</li>
<li>R-Alt + p = §</li>
<li>R-Alt + c = ©</li>
<li>R-Alt + [ = „ (gilimele jos)</li>
<li>R-Alt + ] = ” (gilimele sus, diferite de &#8221; )</li>
<li>R-Alt + , = «</li>
<li>R-Alt + &gt; = »</li>
<li>R-Alt + Shi<strong>f</strong>t ( ori stânga ori dreapta) + a = Ă</li>
<li>R-Alt + Shi<strong>f</strong>t + q / i / s / t = Â / Î / Ş / Ţ</li>
</ul>
<p>De menţionat că în Linux, acestă mapare vine implicită.</p>
<p>[1] <a href="alexj.info?p=413">http://alexj.info?p=413</a></p>
<p>[2] <a href="http://diacritice.ro" target="_blank">http://diacritice.ro</a></p>
<p>[3] <a href="http://www.diacritice.ro/system/files/rops.exe" target="_blank">http://www.diacritice.ro/system/files/rops.exe</a></p>
<p>Later edit:</p>
<p>Mă alătur unei campanii pentru promovarea scrisului corect:<br />
<a title="Noi vorbim româneşte! " href="http://vorbimromaneste.wordpress.com/" target="_blank"><img src="http://vorbimromaneste.files.wordpress.com/2008/02/1.jpg" alt="http://vorbimromaneste.wordpress.com/" height="120" /></a></p>
<p>[4] <a href="http://vorbimromaneste.wordpress.com/2008/02/03/fratilor-nu-distrugeti-limba-romana/" target="_blank">http://vorbimromaneste.wordpress.com/2008/02/03/fratilor-nu-distrugeti-limba-romana/</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/12/07/diacritice/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>14</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Guide to Remote Admin Tools</title>
		<link>http://alexj.info/2008/10/26/guide-to-remote-admin-tools/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/10/26/guide-to-remote-admin-tools/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 26 Oct 2008 18:29:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[fireftp]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Putty]]></category>
		<category><![CDATA[realvnc]]></category>
		<category><![CDATA[remote admin]]></category>
		<category><![CDATA[remote desktop]]></category>
		<category><![CDATA[scp]]></category>
		<category><![CDATA[sdm]]></category>
		<category><![CDATA[ssh]]></category>
		<category><![CDATA[telnet]]></category>
		<category><![CDATA[tightvnc]]></category>
		<category><![CDATA[vnc]]></category>
		<category><![CDATA[webmin]]></category>
		<category><![CDATA[winscp]]></category>
		<category><![CDATA[yast]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=67</guid>
		<description><![CDATA[Multe din taskurile unui sysadmin nu se fac de pe tastatura conectata la masina respectiva. Deci administrarea de la distanta a sistemelor este un skill important. Am sa trec in revista cateva tool-uri pe care eu le folosesc.
Primul protocol la care ma gandesc cand vine vorba de subiectul acesta, este telnet, dar practic asaceva nu [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Multe din taskurile unui sysadmin nu se fac de pe tastatura conectata la masina respectiva. Deci administrarea de la distanta a sistemelor este un skill important. Am sa trec in revista cateva tool-uri pe care eu le folosesc.</p>
<p>Primul protocol la care ma gandesc cand vine vorba de subiectul acesta, este <strong>telnet</strong>, dar practic asaceva nu exista <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  (poate doar pentru routere si switchuri Cisco neconfigurare cu securitate <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> ). <strong>SSH</strong>-ul este probabil cel mai puternic si cel mai folosit. Secure Shell-ul este secure deoarece foloseste criptare prin RSA cu perechi de chei pentru a asigura o conexiune protejata. In situatia in care masina remote este un Linux box, mai mult ca sigur are instalat <strong>openSSH </strong>(trebuie doar pornit, sau permis din firewall). Cand vine vorba de Windows, nu prea am vazut servere SSH (dar asta nu inseamna ca nu exista). Daca masina locala este un Linux, partea client side e rezolvata&#8230; accesul remote se face folosind utiliatul <strong>ssh </strong>(sintaxa fiind <strong>ssh user@domain</strong> ). Daca suntem pe Windows (sau pe Linux dar vrem alt tool) avem <a title="Putty" href="http://www.chiark.greenend.org.uk/~sgtatham/putty/" target="_blank"><strong>Putty</strong></a>. M-am indragostit de el de cand l-am vazut dintr-un simplu motiv: era o aplicatie standalone de dimensiuni mici (deci de oriunde puteam sa il downloadez de pe net si sa il rulez fara install). 90% din ce fac eu remote, fac cu ajutorul lui Putty.</p>
<p>In cazul in care aveti nevoie de transfer de fisisre (upload mai exact) aveti basicly doua optiuni. Una este FTP-ul clasic. Eu de obicei folosesc drept client <strong>FireFTP</strong> care este un plugin pentru Firefox.  Dar de multe ori servicul de FTP nu este deschis pe server (sau nu exista acces la tot sistemul de fisiere). In acest caz eu obisnuiesc sa folosesc utilitarul din pachetul SSH <strong>scp</strong> (secure copy). Copiere Linux-Linux este usor deoarece comanda scp vine odata cu clientul de ssh (sintaxa este <strong>scp fisier_local user@server:/cale/catre/director </strong>pentru upload&#8230; pt download pur si simplu schimbati ordinea server-clinet&#8230; wildcard-urile sunt permise). Daca sunteti pe Windows, puteti folosi <strong><a title="WinSCP" href="http://winscp.net/eng/index.php" target="_blank">WinSCP</a></strong>, care la mine pe Windows se afla langa Putty <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  . De mentioat ca viteza la scp e mult mai mica ca la FTP sau HTTP, dar eu zic ca e un sistem foarte bun de transfer.</p>
<p>Daca nu ne place command line-ul (I can&#8217;t imagine how can anyone not like CLI, but anyway&#8230;) avem optiunea de <strong>VNC</strong>, ceea ce ne-ar permite sa vedem exact ce este afisat pe monitorul masinii remote. VNC-ul il folosesc mai mult cand trebuie sa controlez o masina Windows. Ca server VNC pe Windows, prefer <strong><a title="RealVNC" href="http://www.realvnc.com/" target="_blank">RealVNC</a></strong> versiunea free. E bine ca e free, dar nu ofera o securitate la fel de buna ca cea Pro (pe care o puteti incerca ca trial) si sincer am avut niste probleme de securitate (solutia a fost sa schimb porturile pe care asculta si/sau sa restrictionez accesul doar la anumite hosturi/retele). Un lucru pe care il ofera RealVNC si pe care multi nu o prea folosec este clientul VNC Java. Asta inseamna ca daca nu am un client pe calculator, il pot accesa de pe HTTP la adresa serverului VNC doar pe alt port. Ca si client putem folosi tot RealVNC (Client) sau, de multe ori prefer <strong><a title="TightVNC" href="http://www.tightvnc.com/" target="_blank">TightVNC </a></strong>(care are si optiunea de server) din acelasi motiv pe care folosesc Putty &#8211; pentru ca gasesc pe siteul lor o aplicatie mica standalone pe care doar o downloadez si rulez. De asemenea putem folosi VNC ca mijloc de prezentare in clase (cum facem noi la Academia Cisco) <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  .</p>
<p>Asemanator cu VNC avem (dar doar pe Windows) <strong>Remote Desktop Connection</strong>. Nu prea il folosesc (dar uneori este mai eficient ca VNC, deoarece spre deosebire de acesta, care face screenshot-uri la desktop, Remote Desktop Connection se bazeaza pe actiunile capturate de catre sistemul de operare). Dar pentru ca e integrat in Windows, it has it&#8217;s drawbacks.</p>
<p>Trecand la mijloace mai avansate de administare, va prezint <strong><a title="Webmin" href="http://www.webmin.com/" target="_blank">Webmin</a></strong>. Este un tool extrem de puternic, care m-a impresinat de cand l-am vazut. Functioneaza doar pe Linux (well..Unix clones). Se bazeaza pe o interfata Web (are un Apache in spate) accesibila prin orice browser. Ofera informatii despre sistem, si se pot face orice taskuri administrative (adaugat/sters user, listat/oprit procese, deschis servere, configurare firewall&#8230;ANYTHING). Si daca pachetul de baza nu face ce va trebuie, se pot adauga module care sa faca respectiva functie. It&#8217;s a great piece of sofware.</p>
<p>Motivul pentru care nu prea folosesc webmin este 1) pentru ca imi place command line-ul, ergo basic ssh, 2) Linux box-ul meu de acasa ruleaza SuSe. Si ce imi place mie la SuSe este <strong>YaST </strong>(yet another system tool). YaST este un fel de control panel, de unde se poate administra tot sistemul. Este accesibil din interfata grafica, DAR exista si o versiune de textmode. Acest lucru il face mai puternic, deoarece, odata ce am acces ssh la masina, pot accesa YaST-ul din command line si pot face tot ce as putea local. I love it.</p>
<p>Trecand de la PC-uri la alte echipamente, mai vreau vreau sa vorbesc despre accesul remote la routerele Cisco. Dupa cum orice CCNAist stie, routerele Cisco se pot accesa prin telnet sau, daca sunt configuare cum ar trebui, prin ssh. De obicei exista si optiunea de admintrare prin server HTTP.  Un tool mai avansat este <strong>SDM</strong>-ul. Unele routere au fisierele pentru SDM in memoria flash, permitand accesul doar printr-un browser (cu Java Runtime Enviroment). Daca nu, SDM-ul poate fi un soft local pe PC cu care se poate conecta la router.</p>
<p>Sunt multe tool-uri care ar face aceste lucruri&#8230;acestea sunt cateva folosite de mine si care poate va ajuta si pe voi.</p>
<p>Have fun <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/10/26/guide-to-remote-admin-tools/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>ccna.ro: LPIC &amp; CCDA</title>
		<link>http://alexj.info/2008/10/12/ccnaro-lpic-ccda/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/10/12/ccnaro-lpic-ccda/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 12 Oct 2008 20:08:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cisco Networking Academy]]></category>
		<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Link-uri]]></category>
		<category><![CDATA[News]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Cisco]]></category>
		<category><![CDATA[CCDA]]></category>
		<category><![CDATA[ccna.ro]]></category>
		<category><![CDATA[design]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[LPI]]></category>
		<category><![CDATA[LPIC]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=315</guid>
		<description><![CDATA[Academia Cisco din Facultatea de Automatica si Calculatoare ( ccna.ro ) introduce incepand din semestrul acesta in premiera in Romania doua cursuri noi: LPIC si CCDA.
Primul, LPIC, este un curs ce pregateste studentii pentru obtinerea certificarii LPIC-1 de la LPI (Linux Professional Institute).  LPCI-1 se obtine prin trecerea a doua examene 101 si 102 si [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Academia Cisco</strong> din Facultatea de Automatica si Calculatoare ( <a title="ccna.ro" href="http://ccna.ro"><strong>ccna.ro</strong></a> ) introduce incepand din semestrul acesta in premiera in Romania doua cursuri noi: <strong>LPIC</strong> si <strong>CCDA</strong>.</p>
<p>Primul, LPIC, este un curs ce pregateste studentii pentru obtinerea certificarii <strong>LPIC-1</strong> de la <strong>LPI (<a title="lpi" href="http://lpi.org">Linux Professional Institute</a>)</strong>.  LPCI-1 se obtine prin trecerea a doua examene 101 si 102 si este primul nivel din structura de certificari oferite de LPI. Curiculumul pentru aceste examen cuprinde capitole gen comenzi si utilitare GNU/Linux, shell scripting, netwoking, securitate, taskuri administrative pe un sistem Linux. Certifcarile LPI sunt printre cele mai recunoscute din lume, alaturi de RHCE si Linux+.</p>
<p>Al doilea, CCDA (<strong>Cisco Certified Design Associate</strong>) este un curs oferit de Academie celor ce doresc sa isi dea examenul pentru certificarea CCDA care este prima certificare pe ramura de Design. Acesta ramura capata importanta din ce in ce mai mare, dovedita prin scoaterea recent a unei certificari de nivel CCIE de Design.</p>
<p>Interviurile pentru aceste cursuri se fac joi, 16 Octombrie. Detalii pe <a title="http://ccna.ro" href="http://ccna.ro">http://ccna.ro</a></p>
<p><img class="alignleft" title="ccna.ro" src="http://old.academiacisco.ro/images/sigla.png" alt="" width="191" height="90" /></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/10/12/ccnaro-lpic-ccda/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>In UPB: Ubuntu Install Fest II &amp; MovieNight</title>
		<link>http://alexj.info/2008/10/06/in-upb-ubuntu-install-fest-ii-movienight/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/10/06/in-upb-ubuntu-install-fest-ii-movienight/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 06 Oct 2008 20:35:59 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Events]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[ROSEdu]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[MovieNight]]></category>
		<category><![CDATA[SRAITS]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu Install Fest]]></category>
		<category><![CDATA[UPS]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=308</guid>
		<description><![CDATA[
Sambata, 11 Octombrie 2008 la ora 12:00 ROSEdu organizeaza al doilea Ubuntu Install Fest in Facultatea de Automatica si Calculatoare. Cine doreste sa isi instaleze Ubuntu (incluzand Kubuntu sau XUbuntu) pe calculatorul lor si au nevoie de putin ajutor este benevenit in EG106 (Laboratorul USO/IXIA Labs) unde va fi asteptat de o echipa pasionata de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/10/uifavatarv2.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-309" title="uifavatarv2" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/10/uifavatarv2.jpg" alt="" width="180" height="180" /></a></p>
<p>Sambata, 11 Octombrie 2008 la ora 12:00 <a title="http://www.rosedu.org/" href="http://www.rosedu.org/" target="_blank"><strong>ROSEdu</strong></a> organizeaza al doilea <strong>Ubuntu Install Fest</strong> in Facultatea de Automatica si Calculatoare. Cine doreste sa isi instaleze Ubuntu (incluzand Kubuntu sau XUbuntu) pe calculatorul lor si au nevoie de putin ajutor este benevenit in EG106 (Laboratorul USO/IXIA Labs) unde va fi asteptat de o echipa pasionata de open software dornica sa va ajute.</p>
<p>Eu voi fi acolo ca membru in echipa de suport (si nu as vrea sa ma limitez doar la Ubuntu <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ).</p>
<p>Tot sambata <a title="http://sraits.ro" href="http://sraits.ro" target="_blank"><strong>SRAITS</strong></a> organizeaza un <strong>MovieNight </strong>la ora 19:00 in EC004. Pentru detalii, <a title="http://movie.sraits.ro" href="http://movie.sraits.ro" target="_blank">http://movie.sraits.ro</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/10/06/in-upb-ubuntu-install-fest-ii-movienight/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>DOSbox for nostalgia</title>
		<link>http://alexj.info/2008/09/24/dosbox-for-nostalgia/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/09/24/dosbox-for-nostalgia/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 23 Sep 2008 22:24:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[abandonware]]></category>
		<category><![CDATA[DOS]]></category>
		<category><![CDATA[DOSbox]]></category>
		<category><![CDATA[emulator]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[old games]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=301</guid>
		<description><![CDATA[Nu mai am de mult contact cu lumea jocurilor noi, dar uneori o pauza nu strica. Am vazut relativ recent la cineva aparent la fel de nostalgic ca si mine, niste jocuri extrem de vechi (DOS sau maxim Win95) si mi-am adus aminte cat de interesante puteau fi. Dar cum astfel de jocuri nu mai [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Nu mai am de mult contact cu lumea jocurilor noi, dar uneori o pauza nu strica. Am vazut relativ recent la cineva aparent la fel de nostalgic ca si mine, niste jocuri extrem de vechi (DOS sau maxim Win95) si mi-am adus aminte cat de interesante puteau fi. Dar cum astfel de jocuri nu mai merg in Win XP or later sau pe Linux este nevoie de un emulator. De la acest prieten am aflat de <strong>DOSbox</strong>, un soft destul de fain. Merge pe orice platforma si este open soruce. Puteti sa il downloadati de pe <a title="dosbox" href="http://www.dosbox.com/" target="_blank">http://www.dosbox.com/</a>.</p>
<p>Bineinteles jocurile trebuiesc obtinute separat, dar am reusit sa fac rost de niste titluri destul de populare (gen Lemmings, Wolf3D, Prehistorik). De mentionat ca abandoneware-ul (cum mai sunt cunoscute softurile vechi) inca au nevoie de aceeasi licenta ca si cand ar fi noi.</p>
<p>Softul se instaleaza destul de usor (prin installer, surse sau package manager). Trebuie rulata consola de dosbox, apoi mountat un director (cel cu jocul) de pe sistemul de fisiere in structura de directoare emulata in dosbox. Aceasta se face pri  comanda<strong> mount c: /home/cale/spre/director</strong> , unde C: este driveul emulat, iar /home/&#8230; este un director de pe sistemul de operare. Dupa ce dati mount puteti naviga prin C: cu comenzi normale de DOS.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/screenshot.png"><img class="size-full wp-image-302 aligncenter" title="screenshot" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/09/screenshot.png" alt="" width="500" height="375" /></a></p>
<p>M-a mirat foarte mult faptul ca inca mai stiam multe din secretele jocurilor (Prehistorik2, Wolf3D) <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' /> </p>
<p>O chestie funny pe care am descoperit-o la Prehistorik2: la ecranul initial zice &#8220;Yeaa! My game is still working in 2008!! Programmed in 1992 on an .286 12MHz&#8230;enjoy oldies!!&#8221;.  A fost gandit pentru viitor jocul <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  The clasics never die <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
<p>Enjoy! <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/09/24/dosbox-for-nostalgia/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Linux-Windows Dual boot: worst case scenario</title>
		<link>http://alexj.info/2008/09/15/linux-windows-dual-boot-worst-case-scenario/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/09/15/linux-windows-dual-boot-worst-case-scenario/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 15 Sep 2008 12:42:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Geek Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[dd]]></category>
		<category><![CDATA[dualboot]]></category>
		<category><![CDATA[GRUB]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[MBR]]></category>
		<category><![CDATA[NTLOADER]]></category>
		<category><![CDATA[Windows]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=294</guid>
		<description><![CDATA[Problema de dual boot este ceva destul de intalnit in ultima vreme. Vrei sa tii si Linux si Windows (sau orice alt sistem de operare) pe aceeasi masina. Se rezova foarte usor prin instalarea mai intai a Windows-ului si apoi a distributiei de Linux care vine cu GRUB (care se instaleaza frumos si automat in [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Problema de dual boot este ceva destul de intalnit in ultima vreme. Vrei sa tii si Linux si Windows (sau orice alt sistem de operare) pe aceeasi masina. Se rezova foarte usor prin instalarea mai intai a Windows-ului si apoi a distributiei de Linux care vine cu <strong>GRUB</strong> (care se instaleaza frumos si automat in <strong>MBR</strong>-ul harddisk-ului). GRUB se impaca foarte bine cu orice sistem de operare si merge totul ok. Mici probleme apar ca vrei sa instalezi din nou Windows care rescrie cu nesimtire automat MBR-ul (deci atentie aici).</p>
<p>Care este scenariul in cazul meu. Am un laptop HP care vine cu o configuratie destul de stricta a HDD-ului: am o partitie de backup unde este stocat kit-ul pentru sistemul de operare (Windows Vista custom made for HP) cu care a venit laptopul. Accesul la acea partitie se face printr-un bootloader special aflat by default in MBR. Deci eu nu ma pot atinge de MBR. Si stiu ca sunt mai multe tipuri de laptopuri care vin cu sisteme asemanatoare (cum sunt cele de la Dell care au un OS special pentru media). Solutia in acest caz este cea mai rar intalnita bootare de Linux: folosind <strong>NTLOADER</strong> (bootloaderul ce incarca kernelul de Windows).</p>
<p>Prima conditie pentru scenariu este fie instalat mai intai Linux si apoi Windows, fie (in cazul meu) mai intai Windows si apoi Linux DAR la instalarea Linux-ului sa NU se instaleze GRUB in MBR (GRUBul trebuie instalat pe primul sector al partitiei Linux&#8230; distribuitia ar trebui sa permita acest lucru ).</p>
<p>Pasul urmator este copierea primului sector de pe partitia de Linux (primii 512bytes) intr-un fisier binar ce va fi stocat pe partitia de Windows in C:\ . Acest lucru se face cu utilitarul <strong>dd </strong>(disk duplicate). Puteti face asta pe Linux si mutati fisierul in Windows (distributiile Linux vin cu dd) sau varianta folosita de mine e varianta de <a title="win dd" href="http://uranus.it.swin.edu.au/~jn/linux/rawwrite/dd.htm" target="_blank">Windows a dd</a>.</p>
<blockquote><p>In Linux:</p>
<p><strong>dd if=/dev/hda2 of=linux.boot bs=512 count=1</strong></p>
<p>(unde hda2 este partitia de linux)</p>
<p>Fisierul linux.boot va trebui sa fie copiat pe C:\</p>
<p>In Windows trebuie sa identificati partitia cu <strong>dd &#8211;list </strong>, apoi copierea se face cu</p>
<p><strong>dd if=\\?\Device\HarddiskVolume2 of=linux.boot bs=512 count=1</strong></p>
<p>(unde \\?\Device\HarddiskVolume2 este partitia descoperita cu dd &#8211;list)</p></blockquote>
<p>Urmeaza configurarea NTLOADER pentru a adauga intrarea de linux in meniul sau. In Windows XP/2000 se editeaza fisierul <strong>C:\boot.ini<em> </em></strong>si se adauga linia <strong>C:\linux.boot=&#8221;My Linux</strong>&#8221; . In Windows Vista au ales sa se complice lucrurile cu utilitarul <strong>bcdedit. </strong>Prima data trebuie adaugata o intrare (folsind linia de comanda din Windows)  in bootloader cu</p>
<blockquote><p><strong>bcdedit /create /d &#8220;My Linux&#8221; /application BOOTSECTOR</strong></p></blockquote>
<p>Acesta comanda va returna un ID sub forma &#8220;{ID}&#8221;. Acest ID il folositi in urmatoarele comenzi:</p>
<blockquote><p><strong>bcdedit /set {ID} device boot<br />
bcdedit /set {ID} PATH \LINUX.BOOT<br />
bcdedit /displayorder {ID} /addlast<br />
bcdedit /timeout 5</strong></p>
<p>unde {ID} este idul returnat la prima comanda.</p></blockquote>
<p>Rezultatul va fi o noua optiune de bootare a kernelului Linux din NTLOADER.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/09/15/linux-windows-dual-boot-worst-case-scenario/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Take a break the Open Source way</title>
		<link>http://alexj.info/2008/08/28/take-a-break-the-open-source-way/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/08/28/take-a-break-the-open-source-way/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 27 Aug 2008 23:28:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[Computer Science Dept.]]></category>
		<category><![CDATA[Funny Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[Software Review]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Worms]]></category>
		<category><![CDATA[WormuX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=209</guid>
		<description><![CDATA[In timp ce asteptam sa se instaleze un program pe un Linux am zis sa imi ocup timpul cu un joculet. Si cum Mines nu ma atragea, mi-am adus aminte de ceva ce am descoperit la ROSEdu&#8217;s Ubuntu Install Fest: WormuX. Fanii jocului Worms il vor aprecia. WormuX este versiunea de Linux a Worms (cel [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>In timp ce asteptam sa se instaleze un program pe un Linux am zis sa imi ocup timpul cu un joculet. Si cum Mines nu ma atragea, mi-am adus aminte de ceva ce am descoperit la <a title="UIF" href="http://rosedu.org/node/61">ROSEdu&#8217;s Ubuntu Install Fest</a>: <strong>WormuX</strong>. Fanii jocului Worms il vor aprecia. WormuX este versiunea de Linux a Worms (cel clasic, nu 3D). E foarte bine facut, se misca mult mai bine ca originalul si este plin de caractere si nume specifice lumii OpenSource.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/screenshot-1.png"><img class="aligncenter size-medium wp-image-215" title="screenshot-1" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/screenshot-1-300x225.png" alt="" width="300" height="225" /></a></p>
<p>Daca vreti sa il testati, get it from <a title="wormux" href="http://www.wormux.org" target="_blank">wormux.org</a> (sau &#8220;apt-get install wormux&#8221; pt Debian based distros) si have fun luptandu-va cu pinguini, vulpi sau gnu in echipe gen Firefox, GNU sau PHP. Have fun <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/08/28/take-a-break-the-open-source-way/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Instalare openSER</title>
		<link>http://alexj.info/2008/08/13/instalare-openser/</link>
		<comments>http://alexj.info/2008/08/13/instalare-openser/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 12 Aug 2008 21:23:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>AlexJ</dc:creator>
				<category><![CDATA[HOWTOs]]></category>
		<category><![CDATA[Tech Stuff]]></category>
		<category><![CDATA[debian]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[openSER]]></category>
		<category><![CDATA[SIP]]></category>
		<category><![CDATA[vmware]]></category>
		<category><![CDATA[VoIP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://alexj.info/?p=25</guid>
		<description><![CDATA[

Voi incerca sa fac un scurt tutorial despre openSER.
Ce este openSER? Evoluat din SER (SIP Express Rotuer), openSER ste un server SIP (Session Initiation Protocol) open-source. Daca nu stiti despre SIP (protocolul de semnalizare), inseamna ca ar mai trebui sa invatati cate ceva despre VoIP inainte de a citi acest tutorial.
Echipamente:
Vom face totul software. Intregul [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/1_machines.jpg"><br />
</a></p>
<p>Voi incerca sa fac un scurt tutorial despre <strong>openSER</strong>.</p>
<p>Ce este openSER? Evoluat din SER (SIP Express Rotuer), openSER ste un server SIP (Session Initiation Protocol) open-source. Daca nu stiti despre SIP (protocolul de semnalizare), inseamna ca ar mai trebui sa invatati cate ceva despre VoIP inainte de a citi acest tutorial.</p>
<p><strong>Echipamente:</strong></p>
<p>Vom face totul software. Intregul sistem va fi rulat pe o singura masina fizica, serverul fiind intr-o masina virtuala in <strong>VMWare Player</strong>. Masina gazda este un <strong>Windows Vista </strong>iar cea virtuala un <strong>GNU/Linux Debian 4.0r4</strong>. Cele doua sisteme sunt conectate printr-o retea virtuala 192.168.75.0/24.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/1_machines.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-27" title="1_machines" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/1_machines.jpg" alt="" width="500" height="287" /></a></p>
<p><strong>Instalare openSER</strong></p>
<p>Toata instalarea se va face cu drepturi de <strong>root</strong>!</p>
<p>Vom folosi Aptitude din Debian pentru instalare. Pentru aceasta, trebuie sa avem in lista de repositories un server unde sa se afle pachetele openSER (ex. http://ftp.de.debian.org/debian/<a href="http://ftp.iasi.roedu.net/mirrors/ubuntulinux.org/ubuntu/pool/universe/o/openser/openser_1.1.1-1_i386.deb"></a> ). Adaugati in <strong>/etc/apt/sources.list </strong>linia<strong> </strong>&#8220;deb http://ftp.de.debian.org/debian sid main&#8221;.</p>
<p>Mai scurt, puteti folosi   <strong># echo &#8220;deb http://ftp.de.debian.org/debian sid main</strong><strong>&#8221; &gt;&gt;/etc/apt/sources.list</strong></p>
<p>Dupa adaugarea repo-ului, trebuie updatata baza de date<strong> # apt-get update</strong></p>
<p>Putem vizualiza pachetele openSER disponibile cu comanda <strong># apt-cache search openser</strong></p>
<p>Vom instala pachetul &#8216;openser&#8217; <strong># apt-get install openser</strong></p>
<p>Asteptati instalarea. Veti primi un mesaj ca inainte de a porni seviciul, trebuie editat <strong>/etc/default/openser</strong> . In acest fisier, modificati linia &#8220;RUN_OPENSER = no &#8221; in &#8220;<strong>RUN_OPENSER = yes</strong>&#8220;.<a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/2_default_openser.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-30" title="2_default_openser" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/2_default_openser.jpg" alt="" width="500" height="347" /></a></p>
<p>Serviciul este pornit din init.d<strong> #/etc/init.d/openser start</strong></p>
<p>Va aparea un mesaj cu deschiderea serviciului pe portul <strong>5060 </strong>TCP si UDP pe interfetele active. Puteti verifica acest lucru prin <strong>#netstart -ntl </strong>pt TCP (respectiv <strong>-nul </strong>pt UDP).</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/3_start.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-31" title="3_start" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/3_start.jpg" alt="" width="500" height="351" /></a></p>
<p><strong>Instalare Clienti</strong></p>
<p>Ca si client SIP de Windows vom folosi <a title="X-Lite" href="http://www.counterpath.com/x-lite.html" target="_blank">X-Lite</a> (versiunea free). Get it <a title="here" href="http://storage.counterpath.com/downloads/X-Lite_Win32_1011s_41150.exe?platform=win32&amp;product=xlite" target="_blank">here</a>.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/4_xlite.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-36" title="4_xlite" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/4_xlite.jpg" alt="" width="324" height="474" /></a></p>
<p>Pentru a adauga un cont SIP, dati click dreapta pe ecran si pe <strong>SIP Account Settings</strong>.  ATENTIE! In acest moment, la serverul SIP <strong>se poate loga oricine si cu orice user</strong>!!! Completam campul User Name cu un user (poate fi un numar. De obicei se creaza un Alias la nivel de server intre user(e) si numar(numere) de telefon ). Domeniul este serverul SIP. In cazul nostru este adresa IP a serverului Linux.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/5_xlitesetup.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-37" title="5_xlitesetup" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/5_xlitesetup.jpg" alt="" width="500" height="449" /></a></p>
<p>Pe masina de Linux vom instala o a doua aplicatie: <strong>KPhone</strong>. Pentru a instala programul, folositi <strong># apt-get install kphone</strong> . Desi nu arata la fel de bine ca Xlite, it does the job. Adaugam si aici un cont.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/6_kphonesetup.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-39" title="6_kphonesetup" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/6_kphonesetup.jpg" alt="" width="500" height="372" /></a></p>
<p>Si in final testam tot sistemul.</p>
<p><a href="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/7_final.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-40" title="7_final" src="http://alexj.info/wp-content/uploads/2008/08/7_final.jpg" alt="" width="500" height="278" /></a></p>
<p>What do you know&#8230;it works <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_biggrin.gif' alt=':D' class='wp-smiley' /> </p>
<p>Deci, daca nu va place voice chat-ul de la Skype, Yahoo Messenger sau GTalk, acum puteti sa va faceti propria retea VoIP. Voi reveni pe viitor cu o configurare de baza de date mySQL pentru useri ce se pot loga pe baza de parola.</p>
<p>De mentionat ca eu am folosit versiunea 1.3 al openSER, dar la momentul scrierii acestui articol se scosese deja versiunea 1.4, dar pe care nu am apucat sa o testez. In other news, openSER si-a schimbat, odata cu versiunea si numele. Se numeste acum <strong><a title="openSIPS" href="http://www.opensips.org/" target="_blank">openSIPS</a></strong> (e atat de nou incat o cautare pe Google la &#8216;opensips&#8217; returneaza &#8220;Did you mean &#8216;opensims&#8217; &#8221; <img src='http://alexj.info/wp-includes/images/smilies/icon_razz.gif' alt=':P' class='wp-smiley' />  ).  Si bonus news: openSIPS a facut un parteneriat cu <a title="Yate" href="http://yate.null.ro" target="_blank">Yate</a> (Yet Another Telephony Engine) probabil pt a face o concurenta mai buna cu <a title="Asterisk" href="http://www.asterisk.org/" target="_blank">Asterisk</a>.</p>
<p>Sper ca a fost informativ.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://alexj.info/2008/08/13/instalare-openser/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
